Reclamatie catre Consiliul National al Audiovizualului

  Catre,

1.    Consiliul National al Audiovizualului

2.    Clubul Roman de Presa

3.    Uniunea Ziaristilor Profesionisti

De mai multă vreme (poate prea multă!) presa audio-vizuală desfăşoară o agitată (şi agitatorie) campanie în sprijinul iniţiativei guvernamentale privitoare la salarii şi pensii, în cea mai “bună “ tradiţie bolşevică.

Noi nu atacăm prin acest semnal, de fapt, iniţiativa guvernamentală în sine (o vom face utilizând mai potrivitele instrumente juridice), ci prestaţia cu sens unic a numitei prese audio-vizuale care, în ciuda unor declaraţii formale de imparţialitate, nu a invitat pentru a participa la dezbateri pe nimeni dintre chiar cei vizaţi – militarii şi poliţiştii disponibilizaţi şi, mulţi dintre ei, pensionari ( de voie şi, mai ales, de nevoie ).

Nici un militar, nici un poliţist, nu s-au aflat în vreun studio pentru a-şi susţine, cu argumentele faptelor şi ale evenimentelor de viaţă trăite, opinia privitoare la ceea ce li se pregăteşte.

Despre viaţa, profesiunea şi misiunile lor au vorbit, ore în şir, persoane care nu deţineau, evident, nici cea mai mică experienţă în domeniu, distingându-se în context, prin spumoasă elocinţă şi bărbată vehemenţă, graţioase domnişoare, duduci, dudui şi doamne, aflate acolo fie în poziţia moderatorului, fie în aceea a invitatului.

Adresându-ne  Dumneavoastră, domnilor colegi, adică unor oameni cu indiscutabilă competenţă în materie de presă şi comunicare, nu credem că mai este nevoie să mai despicăm firul şi în patru.

Cerem doar, în numele atât de mult invocatei, dar atât de puţin respectatei deontologii, ca la viitoare dezbateri pe subiectul amintit să asiguraţi, graţie unor afirmate prerogative funcţionale şi instituţionale de care dispuneţi, prezenţa şi a câtorva dintre aceia despre care este, de fapt, vorba. Sindicatul nostru vă stă, prin oamenii săi, la dispoziţie.

Au şi ei, nu-i aşa, dreptul, înainte de a se bucura de mângâierea legii româneşti –bună, rea, cum este – măcar să guste din fiertura postdecembristă a pretinsei libertăţi a cuvântului, a exprimării, fiertură care, după cum se vede, s-a cam răcit şi s-a cam înnăcrit în cazanul căznuit al mass-mediei autohtone. Nu credem că faptul de a le pretinde organizatorilor şi o astfel de logică, de firească prezenţă încalcă autonomia ori libertatea cuiva.

Cu cele mai bune nădejdi şi sentimente,

VICEPRESEDINTE SI PURTATOR DE CUVANT 
AL SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE,

Col. (r) Valeriu PRICINA
doleanu@yahoo.com 

 

Comunicat catre toate categoriile de militari in rezerva ai sistemului national de aparare

Constituit in perioada 01.10.2008 – 15.03.2009, devenit persoana juridica la 18.08.2009, prin sentinta civila nr. 83 a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate este o organizatie sindicala conforma art. 40 (1) din Constitutia Romaniei, Legii 54/2003 si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Titlul IV.

Sindicatul grupeaza militari disponibilizati cu sau fara drept de pensie anticipata, militari in rezerva avand inca drept si capacitate de munca in conformitate cu legislatia interna si europeana privind varstele de pensionare, cu pensie penalizata sau intreaga, indiferent de structura sistemului national de aparare din care au facut parte : MApN, MAI, MJ, MT, SRI, SIE, STS, SPP, SIPA, etc, deoarece in conceptia membrilor sai « Militar este purtatorul uniformei, indiferent de culoare, care a depus un juramant de credinta Patriei si a aparat Patria in conditiile si cu mijloacele specifice armei – infanterie, artilerie, politie, tancuri, aviatie, rachete, transmisiuni, radiolocatie, graniceri, informatii, contrainformatii, paza si protectie, logistica, serviciul sanitar, transporturi, muzici militare, etc. ».

