Adresa Sindicatului prin care se solicita dezbaterea publica a proiectului Legii unice a pensiilor

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Adresa: Bucuresti, str.Bogota, nr. 6, Sector 1
E-mail: sindicatulcmd@yahoo.de ; Site : http://sindicatulcmd.blogspot.com
Telefon : 0728118094, 0722320859, 0723603885
Fax : 0216684232

Nr. 2/07.10.2009



Catre,
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE

Spre stiinta :
1. PRESEDINTELE ROMANIEI
2. GUVERNUL ROMANIEI
3. MINISTERUL APARARII NATIONALE

In atentia : Domnului Ministru Interimar Gheorghe Pogea
Subiect : Aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica.

In conformitate cu Legea nr. 52/2003, va rugam sa ne comunicati numele si datele de contact ale persoanei desemnate de catre institutia dumneavoastra, care sa primeasca, in termenul legal, propunerile, sugestiile si opiniile membrilor nostri de Sindicat cu privire la Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, publicat pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale in data de 06.10.2009.

Totodata, solicitam, in conformitate cu art. 6, paragraful (7) din Legea nr. 52/2003, sa decideti organizarea unei intalniri in care sa se dezbata public proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Delegatia noastra va fi alcatuita din 3 (trei) persoane.

Cu stima,

PRESEDINTE,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

SECRETAR GENERAL,
Col. (r) dr. Constantin MONAC

Opiniile Primului ministru dupa sedinta de Guvern de astazi, 06.10.2009, privind Legea sistemului unitar de pensii

Despre Legea sistemului unitar de pensii publice

şedinţa de guvern din 06.10.2009

Primul-ministru Emil Boc a anunţat, la finalul reuniunii Executivului de astăzi, că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru Legea sistemului unitar de pensii publice. Şeful Executivului a apreciat că această lege „este un angajament al Guvernului faţă de români, de a elimina privilegiile din sistemul de pensii, de a face sustenabil sistemul de pensii din România, de a întrona principiul contributivităţii, şi, în al doilea rând, este vorba de respectarea angajamentelor pe care le avem cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.”

Noul act normativ vizează asigurarea susţinerii financiare a sistemului de pensii publice din România, eliminarea privilegiilor şi a nedreptăţilor, a inegalităţilor din sistemul public de pensii din România, simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice şi adaptarea actualei legi la cerinţele din Uniunea Europeană, a afirmat Primul-ministru Emil Boc. Totodată, premierul a precizat că prin decizia de astăzi „Vom avea un singur cadru normativ cu privire la sistemul public de pensii din România”, spre deosebire de situaţia actuală, când sunt în vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public.

Şeful Executivului a afirmat că proiectul de lege adoptat astăzi de Executiv aduce mai multe schimbări:

v Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei, asigurându-se continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani la bărbaţi; până în anul 2030 vârsta de pensionare pentru toţi salariaţii să fie de 65 de ani, potrivit reglementărilor europene.

v Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale de la 55 de ani cât este în prezent, până la 60 de ani până în 2025.

v Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din rândul magistraţilor, diplomaţilor, personalului auxiliar din instanţele de judecată, funcţionarilor publici parlamentari.

v Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, prin stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru sistemele speciale cu cele practicate în sistemul unitar.

v Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

v Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, în termen de şase luni de la apariţia noii legi. „Pensiile care au sfidat România vor fi reduse la un cuantum decent, pe măsura contributivităţii la sistemul de pensii”.

v Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, etc.

v Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale, prin înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie.

v Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, care au crescut exponenţial în ultimii ani.

v Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.

Principiile care stau la baza noului sistem unitar de pensii publice sunt: principiul unicităţii, principiul obligativităţii, principiul contributivităţii, principiul egalităţii, principiul repartiţiei, principiul solidarităţii sociale, principiul autonomiei, principiul imprescriptibilităţii şi principiul incesibilităţii.

