LA MULȚI ANI
!
TUTUROR MEMBRILOR S.C.M.D., C.N.S.C. ȘI AI C.S.N. MERIDIAN
În
prag de An Nou, conducerea S.C.M.D. vă urează, stimați camarazi, un călduros ”LA
MULȚI ANI!”, sănătate deplină, rezistență maximă, fizică și psihică și
capacitate de intervenție rapidă, in 2023, care se anunță a fi anul haosului
național și planetar! Împreună, vom trece peste toate!
p. Comitetul Director al S.C.M.D.
Col.
(r) dr. Mircea DOGARU, președinte
SOARTA PROIECTULUI
LEGII PENSIILOR OCUPATIONALE
I
N F O R M A R E
Ieri,
27 decembrie a.c., s-au desfasurat, la Ministerul Muncii, cu incepere de la
orele 10.00, lucrarile Comisiei de Dialog Social (CDS).
Ostilitatile
au fost deschise de CSN MERIDIAN prin dl. vicepresedinte Maxim Rodrigo Gabriel
si subsemnatul. Noi am argumentat votul negativ, adica respingerea in
totalitate, cu argumente juridice. In situatia in care Proiectul se va reface,
ca urmare a cerintelor PNRR, am solicitat argumentat excluderea rezervistilor
din noua lege. In unanimitate ne-au sustinut punctul de vedere, cu argumente si
juridice si tinand de nerespectarea procedurilor democratice, liderii tuturor
confederatiilor sindicale si ai tuturor patronatelor/IMM-urilor.
Toti
cei prezenti am hotarat sa depuna si inscrisuri cu cele sustinute, pentru cazul
in care MINUTA sedintei, redactata de reprezentantii Ministerului Muncii, nu va
fi completa.
Conform
procedurii, astazi, 28 decembrie, la orele 11.00, se desfasoara lucrarile
Consiliului Economic si Social (CES). Guvernul este obligat sa aibă in sedinta
concluziile CES, indiferent ca va tine sau nu cont de ele. In aceasta situatie,
presupunand corect ca aceleasi structuri reprezentate in CDS vor da acelasi vot
negativ, dl. Ciuca a mutat sedinta de Guvern de joi 29 decembrie, astazi 28
decembrie la orele 12.00. Presupunand ca sedinta CES se va termina inainte de
sedinta Guvernului, este limpede ca ministrii nu vor avea nici macar timpul
necesar citirii concluziilor CES si ca ei considera procedura democratica o
simpla formalitate.
La
incheierea lucrarilor CES, cei prezenti au solicitat sa ni se puna tuturor la
dispozitie textul integral al Bancii Mondiale, in ceea ce priveste Legea
pensiilor militare de stat.
Concluzionam
ca, in dispretul oricaror norme democratice si a oricaror principii de drept,
guvernantii, continuand sa fie slugile penibile ale intereselor straine, vor
vota, fara remuscari, toate proiectele legislative, antinationale, care li se
impun de catre cei interesati in jefuirea integrala si destramarea Romaniei.
In
aceasta situatie, asumandu-mi intreaga raspundere, refuz sa urez guvernantilor
traditionalul ”La Multi Ani!” si le transmit ceea ce le ureaza, deocamdata in
gand, toti românii care mai simt româneste!
Honor et patria! Vae victis!
Presedintele
SCMD
Col.