Sindicatul isi propune ca obiectiv prioritar apararea drepturilor castigate prin lege, decurgand din conditionarile impuse de tratatele de aderare a Romaniei la UE si NATO, precum si a drepturilor castigate sau mostenite, astfel :
• Dreptul la PENSIE OCUPATIONALA, neinclusa in sistemul public de pensii, fie el unitar sau nu ;
• Dreptul la ASISTENTA MEDICALA GRATUITA pentru militari si familiile lor, prevazut prin legi organice dar nerespectat, adica sistematic si in mod nerusinat incalcat ;
• Dreptul la spitale, baze de agrement, case de odihna, etc, militare ;
• Dreptul la proprietatile mobile si imobile realizate de militari prin contributiile lor sau primite de catre militari, ordinele si asociatiile lor, ca donatii din partea suveranilor Romaniei sau a unor particulari ;
• Dreptul la salariile brute, neimpozitate, decise pentru pensionarii anticipati prin OUG 7/1998, ca decurgand din prevederile Tratatului de aderare a Romaniei la NATO si celelalte legi conexe in baza carora s-a infaptuit si se infaptuieste Reforma in intreg sistemul national de aparare, drepturi incalcate prin impozitare, tuturor categoriilor de militari din MApN, MAI, MJ, MT si Servicii ;
• Dreptul la munca si integrare in viata sociala, inclusiv cu sprijinul autorizat al institutiilor de reconversie profesionala ;
• Dreptul la demnitate si onoare, in conformitate cu articolele 16 (1 si 3), 23 (1-13), 24 – 31, 51 – 53 ale Constitutiei Romaniei ;
• Dreptul la pensie de urmas pentru familiile celor decedati in timpul serviciului militar sau dupa pensionare.

Sindicatul cadrelor militare isi propune apararea Legii fundamentale a Tarii impotriva oricaror violari legislative si interpretari abuzive, cucerirea prin mijloacele specifice ale actiunii sindicale, pentru membrii sai, a tuturor drepturilor fundamentale decurgand din aceasta, din Declaratia Universala asupra Drepturilor Omului, din legislatia europeana si tratatele la care Romania este parte.

Sindicatul cadrelor militare nu mai accepta stereotipul, dovada de analfabetism politic, privind « controlul societatii civile asupra armatei », deoarece « societatea civila » este acea parte a societatii unui stat care nu participa la actul politic decizional, or, structurile militare, fiind prin definitie apolitice, constituie de drept si de fapt COLOANA VERTEBRALA A SOCIETATII CIVILE.

Sindicatul cadrelor militare avertizeaza ca nu mai accepta sa se decida in Romania « NIMIC DE NOI, FARA DE NOI SI IN ABSENTA NOASTRA ». Vom atentiona in scris Legislativul, Guvernul, Presedintia si CNA ca vom chema in justitie pe toti cei vinovati de punerea in dicutie a unor masuri legale sau de organizarea unor dezbateri publice pe teme de interes militar, prevazute de Statutul Cadrelor Militare Disponibilizate, fara participarea reprezentantilor categoriilor de militari vizati.

Pentru insultele gen « pensii nerusinate », « n-au contribuit la... » etc., facand parte dintr-un amplu razboi de imagine, consecinta a celui psihologic care vizeaza structurile militare, Sindicatul cadrelor militare pretinde, deocamdata, scuze publice celor emitenti.

Deviza noastra este « HONOR ET PATRIA. VAE VICTIS ». Considerand ca, in ultimii 20 de ani, limitandu-se la vorbe goale de continut si executarea ordinelor, neintelegand ca « profesionalizarea » structurilor militare a insemnat invadarea acestora de catre neprofesionisti, in scop spoliator si urmarind exclusiv interese de partid, liderii militari au pierdut odata cu « pariul pe reforma » si ONOAREA si PATRIA, membrii Sindicatului cadrelor militare sunt ferm hotarati ca, facandu-si datoria fata de institutia militara, sa-si faca datoria si fata de natiune, recuperand pentru aceasta tot ceea ce s-a pierdut, ratacit, furat, distrus.


Animata de aceste obiective statutare, o delegatie a Comitetului Director al SCMD, formata din col.(r) dr. Mircea Dogaru, col.(r) Constantin Monac si lt. Col (r) Catalin Apostol, a dat curs, in ziua de marti, 20.10.2009, invitatiei Ministerului Muncii de a participa la dezbaterea publica privind proiectul Legii sistemului unitar de pensii, dezbatere prezidata de catre dl. Secretar de stat Mihai Seitan.

