Nr. 58 din 10.04.2023
Domnului Procuror General Alex
Florin FLORENȚA
Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie
Sindicatul
Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str.
Bogota, nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr.
62/2011, privind dialogul social, in numele
membrilor sai de sindicat, in temeiul art. 224 NCPC, formulam următoarea
PLÂNGERE PENALĂ
împotriva
numitului Cristian-Gabriel SEIDLER (deputat USR în Parlamentul României)
pentru
săvârsirea infracțiunii prevazute de dispozițiile art. 404 NCP, respectiv comunicarea
de informatii, constand in (i) comunicarea sau raspandirea prin orice
mijloace de știri, date sau informații false, ori de documente
falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin acestea
se pune în pericol securitatea națională, (ii) în sensul comunicării în spațiu
public a informațiilor/știrilor privind pensiile militare de stat (https://www.tiktok.com/@usr_oficial/video/7214754642125737222lang=en&q=
seidler%20cristian&t=1680811732594).
MOTIVE
În fapt, în data de 28 martie 2023, Cristian-Gabriel SEIDLER
a comunicat în spațiul public, în mass-media și pe rețeaua de socializare TikTok
(https://www.tiktok.com/@usr_oficial/video/
7214754642125737222?lang=en&q=seidler%20cristian&t=1680811732594) informația/știrea
potrivit careia „Comisia Europeană ignoră minciunile Guvernului Ciucă, care
spune că nu ar colecta informații salariale despre militari pe parcursul
carierei (...) De fapt acesta este mesajul pe care îl transmite Comisia
Europeană: să nu mai mintă Guvernul României și reprezentanții săi în
interiorul țării, susținând că pensiile militare nu ar fi pensii speciale. Ar
trebui mult curaj, pentru că soluția tehnică este foarte simplă, dar exact
curajul lipsește guvernului actual, domnului Marius BUDĂI, domnului premier
special CIUCĂ și preaspecialului domn CIOLACU pentru a face această reformă pe
care o solicită întreaga societate românească.”
Informația/știrea răspândită în spațiul public (TikTok și
mass-media) de către numitului Cristian-Gabriel SEIDLER (deputat USR în
Parlamentul României) a condus la un val de nemulțumire și îngrijorare în
rândul angajaților din sectorul de apărare, ordine publică și securitate
națională, determinând o parte dintre polițiștii, militarii și
polițiștii de penitenciare care îndeplineau condițiile de pensionare să
părăsească instituțiile de forță ale statului, conducând la adâncirea deficitului
de personal și la deprofesionalizarea acestor instituții, cu efect negativ asupra
securității naționale a României și siguranței cetățenilor români în contextul
conflagrației de la granița țării.
Aratam
ca incepand cu anul 2010, au fost initiate, sustinute si puse in aplicare
masuri in domeniul pensiilor militare:
1.Emiterea deciziilor de recalculare in temeiul art.1 lit. a) si b) din Legea
nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si ulterior a
deciziilor de revizuire in conformitate cu dispoziţiile art.1 din O.U.G.
nr.1/2011, care au condus la reducerea semnificativa a cuantumului
unor pensii ca urmare a calculului acestora pe baza principiului
contributivitatii, cu incalcarea unor principii fundamentale constitutionale: principiul neretroactivităţii legii, prevăzut
la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia: „legea
dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile” si principiul drepturilor
câştigate, avand in vedere practica[1]
Curţii de Justiţie a Uniunii Europene: „dacă prestaţiile acordate în temeiul
regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate
regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” si a Curtii Constituţionale:
„în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se
va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în
continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo
atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
2.Adoptarea Legii
nr.241/2013 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica
si securitate nationala, care a intrat in vigoare la 01.10.2013 si care a reparat incalcarea celor doua principii fundamentale constitutionale mai
sus-aratate, fara restituirea diferentelor de bani retinute abuziv in baza OUG
nr.1/2011.
3.Adoptarea Legii
nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, care a reparat transformarea naturii juridice a pensiilor militare si a
restituit conform art.121 diferentele de bani retinute abuziv in baza OUG
nr.1/2011.