(r) dr. Mircea DOGARU
Obiecții la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu prin care solicităm excluderea completă a art. IX și respectarea prevederilor Tratatului de aderare la NATO în ceea ce privește salarizarea și pensiile militarilor și polițiștilor(SAOPSN) la CDS din M.M.P.S. și CES
Argumente
juridice:
-constituțional
Ministrul Finanțelor Publice și Ministrul Muncii nu au drept de inițiativă legislativă
asupra pensiilor rezerviștilor deoarece aceștia nu au avut dreptul la contracte
de muncă normată la 8 ore (Constituția art. 42) încheind cu angajatorul
(statul) contracte de prestare a activității de militar/polițist la ordin 24 h/
24 h;
-toate
contribuțiile din brut și net ale rezerviștilor , inclusiv pentru pensii s-au
dus direct la Bugetul de Stat și nu la Bugetul de Asigurări Sociale. Pe cale de
consecință pensiile militare nefiind plătite de Casa Națională de Pensii din
bugetul amintit, ci de casele sectoriale din bugetele Ministerelor din Sistemul
de Apărare Ordine Publică și Securitate Națională (SAOPSN) nu au ce căuta în
PNRR și în calculul privind pragul de 9,4 %;
-soldele
și soldele de rezerviști(pensile) sunt stabilite ținând cont de compensarea
riscului pierderii vieții, de renunțarea la drepturile civile(dreptul de a fi
ales, libera deplasare, libera comunicare etc.) și a pedepselor diferite de
civili în cazul de neexecutare a obligațiilor de serviciu( arest la pace și
glonțul la război);
-cum
a recunoscut și Banca Mondială nicio pensie militară nu depășește nu doar salariul
avut, adică 100% , aceastea fiind calculate deja să nu depășească 85% din doar
cuantumul soldei funcției de bază, iar indicele de calcul nu este de 80% ci de
65%;
-în
calculul pensiei militare sunt băgate deja ilegal pensia privată (contribuția
din net la Pilonul doi) și Ordinul Meritul Militar. În plus, grupele de muncă
au dispărut datorită plafonului scăzut și a faptului că tot ceea ce trece de 35
ani vechime nu se mai cuantifică în bani;
-toate
meseriile din viața civilă, de la muncitor de înaltă calificare, la medic,
inginer, professor și pilot se practică și în uniformă astfel că
militarul/polițistul practică două meserii în același timp, 24 h/ 24 h, dar
este plătit pentru una singură, respectiv aceea de militar/polițist.
P. CSN Meridian
Vicepreședinte Maxim Rodrigo Gabriel
Dogaru Mircea Președinte SCMD
CADOU DE MOS CRACIUN
PENTRU
REZERVISTI
Va
prezentam alaturat Proiectul modificat al Legii privind redimensionarea
pensiilor de serviciu, asa cum va fi negociat in Comisia de Dialog Social, pe
27 decembrie a.c. si in Consiliul Economic si Social, pe 28 decembrie a.c. Dupa
cum va spuneam, incepand din ianuarie, vom fi loviti si anul acesta, ca de
obicei, intre Craciun si Anul Nou.
Toate
pensiile de serviciu se recalculeaza pe noi baze, scopul declarat fiind: “reducerea
procentului de calcul raportat la venitul obtinut”; “o
redimensionare a cuantumului” pe baza “unui procent ajustat
aplicat la baza de calcul, fata de cel aplicat in prezent”; “redimensionarea
cuantumului pensiilor de serviciu” prin “recalcularea pensiilor
de serviciu” pentru “restrangerea cheltuielilor bugetare”.
SCMD
ii va da in judecata si pe domnii Caciu si Budai, ca si pe LOV, pentru ca nu
avem noi ce cauta in acest Proiect de Lege, deoarece:
·
Constitutional, ministrii
de Finante si ai Muncii nu au drept de initiativa legislativa asupra noastra,
pentru ca noi nu avem dreptul la contracte de munca normata la 8 ore, ci doar
la contracte de prestare a activitatii de militar/politist la ordin, 24h/24 si
soldele de rezervist nu le primim din bugetul de asigurari sociale ci din
bugetele destinate Apararii, conform Tratatului de Aderare la NATO;
·
Juridic, avem alte
drepturi constitutionale decat civilii, ca o compensare a riscului pierderii
vietii, pierderii drepturilor civile si pedepselor diferite (arest la pace,
glontul la razboi) in caz de neexecutare a obligatiilor de serviciu;
·
Spre deosebire de pensiile
celorlalte categorii profesionale incriminate, pensiile militare de stat, nu
numai ca nu depasesc cuantumul salariului, adica 100%, ci sunt calculate sa nu
depaseasca 85% din cuantumul soldei de baza, iar indicele de calcul nu este de
80%, ci de 65%. In plus, ne sunt bagate, ilegal, in baza de calcul, pensia privata,
OMM, iar grupele de munca au disparut din motive de plafon si pentru ca tot ceea
ce trece de 35 de ani vechime nu se mai cuantifica in bani etc.