Delegatia SCMD a inaintat in scris conducerii Ministerului Muncii, un punct de vedere, rezultat al sintezei legislatiei in vigoare si propunerilor care ne-au parvenit din partea tuturor categoriilor de militari, membri sau nemembri ai sindicatului, realizata de Secretariatul SCMD sub coordonarea Secretarului General, domnul Monac Constantin, si a Vicepresedintelui, domnul Apostol Catalin, precum si nota rezumativa prezentata mai jos si pe care Secretarul General a sustinut-o verbal, cu argumente juridice suplimentare.

Presedintele SCMD, constatand ca dezbaterea este de fapt o conferinta de presa cu martori, o informare manipulatorie a organizatorilor, menita sa atraga complici, a exprimat urmatoarele puncte de vedere, pentru care isi asuma prin semnatura, intreaga raspundere :
• Ca profesionisti NATO in manipulare si contracarare imagologica si psihologica, respingem tentativa de manipulare in scopul de a ne face complici la incalcarea art. 41 (1) din Constitutia Romaniei care prevede ca « Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera » ; or Proiectul de Lege a sistemului unitar de pensii nu face decat sa mascheze strecurarea prin frauda in «Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International » a OUG nr. 4/05.01.2009 si a « Proiectului de Lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale », respinse de catre Curtea Constitutionala ca anticonstitutionale ;
• Avertizam ca actualul proiect NECONSTITUTIONAL de Lege a sistemului unitar de pensii face parte dintr-un pachet de legi anticonstitutionale, de sorginte stalinista, vizand excluderea din viata sociala a tuturor categoriilor de militari pensionati, prin limitarea dreptului lor la munca, a dreptului lor la venituri multiple rezultate din munca, si a dreptului la pensie integrala rezultata din munca. Potrivit normativelor din luna mai a.c. privind functionarii publici, acestia sunt obligati sa aleaga intre o pensie militara anticipata si penalizata, rezultat al muncii depuse in cursul a 20 de ani de activitate ca militari si o pensie « civila » pentru 12 sau mai multi ani de munca, desi persoanele in cauza au muncit si cotizat 32 de ani sau mai multi la sistemul de pensii ;
• Informam ca, departe de a fi « nerusinate », pensiile militare medii sunt echivalentul pensiilor « civile » de 2 puncte ; de exemplu, fostul ministru al apararii, Generalul (cu 4 stele) Niculae Spiroiu are o pensie militara de 2700 lei ;
• Informam media total neprofesionista, neinteresata sau deloc « libera » ca, potrivit datelor oficiale, 81% din pensiile din Romania (3,9 milioane persoane) sunt sub 1000 lei lunar, 18,1% sunt intre 1000 si 2000 lei lunar si doar 0,9% « nerusinate », adica doar 44000 de persoane (parlamentari, judecatori, functionari guvernamentali, ofiteri superiori) au pensii de peste 2000 lei lunar ;
• Informam ca nu mai suntem dispusi ca media sa ni-l « asume » pe « domnul Geica » al aviatiei civile si nu militare, platit potrivit normelor OACI dintotdeauna, cu venituri care sa justifice riscul, si dorim ca si pilotii militari sa aiba, daca supravietuiesc serviciului, pensii mai mari decat 1800 lei cat au in prezent ;
• Informam media ca nici o femeie de serviciu care a muncit onest 40 de ani nu poate fi comparata cu un militar, pentru ca nu exista femei de serviciu care sa fi muncit mai mult de 8 ore pe zi si care sa fi murit din cauza serviciului, in timp ce militarii sunt in slujba 24 de ore din 24, au murit cu sutele la Canal, Transfagarasan, in aplicatii, si mor in continuare in Afganistan si Irak. Lor li se plateste sangele si vietile pierdute !
• Informam media si Guvernul ca nu mai acceptam minciuna, insultatoare la adresa inteligentei romanilor, ca 4.900.000 de salariati sustin 5.700.000 de pensionari, pentru ca, de exemplu, subsemnatul este si pensionar, sustinand din impozitul ILEGAL pe pensie 2 pensii mici si, din impozitul pe salarii, alte 8-10 pensii mici, iar ca mine sunt sute de mii de persoane. A calculat cineva cati din pensionarii invocati sunt in realitate SALARIATI CARE LUCREAZA ? Dupa calculele noastre sunt 2,7 milioane !
• Avertizam Guvernul ca, daca prin santaj, Curtea Constitutionala va aproba pe 28.11.2009 aberatia anticonstitutionala privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, respinse in ianuarie a.c., ne vom intalni in justitie si, in decembrie, veti vedea in strada o « ARMATA », care isi va cere drepturile, in conformitate cu prevederile legale privind mijloacele luptei sindicale, dar disciplinata si organizata, imposibil de « penetrat » de destabilizatorii de profesie si de deturnat de la protestul sau pasnic. Iar pe agentii de ordine ii asteptam in randurile noastre pentru ca in foarte scurt timp vor pati ce am patit si noi ;
• Presa ar trebui sa vada ca istoria se repeta. Nu s-a mai tras in noi cu gloante, nu am mai fost trimisi la canal. Am fost marginalizati, dispersati, dandu-ni-se pensii anticipate si penalizate pentru anii lucrati, salarii compensatorii ca sa uitam de penalizari, si ni s-a promis dreptul la munca incepand de la zero ani vechime, ca civili, adica dreptul de a mai castiga o pensie infima pentru 10 - 15 ani lucrati pana la varsta de 62 de ani, pentru ca, din 2 pensii modeste sa atingem 2/3 din cuantumul pensiei pe care am fi avut-o la sfarsitul carierei militare ;
• Informam media ca Romania a aderat la NATO, cu legislatie specifica in domeniul militar, cu LEGI OCUPATIONALE nu « speciale », si cu venituri clar stipulate pentru militari ;
• Informam media ca pentru noi « contributiile » s-au platit nu individual ci « in pausal » de catre Ministerul Apararii si ca din munca noastra, pana in 1989, in minerit, constructii, drumuri, poduri, agricultura, etc, armata nu numai ca si-a asigurat necesarul dar a dat la bugetul de stat miliarde de lei anual ;