4.Adoptarea O.U.G. nr. 57/2015 si O.U.G. 59/2017, care
au modificat Legea nr.223/2015, fara ca acestea sa fie pana in prezent
ratificate de Parlament, astfel:
- prin O.U.G. nr. 57/2015:
diminuarea bazei de calcul a pensiilor militare de la 80 la 65%, excluderea din
baza de calcul a unor sporuri aferente particularitatii activitatilor
desfasurate, baza de calcul raportata la 31.12.2009, sporul pentru
contributia la fondul pentru pensia suplimentara si/sau contributia individuala
la buget a fost inclus in baza de calcul si limitat la 85% din cuantumul
pensiei.
- prin O.U.G. 59/2017: actualizarea pensiilor
militare cu rata inflatiei si nu in raport de cresterile salariale ale cadrelor
militare in activitate, modificarea bazei de calcul a pensiilor militare a
celor trecuti in rezerva dupa 15.09.2017 prin includerea Ordinului Meritului
Militar in baza de calcul si stabilirea cuantumului pensiei la suma neta a
bazei de calcul rezultata, ceea ce a condus la o diminuare a drepturilor de
pensie fata de modul de calcul stabilit prin Legea nr. 223/2015.
5.Neacordarea ajutoarelor
prevazute de art.20 din Legea nr.284/2010 la trecerea in rezerva a cadrelor
militare si adoptarea Legii nr.153/2017 in care acordarea ajutoarelor la
trecerea in rezerva nu mai este prevazuta in mod explicit.
6. Incetarea platii
indemnizatiilor cuvenite cadrelor militare in rezerva si in retragere, conform prevederilor Legii
nr.8/2006 privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului
public de pensii, membrii ai uniunilor de creatori legal constituite si
recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica din 22.11.2006, incepand cu 01.01.2016 pana la
punerea in aplicare a Legii nr. 83/29.04.2016, publicata in
Monitorul Oficial nr.341/04.05.2016.
Toate aceste modificari legislative, urmate de norme
metodologice, au afectat si afecteaza drepturile cadrelor militare trecute in
rezerva si retragere, in conditiile in care acestia s-au supus tuturor
rigorilor specifice vieţii militare, cu promisiunea certă din partea statului
că vor beneficia de un cuantum al pensiei care să compenseze restricţiile pe
care le-au suferit: interzicerea activitatilor care le puteau aduce venituri
suplimentare si riscul pe care l-a implicat exercitarea profesiilor de catre
cadrele militare din toate structurile de aparare, ordine publica si securitate
nationala, pe plan intern si extern.
Reglementarile mai sus-mentionate au constituit o
incalcare a principiului egalitatii in fata legii si o diferentiere a regimului
juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati, care nu
sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. O asemenea interpretare
tinde sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea tuturor
rezervistilor militari, inclusiv membrilor nostrii de sindicat, devenit cert si
lichid odata cu incetarea raporturilor lor de serviciu.
Nu s-a avut in vedere nici faptul ca militarii constituie
singura categorie profesionala cu obligatii de serviciu dupa trecerea in
rezerva, intrucat in caz de necesitate rezervistii sunt obligatoriu
concentrati, refuzul constituind infractiune sanctionata de Codul penal.
Modul de calcul al
pensiilor militare stabilit prin actele normative invocate mai sus au condus la
o incalcare flagranta a egalitatii in drepturi, garantata de art.16 alin.1 si 2
din Constitutia Romaniei, potrivit caruia cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor, fara privilegii sau discriminari, nimeni nefiind mai presus de
lege.
Aratam ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele
militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o compensatie partiala a
inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie
sa se supuna militarii, care sunt mult mai severe si mai restrictive decat
pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii:
-
Interzicerea
activitatilor care le-ar putea aduce venituri suplimentare;
-
Riscul
pe care il implica exercitarea profesiilor de catre cadrele militare din toate
structurile de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe plan intern
si extern;
Reglementarea prevazuta de Legea nr.223/2015 nu a
constituit o incalcare a principiului egalitatii in fata legii ci o
diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru
alti asigurati, care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.