In
ceea ce o priveste pe LOV, care, astazi, de frica votului, incearca sa se
disculpe, ii aducem aminte declaratia de presa – proba la dosar: “La
cererea conducerii de partid, am scos Art.40 din Proiectul Legii salarizarii
unitare, dar vor vedea domnii colonei in toamna!”. De atunci, soldele
noastre de rezervist nu se mai aliniaza nici macar cu rata inflatiei.
Daca
se insista sa ramanem in cadrul acestei legi, pe post de cobai, cerem ca toate
restrictiile noastre, munca fortata si pedepsele pentru neexecutarea acesteia
sa fie extinse aupra tuturor civililor sau, macar, a partenerilor de lege. Daca
tot instauram, in sfarsit, dictatura comunista!
Mai
bine un sfarsit cu groaza, decat o groaza fara de sfarsit!
Honor
et Patria! Vae Victis!
Presedintele
SCMD,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU
Proiect
Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative
din domeniul pensiilor de serviciu
Art.I.
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 211 alineatul
(1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Judecătorii,
procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste
funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în
cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de
încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12
luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării,
actualizate la această dată prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite
unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție,
vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât
100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de
calcul în condițiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului
dreptului de pensie, depusă la angajator.
2. La articolul 211 după
alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11) cu următorul
cuprins:
(11) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al
Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii
aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia, după expirarea
unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin. (1).
3. La articolul 211 alineatul (2) se abrogă.
4.
La articolul 211 alineatele (3) și (4) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
(3) De pensia de
serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de
sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea
Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai
în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza
de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani,
cuantumul pensiei nete neputând depăși media veniturilor nete aferente bazei de
calcul astfel reduse. Prevederile alin. (4) se aplică în
mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.
(4) Persoanele care
au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin.
(1) se
pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul
public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data
pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu
80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute
lunare și sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni de activitate
înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în
activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional,
cuantumul net al pensiei neputând depăși 100% din media veniturilor nete
aferente bazei de calcul. De această pensie de serviciu pot beneficia numai
persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.
5. La articolul 211 după
alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul
cuprins:
(41) În baza de calcul pentru stabilirea
pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii,
decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau
oricare alte drepturi care nu au un caracter
permanent.
6. La articolul 213 alineatul (2) se modifică și va avea următorul
cuprins:
(2) Pensiile de
serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează
procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară
pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de
funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează proporțional
cu majorarea componentelor bazei de calcul pentru un judecător sau procuror în
activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, fără
ca pensia netă actualizată să fie mai mare decât media veniturilor nete ale
acestuia. Data actualizării şi procentul de majorare a indemnizaţiei de
încadrare brute lunare se comunică casei teritoriale de pensii ori sectoriale
competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.
Art. II. Prin derogare de la art. 211 din Legea
nr. 303/2022 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, până în anul 2027, la calculul condiției de
vechime de 25 de ani se poate lua în considerare etapizat, în funcție de anul
pensionării, și o perioadă maximă în care judecătorul, procurorul,
magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor a îndeplinit funcțiile de judecător financiar,
procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de
Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje
de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau
jurisconsult, după cum urmează:
|
Anul
pensionării |
Vechimea maximă în funcțiile asimilate de judecător
financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția
jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate
juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice,
consilier juridic sau jurisconsult |
|
2023 |
5
ani |
|
2024 |
4
ani |
|
2025 |
3
ani |
|
2026 |
2
ani |
|
2027 |
1
ani |
Art. III. (1) În termen de 6 luni
de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu ale magistraților, aflate în plată, se recalculează prin aplicarea formulei de calcul
prevăzută la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și
procurorilor considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare a pensiei
de serviciu și ținând cont de vechimea în magistratură utilizată la stabilirea
sau după caz, ultima recalculare a drepturilor de pensie.