Prin urmare ii informam pe toti fostii militari ca singura sansa de a-si cuceri dreptul si dreptatea consta in renuntarea la ambitiile marunte, vorbele goale, exacerbarea propriei importante intr-un trecut anulat de istorie, si inscrierea intr-una din filialele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in vederea unei riposte hotarate, profesionist sustinuta, cu mijloacele specifice actiunii sindicale, utilizand toate prevederile legislatiei interne si europene, prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte. Pentru toti invinsii din Europa central-rasariteana, dreptatea nu se mai cucereste la Bucuresti, Budapesta, Praga sau Varsovia ci la Bruxelles, Strasbourg, Haga.

Ii informam pe toti cei interesati ca, acolo unde generalii au fost invinsi, elevii ofiteri, locotenentii, capitanii si tinerii subofiteri ai anului 1989, tocmai pentru ca apartin celor doua lumi, cea veche si cea noua, avand si pregatirea consistenta si forta necesara, au toate sansele sa invinga. Vor invinge daca vor intelege ca a sosit timpul sa-si uneasca toate aceste forte, sa se alature organizat, disciplinat, constituind sau intarind filialele locale, municipale si judetene ale Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.

Asociatiile, ONG-urile sunt utile pentru supravietuirea culturala, spirituala a unei natii, sindicatele insa asigura supravietuirea sociala.

Veniti asadar, dragi camarazi, in ceea ce un inaintas al nostru ar fi numit « Adunarea Norodului », pentru ca  « Patria este norodul iara nu tagma jafuitorilor » !

Cu stima si respect,

PRESEDINTE SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE,


Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Profesia militara si sistemele de pensii ale statelor cu societate avansata

Profesia militară aparţine unui domeniu de activitate socială care este organizat şi funcţionează în baza principiilor specifice ce definesc şi realizează securitatea naţională. Ca urmare, condiţia de existenţă a oricărui stat impune ca evaluarea securităţii sale să nu se facă prin indicatori proprii economiei de piaţă, precum productivitate, profit, eficienţă s.a., chiar dacă, pentru asigurarea resursei sale umane, armata profesionistă iese cu oferte pe piaţa muncii, care implică, în mod evident, o serie de privaţiuni.