O asemenea interpretare tinde sa nege in substanta un drept prevazut de
legiuitor in favoarea membrilor nostrii de sindicat, devenit cert si lichid
odata cu incetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscuta si
prin Decizia Curtii Constitutionale nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000.
Politistii,
militarii și polițiștii de penitenciare beneficiază de pensii militare de
serviciu sau pensii ”ocupaționale” conform art. 1 din Legea nr.
223/2015 privind pensiile militare de stat; .....Dreptul
la pensii și asigurări sociale pentru
militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită, în
condițiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat și alte
drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice
și securității naționale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de
stat.
Pensiile
“ocupaționale” reprezintă o categorie de pensii acordate din bugetul public
militarilor, poliștitilor, celor din serviciile de informații, polițiștilor de
penitenciare ca “o recompensa
substantiiala pentru munca depusă
în sectorul public doar unor categorii de persoane, nu și altor salariați din
sectorul public, cum ar fi celor care lucrează în administrație, serviciile de
îngrijire a sănătății, învățământ, cercetare științifică o „ etc.”.
Pensiile
militare de stat, deși beneficiază și ele de un tratament distinct din punctul
de vedere al vârstelor de pensionare și al modului de calcul față de pensiile
din sistemul public, nu sunt încadrate în categoria pensiilor de serviciu,
chiar dacă în vorbirea curenta nu se face distincție între pensiile militare de
stat și pensiile de serviciu, creându-se deseori confuzii.
Pensiile
militare de stat din România reprezintă cea mai slab platita categorie de pensionari
comparativ cu țările membre ale Uniunii Europene, exceptând magistrații
militari din România
De
pensii militare de serviciu beneficiază militarii/polițiștii din aproape toate
statele UE si NATO, tocmai pe acelasi
considerent, pentru care beneficiază și cei din Romania.
Pensiile de care beneficiaza personalul militar (din care fac
parte si politistii de penitenciare) sunt
pensii de serviciu, acordate in mod temenic, obiectiv in raport de specificul categoriei
profesionale din care fac parte, astfel incat sa echilibreze/sa compenseze
multitudinea de restrictii ce vizeaza aceasta categorie profesionala.
In masura in care, se poate problema eliminarii pensiilor militare
de stat si trecerea/includerea lor in sistemul public de pensii, in mod
corelativ se pune in discutie necesitatea existentei unui tratament
nediscriminatoriu si egal pe timpul desfasurarii activitati profesionale.
Ridicarea tututor restrictiilor /interidictiilor personalului
militar se impune, tocmai pentru a
asigura evitarea discriminarii militarilor fata de celelalte categorii
socio-profesionale,insa ar fi incompatibila cu principiile si particularitatile
de organizare ce sunt caracteristice/specifice sistemului militar.
A) Pensiile
militare de serviciu nu reprezintă un
privilegiu, aspect carea rezulta din insasi textul de lege care le
contine.
art. 4 din legea 223/2015…Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare,
ordine publică și securitate națională, interzicerea
sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția
României, precum și pierderile de
venituri datorate invalidității, bătrâneții sau decesului.
Asadar, ratiunea adoptarii Legii nr
223/2015 privind pensile militare de stat, a fost tocmai aceea de a compensa/rasplati/gratifica
aceasta categorie socio-profesionala, legiuitorul motivand/justificand
asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezerva prin (i) compensarea riscurilor din timpul carierei militare şi (ii) instituirea unor măsuri reparatorii, (iii) în raport cu limitarea
sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul
societatii.
“Premierul Nicolae CIUCĂ s-a pronunţat, joi (23 martie 20230 împotriva recalculării pensiilor angajaţilor
din sistemul de apărare, susţinând că pensiile
acestora sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale. El a
afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău, că „nu este oportun
absolut deloc pentru niciun partid politic să capitalizeze, să se urce pe un astfel de
subiect într-un astfel de moment”.