*

* *

Primul-ministru Emil Boc a prezentat, de asemenea, o serie de probleme ale sistemului actual de pensii, care au determinat Executivul să adopte urgent măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia. Astfel, premierul a precizat că „începând cu anul 2006, bugetul de pensii are deficite anuale cronice, iar în 2009 s-a ajuns la cea mai mare valoare, ca deficit, din ultimii zece ani, şi anume bugetul de stat împrumută bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro aproximativ, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Asta ne arată că actualul sistem de pensii din România nu se poate susţine singur pe baza contribuţiilor pe care le plătesc salariaţii.”

Şeful Executivului a menţionat câteva disfuncţionalităţi:

v Existenţa unor pensii speciale „împovăra şi mai mult bugetul de stat, pentru că în condiţiile în care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contribuţiei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenţa de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat, din acea parte pe care o plătim toţi cetăţenii României, prin impozite şi taxe”.

v Numărul total de pensionari este 5,7 milioane iar numărul de contribuabili la sistemul de pensii este 4,9 milioane, astfel un contribuabil susţine 1,2 pensionari.

v Creşterea masivă, frauduloasă, a pensionărilor de invaliditate, de la circa 600.000 de persoane în 2001 la circa 900.000 de persoane în 2009, deci o creştere de 50%.

v Triplarea numărului de pensionări anticipate, care au ajuns în 2009 la 110.000.

v Diferenţa dintre vârsta reala de pensionare de 54 de ani, şi vârsta legală, de 58 de ani si 8 luni pentru femei, respectiv 63 de ani si 8 luni pentru bărbaţi ca urmare a existenţei „grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, îndeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare, datorită pensiilor de urmaşi, vârstelor de pensionare mai reduse practicate de unele sisteme speciale de pensionare - 50 de ani la personalul din aviaţia civilă, 55 de ani la militari, poliţişti sau 60 de ani la magistraţi şi personal auxiliar.

v Diferenţa uriaşa dintre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie: 350 de lei pensia sociala minimă, de la 1 octombrie, şi cea mai mare pensie în sistemul de pensii speciale de 35.000 de lei.

De avut in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 82 din 15.01.2009

DECIZIE   Nr. 82 din 15 ianuarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu

EMITENT:      CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 33 din 16 ianuarie 2009

    Ioan Vida               - preşedinte

    Nicolae Cochinescu      - judecător

    Aspazia Cojocaru        - judecător

    Acsinte Gaspar          - judecător

    Petre Lăzăroiu          - judecător

    Ion Predescu            - judecător

    Puskas Valentin Zoltan  - judecător

    Tudorel Toader          - judecător

    Augustin Zegrean        - judecător

    Simona Ricu             - procuror

    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.

    La apelul nominal se prezintă din partea instituţiei Avocatul Poporului expert pentru probleme juridice Bianca Drăghici.

    Magistratul-asistent referă asupra actelor depuse la dosar prin care Stănică Vergică, Asofie Ionel, Ristea Voicu, Constantin Stancu, Popescu Răzvan Dragoş, Iancu Florin, Truşcă Adrian şi Chiriac Constantin, reprezentaţi prin avocat Lucian Bolcaş, formulează o cerere de intervenţie în cauză. De asemenea, a menţionat şi actul depus de Radu-Cristian Brăileanu, prin care se solicită intervenţia în interes propriu.

    Domnul avocat Lucian Bolcaş, prezent în sală, solicită admiterea cererii de intervenţie, invocând art. 14 din Legea nr. 47/1992.

    Preşedintele dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererilor formulate.

    Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor de intervenţie accesorie şi intervenţie în interes propriu, arătând că acestea sunt aplicabile doar în procesul civil, iar nu şi în faţa jurisdicţiei constituţionale.