Egalitatea de sanse

În timp de război sau de campanie, în interes naţional, privaţiunile serviciului militar înseamnă sacrificiul suprem. Pe timp de pace, ele aduc limitări drastice drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Nicăieri în lume asemenea privaţiuni nu se negociază, motiv pentru care sindicatele nu şi-au găsit locul în majoritatea armatelor. Daca oferta nu prevede o compensare pe măsura privaţiunilor impuse şi nu este atractivă pentru proiecţia unei cariere, nu va reuşi să stimuleze interesul unei resurse umane valoroase. Ea va fi doar o soluţie, acceptată, în extremis, de persoane lipsite, temporar sau nu, de alternative de existenţă. În majoritatea cazurilor, acestea nu răspund cerinţelor exercitării profesiei de militar. Ca urmare, armata, fie nu va avea resursa umană, fie va fi obligată să accepte una formală, slab pregatită, neutilizabilă.

A accepta, în mod conştient, o armată slab pregatită este un risc major la adresa securităţii naţionale, motiv pentru care cheltuielile necesare întreţinerii resursei umane reprezintă o investiţie pentru securitatea naţională. Ele se constituie într-un capitol distinct în structura bugetului pentru apărare, în cadrul căruia relaţia soldă – pensie, privită şi de poziţia formării unei cariere, se află într-un raport de intercondiţionare şi este indestructibilă.

O altă categorie de privaţiuni se referă la avansarea în grad şi funcţie a militarului profesionist. Ea se face în trepte şi militarul ajunge la un salariu maxim, într-o perioadă lungă de timp şi numai în ultimii câţiva ani de activitate. Atunci când el se afla abia la comanda unei companii, un civil, de vârsta şi cu pregatire comparabile cu ale lui, este liber si are şansa de a accede la o funcţie de director, secretar de stat, ministru, parlamentar ori patron de firmă. E drept că solda comandantului de companie îi asigură acestuia condiţii normale de viaţă, dar ea se afla sub valoarea veniturilor unui civil. Militarului îi sunt interzise dreptul de a avea o firmă privată sau de a presta şi o altă activitate, ca surse suplimentare de venit. Ca urmare şi contribuţia sa la fondul de pensii este limitată (într-o exprimare riguroasă – restricţionată), iar suma ei, pe întreaga perioadă activă, evident, este mai mică în comparaţie cu a civilului.

Principiul egalităţii de şanse, la care apeleaza toate armatele statelor cu democraţie autentică, este cel care intervine şi impune societăţii să compenseze aceste privaţiuni aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aşa se justifică faptul că pensia militarului, oriunde în lume, se calculează, în baza valorii soldei, de regulă, din ultima lună şi nu a mediei soldelor pe durata întregii activităţi şi a contribuţiei la fondul de pensii. Pe de altă parte, trebuie să fim de acord că nici o soldă, oricât de mare ar fi, nu poate compensa pierderea propriei vieţi sau privaţiunile suportate de militar şi familia sa.

Soţiile militarilor au fost şi sunt obligate la un lung periplu printr-o serie de garnizoane mici şi izolate, de cele mai multe ori fiind lipsite de un loc de muncă. Iar acolo unde găsesc, în majoritate, sunt sub nivelul pregătirii profesionale de bază. Această situaţie le privează de şansa şi dreptul la o pensie proprie sau de a beneficia de ea la valoarea pe care ar fi meritat să o aibă în raport cu o persoana din mediul civil cu care se poate compara.

Şi copiii au fost şi sunt frustraţi de egalitatea de sanse pentru a învaţa temeinic şi a se realiza pe deplin profesional. Pâna în 1990, cadrele militare nu aveau voie să-şi cumpere locuinţa proprietate personală, pentru a nu constitui un motiv de a refuza mutarea într-o altă garnizoană în interes de serviciu. Rare au fost cazurile în care, spre sfârşitul anilor ’80, li s-au permis să-şi cumpere un apartament. La pensionare, majoritatea au rămas în garnizoana în care i-a prins acest moment. Începând din 1990, lipsa unor acumulări materiale si financiare anterioare, precum şi privaţiunea de a nu se integra, încă de la început, în economia de piaţă care face azi diferenţa în societatea noastra, i-au marginalizat la dreptul, acordat acum, de cumpărare a apartamentului închiriat de la stat.