În
termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, beneficiarii
drepturilor de pensie de serviciu au obligația de a depune cerere la angajator
pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni
consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. În
situația în care beneficiarul de pensie de serviciu, nu depune cerere de
opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă
ultimelor 12 luni de activitate anterior eliberării din funcție. Angajatorul
are obligația de a transmite casei teritoriale de pensii/casei de pensii
sectoriale adeverința cu cele două elemente necesare recalculării pensiei de
serviciu respectiv, baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de
încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent din 12 luni
consecutive precum și media veniturilor nete corespunzătoare veniturilor brute
care au constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.
(2) Cuantumul
pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se plăteşte de la data de
întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin.
(1).
Art.
IV - Legea nr. 567/2004 privind statutul
personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în
Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 685
alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Personalul auxiliar de specialitate
al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la
art. 3 alin. (2), personalul de specialitate
criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate
criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din
cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot
beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în
cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază
brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent,
corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se
depune cererea de pensionare.”
2. La articolul 685 alineatele
(2) și (3) se abrogă.
3. La articolul
685 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
(7) Persoanele
care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai
în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi
de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum
şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie
de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În
acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă 65% din media
salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din
ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare,
realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate, în
condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei
ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din
funcţia de personal auxiliar de specialitate.
Art.
V. - Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie
2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
”(2) Persoanele care au îndeplinit
funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul
Curţii de Conturi beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, de
pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media
veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare
ultimelor 12 lunar de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de
pensionare.
Veniturile care constituie baza de
calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea
neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază,
câştigate în instanţă.”
”(11) De
pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data
solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul
public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din
baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată
potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în
condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.”
Art. VI. - Legea
nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului
diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, se modifică după cum urmează :
1. La articolul 1 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o
vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi
personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice pot beneficia, la
împlinirea vârstei de 65 de ani, de pensie de serviciu. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei
corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia
centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi
sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12
luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe,
înainte de data pensionării.
2. La articolul 1 alineatul (2) se
modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care au fost
numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe
lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare
funcţiei de ambasador, aflate în plată în administraţia centrală a Ministerului
Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente,
stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în
administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data
pensionării. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor
stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de
ambasador.
3. La articolul 1 alineatele (3) și (4)
se abrogă.
4. La articolul 1 alineatul (5) se
modifică și va avea următorul cuprins:
(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), pot beneficia,
la împlinirea vârstei de 65 de ani, de
pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. În acest
caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute
lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute
de aceștia în ultimele 12 luni anterior încetării activităţii în administraţia
centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media
tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea
beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a
Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi
care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la
data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. De această pensie
de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile
juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile.
5. La articolul 1 alineatul (6) se
modifică și va avea următorul cuprins:
(6) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) şi (2) pot
beneficia şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi
personalul încadrat pe funcții de execuție specifice, pensionați anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie din sistemul
public şi care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru
acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65%
din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată,
corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia la data încetării
activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la
care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente,
stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în
administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data
pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi
care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la
data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu.
6. La articolul 1 alineatul (8) se
modifică și va avea următorul cuprins:
(8) Pentru persoanele prevăzute la alin. (6) care au fost
numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe
lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media
salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare
funcției de ambasador în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor
Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor
permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de
activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte
de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de
bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în
vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. În
acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală
se raportează la salariul de bază de ambasador.
7. La articolul 3 alineatul (2) al se
modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Pentru persoanele
prevăzute la alin. (1), pensia de serviciu
reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare
încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a
Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor
permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate
în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data
pensionării.
8. La articolul 3 alineatul (4) se
modifică și va avea următorul cuprins:
”(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), pensia de
serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei
corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia
centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi
sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12
luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț
Exterior, înainte de data pensionării.
Art.
VII. - Legea nr. 223/2007 privind Statutul
personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din
România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18
iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. Articolul 3 se modifică și va avea
următorul cuprins:
”
Art. 3 - Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria
profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ
recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine
licenţă şi calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de
Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave
civile în timpul zborului, şi care este remunerat pentru executarea de
activităţi aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă
încheiat cu un angajator având sediul principal
sau filială în România.”
a)
piloţi, piloţi instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă,
însoţitori de bord/membri ai echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru
al echipajului de cabină, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, care
au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de
activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;”
”(1) Personalul aeronautic civil
navigant profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 421 alin. (1) are dreptul la o pensie de serviciu
în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12
luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”
4. La articolul 422 alineatul (3) se abrogă.
Art. VIII. - Legea
nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
” (3) La
împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu
un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile
Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de
calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12
luni înainte de data pensionării. Pensia
acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile,
precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni
anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate,
după caz.”