    Curtea, deliberând, respinge cererile de intervenţie formulate, întrucât dispoziţiile art. 49 din Codul de procedură civilă, referitoare la cererile de intervenţie, sunt aplicabile doar în ceea ce priveşte procesul civil, iar nu şi în faţa Curţii Constituţionale, care îşi exercită atribuţiile potrivit unei proceduri jurisdicţionale autonome.

    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul pe fond reprezentantului Avocatului Poporului.

    Reprezentantul Avocatului Poporului solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată.

    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 nu aduce atingere dreptului la pensie şi dreptului la muncă.

    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    Prin Adresa nr. 000108 din 7 ianuarie 2009, înaintată Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu.

    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocă trei aspecte principale care pun în discuţie constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008.

    1. Actul normativ criticat este contrar art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art. 41 şi art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală. În acest sens, aminteşte că, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 1.189/2008, sensul juridic al verbului "a afecta" cuprinde mai multe nuanţe, precum pe cel de "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza" sau "a antrena consecinţe negative". Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă, precum şi celor ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. În plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi decent al cetăţenilor.

    Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea dreptului la muncă, Avocatul Poporului consideră că este încălcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.

    În lumina tuturor acestor texte, arată că dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale fizice şi intelectuale pe care singură le poate aprecia.

    2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 contravine art. 135 alin. (2) lit. f) din Legea fundamentală, care stabileşte în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

    De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată, precum şi ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Buchen contra Cehiei - 2002, noţiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Aşa fiind, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce contravine art. 44 alin. (3) din Constituţie.

    Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală.

    3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalcă şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. În aceste condiţii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate.

    În conformitate cu dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    Guvernul consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 este constituţională. În acest sens, arată că acest act normativ prevede exercitarea unui drept de opţiune, şi nu o suprimare a dreptului la muncă sau la pensie, aşa încât nu sunt incidente prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. Astfel, "dreptul la muncă prevăzut de art. 41 din Constituţie nu limitează exercitarea acestuia doar în cazurile în care cetăţeanul este angajat cu contract individual de muncă sau desfăşoară o activitate pe baza unor raporturi de serviciu, ci vizează şi acele situaţii în care prestaţiile se plătesc cu ora sau în alte moduri, stabilite prin convenţia părţilor". De asemenea, dreptul la pensie nu este desfiinţat, suspendarea intervenind doar ca urmare a opţiunii exprimate a persoanei pensionate de a se reîncadra în corpul activ al societăţii, prin angajarea în cadrul sistemului public. Această suspendare nu operează şi în situaţia reîncadrării în sistemul privat.

    Guvernul mai arată că, "aşa cum prin lege se impun condiţii specifice referitoare la studii, vechime etc., în acelaşi mod, printr-un act normativ cu forţă juridică de lege, poate fi stabilită condiţia de a nu beneficia de pensie la momentul încadrării într-o funcţie din sistemul public", fapt ce nu contravine art. 41 alin. (1) din Constituţie. În sprijinul acestor argumente este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 739/2008, în care s-a arătat că art. 41 din Legea fundamentală nu interzice stabilirea unor condiţii în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care doreşte să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste condiţii legale.

    În legătură cu susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 ar contraveni art. 115 alin. (6) din Constituţie, Guvernul arată că posibilitatea de a cumula dreptul pensiei cu salariul "nu reprezintă un drept în sine, cu atât mai puţin un drept fundamental", ci o opţiune a legiuitorului în funcţie de realităţile sociale şi economice de la un moment dat. În acelaşi sens, susţine că "nu se poate pune nici problema unei limitări a exerciţiului unor drepturi, care, fiecare în sine şi separat, se pot exercita în condiţii nemodificate de actul normativ contestat", iar dreptul la muncă "nu presupune obligaţia corelativă a statului de a asigura tuturor angajarea în sistemul public".

    În sensul celor arătate, invocă şi considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 375/2005 şi Decizia nr. 290/2004. În schimb, se apreciază că jurisprudenţa invocată de Avocatul Poporului în motivarea sa are în vedere alte situaţii decât cele în speţă.