„La nivelul Ministrului Apărării Naţionale s-a realizat acest proces de
reformă a sistemului de pensii. Din
păcate, a fost o greşeală în momentul în care s-a considerat că pensiile
militare fac parte din categoria pensiilor speciale. Susţin încă o dată, cu
toată responsabilitatea: pensiile militare nu sunt pensii speciale, sunt
pensii ocupaţionale, de serviciu. Aşa este în toate ţările din Uniunea
Europeană şi din Alianţa Nord-Atlantică şi nu cred că este oportun absolut
deloc pentru niciun partid politic să capitalizeze, să se urce pe un astfel de
subiect într-un astfel de moment. Oamenii
din sistemul naţional de apărare, indiferent în care minister îşi desfăşoară
activitatea, trebuie să aibă încredere, trebuie să aibă perspective, trebuie să
aibă predictibilitate, pentru a-şi desfăşura activitatea cu profesionalism. Ei
sunt cei la care, de la cetăţean până la Guvern, se apelează ori de câte ori
situaţia o impune”, a precizat Nicolae CIUCĂ.
B)
Veniturile pe
care militarii/polițiștii le obţin din salarii, sunt impozitate absolut
identic, ca in cazul oricărui salariat din sistemul public. Dacă în
sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabileşte cuantumul pune în
relaţie punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare
din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de
calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din
ultimii 5 ani de activitate. Multe ţări NATO folosesc drept bază de calcul
pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în
rezervă.
Art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015…Baza de calcul folosită pentru stabilirea
pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate
la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în
calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate
la data deschiderii drepturilor de pensie.
Decizie de admitere: HP nr. 63/2020, publicată în
Monitorul Oficial nr. 1295 din 28 decembrie 2020:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările
și completările ulterioare, stabilește că:
.”...În interpretarea și
aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
Baza de calcul folosită
pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor
lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5
ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut
special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al
soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit
legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie,
fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare
sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în
perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv
diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii
drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, cu modificările și completările ulterioare.
C) Vârsta de pensionare
Potrivit legii nr.
223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, virsta standard de
pensionare pentru limită de virstă este stabilită in functie de anul nasterii
celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani şi trei luni, pentru cei născuţi în luna octombrie
1959 şi care creşte progresiv, conform unei anexe care face parte din lege,
până la de 60 de ani, pentru
cei născuţi după luna ianuarie 1970.
Art.16 alin.1…Au dreptul la pensie de
serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici
cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiții:a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru
limită de vârstă;b) au o vechime efectivă
de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în
serviciu.
Art.16 alin.2… Vârsta standard de
pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani.
Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de
pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă
din prezenta lege.
Această
limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii şi-au desfăşurat activitatea
în condiţii de muncă deosebite, speciale sau alte condiţii (personal
aeronavigant, personal ambarcat, paraşutişti, sau alte categorii de persoane a
căror activitate se desfăşoară în condiţiile menţionate) cu perioade
corespunzătoare.
Reducerea vârstei standard de pensionare
nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta
standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.
Metodologia este asemănătoare cu cea din
sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei
standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal
navigant, personal care lucrează în condiţii de risc radiologic, chimic, anumite
categorii de personal artistic, personal care îşi desfăşoară activitatea în subteran
etc).
Mai
mult, militarii/polițiștii au o serie de interdicții și incompatibilități față
de celelalte categorii de angajați din România precum:
dreptul la grevă, să efectueze activități de comerț, să candideze pentru
autoritățile administrației locale sau centrale, să exprime opinii politice, să
participe la administrarea unei societăți comerciale etc.
Mijloacele de probă pe care se întemeiază prezenta
plângere sunt următoarele:
- înscrisuri: Prin-screen de pe TikTok-ul paginii
oficiale USR (usr_oficial), care dovedește afirmațiile din prezenta plângere
penală.
- video: filmulețul de pe TikTok-ul paginii oficiale USR
(usr_oficial), care dovedește afirmațiile din prezenta plângere penală.
Presedintele S.C.M.D.
Col.(r) dr. Mircea DOGARU
[1] Cauzele Saieva v Caisse
de compensation des allocations familiales - 32/76 şi Mărio Viva v Fonds
National de Retrăite des Ouvriers Mineurs - 83/87