2. La articolul 731 alineatul (4) se abrogă.
3. La articolul 731 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
(7) Funcţionarii publici parlamentari care au un
stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 25 ani în structurile
Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de
pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani,
dispoziţiile alin. (3), (5)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod
corespunzător.
4. La articolul 731 alineatul (8) se abrogă.
5.
La articolul 731 alineatul (9) se modifică și va avea următorul
cuprins:
(9) La calculul
stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)- (3),
(5) -(7) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul
public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o
funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și pentru persoanele
care au îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.
6.
La articolul 731 alineatele (10) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(10) La îndeplinirea
condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1) - (3), (5) - (7) și (9),
funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform
prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile
Legii nr.
263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(11) Persoanele care
îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de
prevederile alin. (1)- (3), (5) - (7), după caz, chiar dacă la data pensionării
ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie,
pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar
public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi
funcţie publică.
7. La articolul 93 alineatul (5) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. IX. - Legea
nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 se
modifică după cum urmează:
1.
La articolul 28 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute
realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de
activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor
prevăzute la art. 3 lit.
a) -c), în care nu se
includ:
a) diurnele de
deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) compensaţiile
lunare pentru chirie;
c) valoarea
financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
d) contravaloarea
echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a
alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare,
a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi
a drepturilor de echipament;
e) primele şi
premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare
pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f) indemnizaţiile
de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru
acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g) contravaloarea
transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a
transportului la şi de la locul de muncă;
h) plăţile
compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere,
respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea în
bani a concediului de odihnă neefectuat;
j) restituiri şi
plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la
stabilirea bazei de calcul;
k) majorările/stimulările
financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare,
precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile
salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi
drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către
personalul medico-sanitar;
m) sumele încasate
în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în
consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori
sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit
legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de
denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
n) drepturile
specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în
afara teritoriului statului român;
o) sporurile,
indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr.
II -
Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" şi în anexa nr.
III -
Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate" la
Legea-cadru nr.
284/2010,
cu modificările şi completările ulterioare;
p)
sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului
militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. I - Familia
ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" şi în anexa nr. II - Familia
ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate și asistență socială" la
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările
ulterioare;
r) alte venituri
care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de
natură salarială sau asimilate salariilor.
2. La articolul 28 alineatele (4) și (6) – (9)
se modifică și vor avea următorul
cuprins:
(4) Baza de calcul folosită
pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul
s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută
la alin.
(1) sau (2) corespunzătoare
funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau,
la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază
în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori
plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(6) La determinarea bazei de calcul
folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin.
(1),
pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică
se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei
exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei
funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media
soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
(7) Pentru soţul/soţia, militar,
poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără
plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în
străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de
pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare
brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din
ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(8) Baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit
înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media
soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către
susţinător în 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate
de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data
deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.
(9) În situaţia în care
titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 12 luni consecutive,
baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media
soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către
titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de
militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data
deschiderii drepturilor de pensie.
Art. X. - În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, în termen de 60 zile, instituțiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislației referitoare la pensiile de serviciu.
Expunere
de motive
|
Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ
Lege
pentru
modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu |
||||||
|
Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ |
||||||
|
2.1.
Sursa proiectului de act normativ
Planul
Național de Redresare și Reziliență - Componenta C8 - Reforma fiscală și
reforma sistemului de pensii - R6. Reforma sistemului public de pensii –
Jalon 215
|
||||||
|
2.2. Descrierea situaţiei actuale În prezent, prin actele normative
care reglementează pensiile de serviciu s-a creat un regim juridic special de
pensionare, pentru anumite categorii socio – profesionale, derogatoriu de la
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările
și completările ulterioare, de natură să creeze avantaje în favoarea
acestora, în unele cazuri fără o justificare obiectivă şi rezonabilă,
încălcându-se principiul egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului
public de pensii.