    În legătură cu susţinerea de neconstituţionalitate raportată la art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, Guvernul arată că acest articol instituie o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, iar această obligaţie trebuie apreciată "în raport cu circumstanţele unui anumit stadiu de dezvoltare economică".

    Critica privind încălcarea dreptului de proprietate şi realizarea unei exproprieri este respinsă cu motivarea că, potrivit Legii nr. 33/1994, obiectul exproprierii poate fi doar bunuri imobile, iar nu şi sume de bani pe care o persoană nu le-a obţinut încă, iar exproprierea se realizează pentru lucrări de interes public, ceea ce nu este cazul în speţă.

    În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat noţiunea de "bun" în cauza Buchen contra Cehiei, Guvernul, fără a contesta că dreptul la pensie poate fi considerat un "bun", arată că acest drept nu este încălcat, ordonanţa de urgenţă criticată vizând doar cumulul pensiei cu salariul. În plus, arată că, în speţa amintită, Curtea de la Strasbourg nu s-a pronunţat asupra acestei probleme.

    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    CURTEA,

examinând sesizarea formulată de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 - 33 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului.

    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009.

    Avocatul Poporului susţine că acest act normativ încalcă următoarele prevederi constituţionale: art. 1 alin. (5) care consacră supremaţia Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art. 135 alin. (2) lit. f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideră că este încălcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.

    Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit susţinerilor Avocatului Poporului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe aspecte. Unele dintre aceste aspecte pun în discuţie constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conţinutul reglementării în sine.

    Astfel, autorul excepţiei susţine că acest act normativ afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă şi dreptul la pensie, contravenind astfel art. 115 alin. (6) din Constituţie, care stabileşte domeniile în care ordonanţele de urgenţă nu pot reglementa. De asemenea, între motivele invocate în susţinerea excepţiei se regăsesc şi cele referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, nerespectarea obligaţiei statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, acţiunea retroactivă a prevederilor ordonanţei prin desfiinţarea unor drepturi câştigate şi nerespectarea supremaţiei Constituţiei.

    Curtea urmează să analizeze mai întâi dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 respectă condiţiile de constituţionalitate extrinsecă puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacă afectează drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţă, art. 115 alin. (6) din Constituţie.

    Din această perspectivă, Curtea constată că prin dispoziţiile cuprinse în ordonanţă se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia.

    Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală.

    Luând în considerare prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea Constituţională urmează să constate că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece afectează drepturile fundamentale menţionate mai sus.

    Faţă de cauza de neconstituţionalitate astfel reţinută, Curtea Constituţională constată că nu mai este cazul să se examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate invocate de Avocatul Poporului.

    Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 32 - 33 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    DECIDE:

    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.

    Definitivă şi general obligatorie.

    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

    Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2009.

          PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,

                              Patricia Marilena Ionea

                              ---------------

Apel la colaborare cu ANCMRR si cu celelalte ONG-uri ale fostilor militari

STIMATE DOMNULE LOCOTENENT COMANDOR (r) CHIRICA AURELIAN,

Va transmitem toate aprecierile si tot respectul nostru pentru ceea ce ati facut si ceea ce faceti in folosul tuturor cadrelor militare in rezerva si in retragere.

De asemenea, transmitem multumirile noastre pentru persoanele care activeaza in cele cateva zeci de asociatii ale fostilor militari, dispersate in toata tara,  precum si pentru membrii ANCMRR.

Infiintarea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate nu inseamna un afront la adresa ANCMRR sau a celorlalte asociatii ale fostilor militari, nu inseamna minimalizarea activitatii unor oameni care, sacrificand timpul si resursele personale, lupta din toate puterile pentru a apara onoarea si demnitatea fostelor cadre militare, grav afectate in aceste timpuri tulburi.

Am considerat doar ca lupta lor este inegala si ca trebuie sa valorificam mai mult potentialul organizatoric si numeric al fostilor precum si al actualilor militari.

Astfel a luat fiinta primul Sindicat din istoria Armatei Romane, in concordanta cu evolutia societatii contemporane, dovedind astfel ca fostele cadre militare nu se cramponeaza de realitati si idei depasite. L-am denumit asa, pentru ca justitia ne-a refuzat initial demersul, pe motiv ca militarilor le este interzisa adeziunea la sindicate.

In fapt insa, Sindicatul este si va fi nu numai al disponibilizatilor, ci al tuturor fostilor si actualilor militari din aceasta tara.

Consideram ca obiectivul imediat al nostru cat si al ANCMRR si al tuturor asociatiilor militarilor este acela de a ne constitui un grup de lucru care sa ne reprezinte interesele si sa negocieze cu reprezentantii Guvernului si ai altor categorii sociale noua lege unica a pensiilor, folosindu-se de oportunitatile oferite de Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.

Consideram ca acest lucru este o urgenta atat de mare incat, cu tot respectul, nu este timp de pierdut cu prezentari de CV-uri, alte intruniri pt. cunoastere reciproca, etc. Ne vom cunoaste pe parcurs. Pe moment va rugam sa ne acordati prezumtia de buna credinta, de buni colegi, de buni militari. Atasam statutul si un formular de cerere de adeziune la Sindicatul nostru. Va rugam sa ne sprijiniti si sa recomandati membrilor UNCMRR aderarea la Sindicat, pentru ca acesta sa devina cat mai reprezentativ, astfel incat autoritatile statului sa nu ne poata elimina de la negocierile care se vor purta pe marginea noii legi unice a pensiilor.

Chiar nu vedem de ce atata reticenta in a te declara membru al unei organizatii, atat timp cat aceasta este legala si atat timp cat aceasta lupta pentru un interes comun. A semna o adeziune, in cazul Sindicatului, nu presupune un angajament pe viata, nu presupune bani platiti fara rost si, ceea ce este cel mai important, orice membru acceptat in Sindicat, se poate retrage oricand, prin decizie unilaterala, fara explicatii si fara a putea fi tras la raspundere de catre cineva.

Desigur, nu se pot rezolva on-line toate problemele unei organizatii de nivel national. Dar, pentru a fi operativi, competitivi, eficienti, trebuie sa folosim intens si recomandam tuturor membrilor nostri, tuturor filialelor, tuturor organizatiilor fostilor militari, folosirea noilor facilitati de comunicare pe care le ofera Internetul.

Cu deosebita stima,

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

SECRETARIAT,
Lt.col. (r) Rinciog Dumitru

Adresa: Bucuresti, str.Bogota, nr. 6, Sector 1
E-mail: sindicatulcmd@yahoo.de  ; Site : http://sindicatulcmd.blogspot.com
Telefon : 0728118094, 0722320859, 0723603885, Fax: 0216684232





--- chirica aurelian schrieb am Do, 1.10.2009:

Von: chirica aurelian
Betreff:
An: "Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate"
Datum: Donnerstag, 1. Oktober 2009, 10:58