Conform jalonului 215, până la
sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare
pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea
cheltuielilor cu pensiile speciale”. În cadrul componentei extinse, se
face referire la o serie de categorii de indemnizații/pensii reglementate
prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6
categorii: corpul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari,
personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă,
procurori și judecători, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și al parchetelor, personalul Curții de Conturi. Conform Planului Național de Redresare
și Reziliență acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze
corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și
beneficiarii din sistemul public de pensii, din punct de vedere contributivității,
luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale. Noul cadru legislativ nu va permite
crearea unor noi categorii de pensii și nicio pensie nu va putea depăși
venitul obținut în cursul perioadei de cotizare. În prezent, pensiile de serviciu sunt
compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de
prevederile actelor normative, şi anume: partea contributivă şi un supliment
din partea statului, care, prin însumarea cu pensia contributivă, reflectă
cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială.
Protecția deciziilor Curții
Constituționale se referă doar la pensiile magistraților, neexistând pentru
alte categorii de pensii de serviciu și are în vedere doar limitele expuse în
argumentele Curții. Nici o pensie de serviciu poate să
depășească veniturile obținute în perioada contributivă ca principiu de baza al fundamentării
pensiilor de serviciu.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a României a
stabilit în mod constant că ”pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o
compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile
exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în
funcţia de Preşedinte al României ori în organele administraţiei locale,
precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi drepturile
social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul
la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite
la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale (potrivit
art. 125 alin. (3) din Constituţie, funcţia de judecător este incompatibilă
cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice
din învăţământul superior). De asemenea, acestor
incompatibilităţi li se adaugă pe de o parte interdicţiile prevăzute de
legislația proprie iar, pe de altă parte, stabilirea pensiei de serviciu a
acestor categorii socio-profesionale ţine seama de responsabilităţile şi
riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei
acestuia.
În consecință, regimul strict al
absenţei unor drepturi, al incompatibilităţilor şi interdicţiilor stabilit
prin Legea fundamentală şi dezvoltat prin lege specială, precum şi
responsabilităţile şi riscurile impun acordarea dreptului la pensia de
serviciu. Reglementarea pensiei de serviciu
pentru judecători îşi găseşte temeiul
legal în legislaţia europeană, şi anume Directiva Consiliului Comunităţilor
Europene 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a
principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul
regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată
prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996.
Acest act european creează cadrul
legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în considerarea
locului şi a rolului unui anumit sector profesional, să stabilească pentru
acesta un regim profesional de securitate socială, cu respectarea
principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei. Astfel, instituirea pensiei de
serviciu a judecătorilor ţine seama de locul şi de rolul justiţiei în statul
de drept, precum şi de legislaţia europeană privind regimurile profesionale
de securitate socială.
|
||||||
|
2.3. Schimbări preconizate ·
Pensiile de serviciu urmează a fi calculate
plecând de la contributivitate, vechime în specialitate, reducerea
procentului de calcul raportat la venitul obținut. ·
Stagiul de contributivitate minim va
fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii. ·
Întrucât pensiile de serviciu
reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare
fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se propun
criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de
serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora. ·
Astfel, la stabilirea bazei de calcul a pensiilor
de serviciu se au în vedere
venituri de natură salarială
realizate pe o durată mai lungă de activitate a potențialilor beneficiari
care să fie similar stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public
de pensii. ·
Determinarea cuantumului pensiilor de
serviciu urmează a se realiza pe baza unui procent ajustat, aplicat la baza
de calcul, față de cel aplicat în
prezent, având ca rezultat reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu
și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat. ·
De asemenea, se propune să crească
vârsta de acces la pensia de serviciu iar vechimea în serviciu să fie
majorată. ·
În aceste condiții, cuantumul pensiei
de serviciu este corelat cu calitatea de asigurat al sistemului public de
pensii, pensiile de serviciu apropiindu-se de cuantumul pensiilor din sistemul public ca drept colateral al
obligaţiei de a participa la sistem. ·
Redimensionarea cuantumului pensiilor
de serviciu nu este echivalentă cu exproprierea beneficiarilor de pensii de
serviciu dar se urmărește faptul ca,
în cuantumul obligaţiei publice la care este angajat bugetul de stat, drepturile de pensii sa
scadă față de acest moment. ·
Recalcularea pensiilor de serviciu nu
echivalează nici cu o restrângere a unui drept constituţional ci se impune
pentru restrângerea cheltuielilor bugetare. ·
Prin proiectul de act normativ se
aduc modificări actelor normative care instituie această categorie de pensie cu
privire la categoria pensiei de serviciu, respectiv condiții de
eligibilitate, modul de calcul. ·
Prin urmare, în vederea restaurării
principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului
de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul
de stat se impune modificarea actelor normative cu caracter special care
instituie categoria pensiei de serviciu. |
||||||
|
2.4. Alte informaţii*)
|
||||||
|
Secţiunea a 3-a Impactul
socioeconomic
|
||||||
|
3.1.
Descrierea generală a beneficiilor şi costurilor estimate ca urmare a intrării
în vigoare a actului normativ |
||||||
|
3.2. Impactul social
|
||||||
|
3.3. Impactul asupra drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului Nu
este cazul |
||||||
|
3.4. Impactul macroeconomic Nu
este cazul
3.4.1. Impactul asupra economiei şi asupra principalilor
indicatori macroeconomici Nu
este cazul 3.4.2. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul
ajutoarelor de stat Nu
este cazul |
||||||
|
3.5.
Impactul asupra mediului de afaceri Nu
este cazul |
||||||
|
3.6.
Impactul asupra mediului înconjurător Nu
este cazul |
||||||
|
3.7.
Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva inovării şi
digitalizării Nu
este cazul |
||||||
|
3.8.
Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva dezvoltării
durabile Nu
este cazul
|
||||||
|
3.9.
Alte informaţii Nu
este cazul |
||||||
|
Secţiunea a 4-a Impactul
financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru
anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informaţii cu privire
la cheltuieli şi venituri
|
||||||
|
-
în mii lei (RON) - |
||||||
|
Indicatori |
Anul curent |
Următorii
patru ani |
Media
pe cinci ani |
|||
|
1. |
2. |
3. |
4. |
5. |
6. |
7. |
|
4.1.
Modificări ale veniturilorbugetare, plus/minus, din care: |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
a)
buget de stat, din acesta: |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(i)
impozit pe profit |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(ii)
impozit pe venit |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
b)
bugete locale |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(i)
impozit pe profit |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
c)
bugetul asigurărilor sociale de stat |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(i)
contribuţii de asigurări |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
d)
alte tipuri de venituri Se
va menţiona natura acestora |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
4.2.
Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
a)
buget de stat, din acesta: |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(i)
cheltuieli de personal |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(ii)
bunuri şi servicii |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
b)
bugete locale: |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(i)
cheltuieli de personal |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
(ii)
bunuri şi servicii |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
c)
bugetul asigurărilor sociale de
stat: |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
i)
cheltuieli de personal |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
ii)
bunuri şi servicii |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
d)
alte tipuri de cheltuieli Se
va menţiona natura acestora |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
4.3.
Impact financiar, plus/ minus, din care: |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
a)
buget de stat |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
b)
bugete locale |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
4.4.
Propuneri pentru acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
4.5.
Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
4.6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
4.7.
Prezentarea, în cazul proiectelor de acte normative a căror adoptare atrage
majorarea cheltuielilor bugetare, a următoarelor documente: a)
fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi
metodologia de calcul utilizată; Nu
este cazul b)
declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă
cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia
fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli
prezentate în strategia fiscal-bugetară.
Nu
este cazul |
||||||
|
4.8. Alte informaţii Nu este cazul
|
||||||
|
Secţiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ
asupra legislaţiei în vigoare |
||||||
|
5.1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea
prevederilor proiectului de act normativ a) Acte normative ce urmează a fi modificate: Legea nr. 303/2022 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
1102 din 16 noiembrie 2022; Legea
nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al
personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize
Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1.197 din 14 decembrie 2004; Legea
nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie
2014, cu modificările şi completările ulterioare Legea
nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului
diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015; Legea
nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant
profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi
completările ulterioare; Legea
nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu
modificările şi completările ulterioare; Legea
nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea
implementării noilor dispoziţii.