Sunt presedintele ANCMRR Vrancea, si va informez ca aici suntem un grup de adevarati romani cadre militare disponibilizate si nu numai, care se lupla din 2002 cu M.Ap.N in justitie pentru drepturile legale, cuvenite. Rezultate: - am obligat prin Instanta Suprema Guv si M.Ap.N. sa dea HG633/2007, pentru recunoasterea gradatiilor si a conditiilor de munca, luate abuziv tuturor cadrelor in rezerva;  - multi colegii de ai mei au reusit recuperarea impozitului luat abuziv din banii dati prin OUG 7/1998 prin sentinte CEDO care se constituie in  jurist prudenta aplicata in Romania; - suntem in proces la CEDO, 50 de cadre pentru reuperarea pensiei suplimentare retinuta abuziv de la plata din 2004. - am intervenit la Parlament si Min. pentru acordarea drepturilor de vechime conform HG 1294/2001 la toate cadrele, lucru care este stipulat in Leg 14/2008 si pe care Sectia Pensii se chinuie sa o aplice in timp  real.    - nemultumit fiind ca demersurile facute de mine la conducerea centrala a ANMCRR, nu au avut nici un ecou desi multi presedinti de filiale impartasesc punctul meu de vedere am cerut audienta la Min. Ap. . Am fost primit de un secretar de stat ministrul fiind plecat.  si va trimit in atasament punctele prezentate de mine acolo. Pe linga acestea am ridicat si multe alte probleme care au iscat vii controverse.  Vreau sa va spun ca sunt foarte multe probleme de rezolvat a cadrelelor militare atit in rezerva cit si in activitate si asta pe linga problema pe care o dezbateti permanent , cumulul pensie + salariu unde categoric aveti dreptate.  Cam acestea sunt citeva aspecte din activitatea noastra . In numele colegilor mei as dori citeva lamuriri, pe care sa le dezbatem, inainte de a ne angaja in o calaborare efectiva.   Nu cunoastem persoanele din actuala structura de conducere a sindicatului si membri fondatori; cu referire la aceasta, daca sunt sau nu implicati in politica sau alte "ONG-uri" sau " Cooperative".   Nu cunoastem nivelul la care doriti sa va ridicati si sa activati in cadrul societatii civile.   Colaborarea doar pe internet este o problema, deoarece ea se poate realiza doar la gr. 1 de informare nici cum de luare a deciziilor care necesita sfat linistit si intelept.   Congresele sunt si ele necesare si fac bine in apropierea relatiilor umane si armonizarea punctelor de vedere,   Inchei plicticoasa expunere cu urarea de multa sanatate si   Doamne Ajuta !           Cu stima ,              Aurelian Chirica

Adresa ANCMRR, FILIALA VRANCEA, catre ministrul apararii

Lt. c.dor. ® ing Chirica Aurelian                                                       Data:07.04.2009                                                             

Str. Ştefan cel mare 

Nr. 14A ap. 11

Focşani  cod: 620100

DOMNULE  MINISTRU,

     

                        Am onoarea de a vă supune atenţiei următoarele probleme :

1.Nu s-au dat pensionarilor militari , sumele restante, pentru neaplicarea OG 77/2007

  Art. I. - pct.  7. De modificare a art. 24 din leg. 164/2001…:  Acest articol trebuia aplicat începând cu 29.06.2007, data publicării în Monitorul Oficial.

   Leg. 189/2004   arată la art. 1. pct.2:   referitor la  "Intrarea în vigoare a actelor normative :  (2) Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României,…”

  Ministerul Apărării, faţa de celelalte instituţii ale statului,  a  aplicat mult mai târziu această prevedere, în  01.04.2008 ,  respectiv după 9 luni de zile de la darea ordonanţei , timp în care noi trebuia să  primim pensiile majorate cu sumele corespunzătoare.

   Pensionarii MIRA au primit aceste sume din urmă, prin adăugarea la pensii a  diferenţelor lunare.   ( Anexa 1)

    ÎN CONCLUZIE, Solicit acordarea grabnică a diferenţelor de pensie  cuvenite pentru neaplicarea la termenul prevăzut de Lege a prevederilor art I pct. 7 din OUG.77/2007.

2.       Solicit introducerea  pensiei suplimentare, ca spor adăugat la pensie aşa cum

prevede legea 164/2001 art.78, cu modificările şi completările ulterioare din Leg.14/2008.

   Actualul modul de aplicare a legii de către  Secţia Pensii militare este nelegal şi creează discriminare între pensionarii militari prin încălcarea Constituţiei  Art. 16, egalitatea în  drepturi :   (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii.

  Unii pensionari  primesc pensia suplimentară, iar alţii nu o primesc, ca şi mine, deşi am contribuit toată activitatea la fel şi cu acelaşi cuantum,  pentru aceeaşi  pensie suplimentară.

    În acest mod se încalcă  principiul general al contributivităţii din  art.2.lit.e din Legea 19/2000, care este prevăzut şi aplicabil şi in cazul legislaţiei  privind pensiile militare de stat.

    Leg. 14./2008 pentru aprobarea OUG.77/2007 pentru modificarea şi completarea Leg.164/2001 la art.unic pct. 6 alin (9³) arată că:  art. 78, alineatul (1) se modifică…

«Art. 78. - (1) Pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă…, în condiţiile art. 22-24 şi ale art. 48 alin. (1), un spor procentual de: >>

    Dovada  încălcării prevederilor acestui articol este Buletinul de calcul din Decizia de recalculare NR. 083884 din 23.feb.2009 , care arată la punctul B., PROCENTUL DE CALCUL A PENSIEI (PCP)= 100% rezultat din : 96% pt vechimea in serviciu; 4% condiţii de muncă; 6% pensie suplimentară (care nu se mai introduc, deoarece se depăşeşte procentul prevăzut prin art 25 …de 100% …) (Anexa 2)

 OBS: Pensia suplimentară este numită : „ SPOR” aşa scrie art.78 L-164/2001  şi se calculează ca şi sporul „Pentru semnul onorific” şi tot la fel se adaugă la pensie.

       ÎN CONCLUZIE, Solicit ca în pensie să se introducă sporul prevăzut pentru pensia suplimentară ca spor  la punctul C ,  prin   Revizuirea Buletinului de calcul a pensiei dat în  Decizia de recalculare a pensiei nr.083884 din 23.Feb.2009 şi  acordarea  sumelor restante, pentru anul 2008 şi 2009, pentru sporul pensiei suplimentare.

3.       Deoarece Parlamentul României a recunoscut că am fost şi suntem discriminaţi prin

neacordarea pensiei suplimentare, solicităm Ministerului Apărării să iniţieze o Hotărâre de Guvern,  pentru acordarea diferenţelor cuvenite din 2004 până în 2008 pentru pensia suplimentară neplătită , ca urmare a sistării abuzive a acesteia . Dovada este motivarea Legii 14/2008 dată de Comisia de Apărare a camerei Deputaţilor (Anexa 3)

4.          La fel trebuie acordate şi  drepturile din urmă cuvenite prin neaplicarea

HG.1294/2001 şi a Ordinului Ministrului M 116/2002 privitor la  grupelor de muncă,  pensionarilor ieşiţi la pensie înainte de Legea 164/2001 pentru perioada 10.04.2001 – 01.01.2008. Atât noi cât şi colegii noştri care s-au pensionat după 2001 am lucrat în aceleaşi condiţii de muncă şi am avut aceeaşi contribuţie la sistemul de pensii. Faptul că s-au folosit sisteme diferite de calcul a dus la discriminare,  lucru care trebuie recunoscut, asumat şi remediat de către minister.

5.       Totodată,  prin această hotărâre, vă rog  să  introduceţi în pensie  cuantumurile

cuvenite pentru sporurile specifice, ca prima de clasificare , prima orară de zbor pentru care am contribuit la fondul de pensii în întreaga activitate, respectând astfel principiul contributivităţii din L-19/2000. Scoaterea sporurilor specifice duce la uniformizarea pensiilor, deşi riscul activităţii nu a fost deloc acelaşi pentru toţi militarii. Nu poate fi comparat riscul unui pilot militar , cum am fost eu, instructor de zbor şi pilot de încercare la fabrici şi baze de reparaţii, care a instruit in zbor zeci de elevi fără nici o oră de zbor şi care efectiv, a făcut  permanent  serviciu de luptă, cu  personalul care a stat în birouri şi a dus o viată liniştită.