În
vederea aplicării prevederilor prezentei legi, se vor actualiza normele
metodologice existente, la propunerea instituțiilor implicate |
||||||
|
5.2. Impactul asupra legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice Nu este cazul
|
||||||
|
5.3. Conformitatea proiectului de act normativ cu
legislaţia UE (în cazul proiectelor ce transpun sau asigură aplicarea unor
prevederi de drept UE) 5.3.1. Măsuri normative necesare transpunerii directivelor
UE
5.3.2. Măsuri normative necesare aplicării actelor
legislative UE
|
||||||
|
5.4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Nu este cazul
|
||||||
|
5.5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale
din care decurg angajamente asumate Nu este cazul
|
||||||
|
5.6. Alte informaţii
Nu este cazul
|
||||||
|
Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea
elaborării proiectului de act normativ |
||||||
|
6.1. Informaţii privind neaplicarea
procedurii de participare la elaborarea actelor normative Nu este cazul
|
||||||
|
6.2. Informaţii privind procesul de consultare cu
organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme
implicate
|
||||||
|
6.3. Informaţii despre consultările organizate cu
autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de
act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 635/2022 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte normativ: Nu
este cazul |
||||||
|
6.4. Informaţii privind puncte de vedere/opinii emise de
organisme consultative constituite prin acte normative Nu
este cazul
|
||||||
|
6.5. Informaţii privind avizarea de către: a)
Consiliul Legislativ b)
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c)
Consiliul Economic şi Social d)
Consiliul Concurenţei e)
Curtea de Conturi Proiectul de act normativ va fi
avizat de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social. |
||||||
|
6.6. Alte informaţii Nu
este cazul
|
||||||
|
Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică
privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ |
||||||
|
7.1. Informarea societăţii civile cu privire la elaborarea
proiectului de act normativ În
procesul de elaborare a prezentului proiect de lege au fost respectate
regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale
prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia
publică, republicată. Prezentul
proiect de act normativ a fost supus comentariilor publicului, prin
publicarea pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarității
Sociale, în data
de ……….
până în data de………………... Au
fost întreprinse demersurile legale prevăzute de art. 7 din Regulamentul
privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de
acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561 din 10 mai 2009. |
||||||
|
7.2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul
impact asupra mediului în urma
implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra
sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice -Nu este cazul
|
||||||
|
Secţiunea a 8-a Măsuri privind implementarea, monitorizarea
şi evaluarea proiectului de act normativ |
||||||
|
8.1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act
normativ
|
||||||
|
8.2. Alte informaţii Nu este cazul
|
||||||
Fată de cele prezentate, a fost elaborat
prezentul proiect Lege
pentru modificarea și completarea unor
acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
|
Ministrul
Muncii și Solidarității Sociale
Marius-Constantin
BUDĂI
|
VICEPRIM-MINISTRU Ministrul Transporturilor și
infrastructurii
Sorin Mihai GRINDEANU
|
|
Ministrul Apărării Naționale
Angel TÎLVĂR
|
Ministrul Afacerilor Interne
Lucian Nicolae BODE
|
|
Directorul Serviciului de
Protecție și Pază
Lucian-Silvan PAHONȚU
|
Directorul Serviciului Român de
Informații
Eduard Raul HELLVIG
|
|
Directorul Serviciului de
Telecomunicații Speciale
Ionel - Sorin BĂLAN
|
Directorul Serviciului de
Informații Externe
GABRIEL VLASE
|
|
Ministrul
Afacerilor Externe
Bogdan-Lucian
AURESCU
|
Ministrul
Justiției
Marian - Cătălin PREDOIU |
AVIZAT:
Ministrul
Finanțelor
Adrian CÂCIU
Ministrul
Investițiilor și Proiectelor Europene
Marcel-Ioan BOLOȘ