    În timpul serviciului  am contribuit la fondul de pensii pentru următoarele sporuri: primă de clasificare, spor de radiaţii, spor de aerodrom dar nu primesc la pensie nici un leu pentru aceste contribuţii.  Din acest motiv consider că pensia în plată, neconţinând aceste elemente, nu corespunde realităţii obiective şi drept urmare sunt mulţi militari care au o pensie mult mai mare, deşi contribuţia lor a fost  mult mai mică .

     În acest mod se aduce atingere  articolului 16 din Constituţie generând discriminare mea  faţă de personalul aeronautic civil, la care aceste drepturi sunt prevăzute prin  Leg.223/2007„Statutul personalului aeronautic civil”,  care,

La art .42 – „Personalul aeronautic civil …beneficiazǎ de urmǎtoarele drepturi:

a)     salarizare specialǎ,…în funcţie de …calificǎrile obţinute”

► În aviaţia militarǎ, calificǎrile obţinute în aviaţia civilǎ, sunt denumite clasificǎri  iar sporul de salariu acordat se numeşte primǎ de clasificare.

e)     „Idemnizaţie orarǎ de zbor sau idemnizaţie pe ora de serviciu pentru zbor,…”

► În aviaţia militarǎ idemnizaţia orarǎ de zbor din aviaţia civilǎ, este denumitǎ prima orarǎ de zbor.  

La art.44-(1) „Personalul aeronautic civil navigant…are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 80%din media veniturilor totale realizate în ultimele 3 luni de activitate…”

(1)   „ Venitul total brut realizat într-o lunǎ care stǎ la baza calculului pensiei…, reprezintǎ suma veniturilor prevǎzute la art.42 alin (1) a),b),c) şi e) şi …”    

       6. În perioada actuală se preconizează  introducerea unor noi reglementări privind

sistemul public de pensii iar acest lucru va determina  imposibilitatea noastră de a recupera ceva din sumele arătate aşa cum s-a întâmplat  la trecerea de la Decretul.214/1977 la Legea 164/2001. Din acest motiv, solicit ca Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere să devină un real partener social  de discuţii, pentru elaborarea viitoarelor dispoziţii legale cu privire la pensiile militare. Totodată vă rog să dispuneţi ca  proiectele de lege care privesc pensiile militare, să fie accesibile  pe pagina electronică a Direcţiei Legislaţie,  pentru a putea fi dezbătute public .

      7. Idemnizaţia de comandă consider că trebuie dată pentru comandanţii şi

locţiitorii acestora de la toate eşaloanele de comandă.  De exemplu în aviaţie, în unităţile operative pentru funcţiile de pilot şef, comandant de patrulă, comandant de escadrilă , comandant de unitate şi locţiitorii prevăzuţi ai acestora conform statelor de organizare ar fi normal să se primească indemnizaţia de comandă în acelaşi procent calculat la valoarea funcţiei pe care o îndeplinesc.  La fel şi în şcoala militară. De exemplu, comandantul de patrulă avea în subordine şi pregătire 4 instructori de zbor cu aproximativ 16 elevi în pregătire şi nu primea indemnizaţie de comandă, lucru anormal, deşi nivelul de răspundere era foarte mare.  

      8. În perioada care a trecut de la ieşirea la pensie din 1999, în 10 ani de zile, nici eu şi

nici colegii mei nu am fost chemaţi la  C.M.J. Vrancea pentru a face pregătire , trageri sau instruire în vederea participării la aplicaţii,  cu scopul  creşterii nivelului de pregătire. Consider că datorită restructurării armatei sunt multe cadre cu un nivel mediu şi înalt de pregătire, buni profesionişti care ar trebui să menţină un nivel minim de pregătire pentru ca  la nevoie să fie introduse în unităţile operative.  

         Cu deosebită consideraţie,

          Lt.c.dor. ®

                             Chirica Aurelian

                   DOMNULUI     MINISTRU    AL   APĂRĂRII