Multe din aceste garnizoane au fost desfiinţate, ca urmare a reformei de fond a armatei. Odată cu ele au dispărut şi structurile militare de asistenţă medicală, care ofereau servicii absolut necesare ameliorării bolilor cronice, inerente vârstei, dar şi datorate serviciului militar. Consecinţele înstrăinării de locurile natale, în unele cazuri, marchează dramatic situaţia de ansamblu a pensionarilor militari.


Când cifrele vorbesc

Cele mentionate mai sus reprezinta doar câteva argumente care, în majoritatea tarilor cu democratie consolidata, justifica metodologia specifica de calcul a pensiilor militare, separata fata de cele civile. Ca urmare, si legislatia noastra actuala în domeniu, acum blamata, a fost inspirata si elaborata în baza acelorasi ratiuni. La solicitarea Parlamentului si a Guvernului României din anii ’90, structurile specializate din armata noastra, în contextul reformei si al adera rii la NATO, au primit consultatii si pe aceasta tema, din partea omologilor straini. Datele obtinute au constituit material documentar pentru elaborarea noului cadru juridic.
Principiile si metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare în majoritatea tarilor au trasaturi esentiale comune, astfel:

- sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, în spiritul celor de mai sus, si este reglementat prin lege separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);

- baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala în armata (în majoritatea tarilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. În nicio tara nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vârsta de pensionare. În majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt si unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenti medicali) i se prelungeste vârsta de pensionare cu pâna la patru ani. În conditiile actuale, se vorbeste ca aceasta ar putea fi aplicata si altor specialitati si functii din structurile necombatante, îndeosebi la nivel central;

- în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Spre exemplu, într-o unitate de aviatie, pentru personalul navigant aero se stabileste un coeficient care se aplica numarului concret de ore de zbor în functie de tipul si categoria aeronavei, de conditiile de zbor – zi si meteo normale, noapte si meteo grele. Acesta nu se aplica personalului de stat major si administrativ nezburator. La fel se calculeaza pentru cei ambarcati pe submarine si anumite nave de suprafata, scafandri, parasutisti s.a. Celor care efectueaza serviciul si locuiesc cu familia în garnizoane considerate izolate (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol si alte obiective de importanta strategica) ori îndeplinesc misiuni operative în cadrul serviciilor speciale li se aplica alti coeficienti, scazându-lise însa perioadele de concedii de odihna, medicale, permisii, învoiri. Orele si perioadele de timp respective, în toate situatiile, sunt consemnate în fisa personala care însoteste dosarul de cariera. În functie de tara, aceste sporuri reprezinta 50 pâna la 150% din timpul total lucrat în conditii speciale. Asadar, sporurile în armata diferentiaza salariile si pensiile numai în cadrul sistemului militar si nu
pentru a-l particulariza fata de cel civil.
În final, indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultata prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie sa depaseasca valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adauga înca 5% pentru fiecare copil în plus. În armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite;

- la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt);

- În Austria, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea în caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;

- în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;

- în general, pensia militara poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminueaza cu o treime, iar în Coreea de Sud, cu o doime).

Tarile foste socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, în conditiile în care armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si înalta performanta, pentru a evita, atât cât este posibil, sacrificiul suprem. Au devenit istorie armata întregului popor, armata de parada, de pe santierele sau ogoarele patriei, când simpla invocare a patriotismului tinea loc de înzestrare, echipare, instruire, de compensare a privatiunilor impuse. Iar criza financiara globala si recesiunile economice nu au generat, în nicio tara, discutii cu privire la justetea legislatiei adoptate în domeniul militar.

Argumentele de mai sus nu subestimeaza profesiile civile ci, în masura în care au fost întelese corect si cu buna-credinta, propune, în ultima instanta, recunoasterea unui drept acordat într-un stat democrat, precum si a primatului securitatii nationale si a individului înaintea oricarui tip de activitate sociala, fara de care acestea nu ar fi posibile. Invocarea faptului ca profesia militara este o optiune individuala asumata nu are temei, deoarece aici discutam de principii care trebuie sa reglementeze un domeniu de activitate sociala, deocamdata necesar. Dincolo de emotii, pasiuni, partizanat si interese, întreaga natiune trebuie sa realizeze ca actuala criza financiara globala reprezinta o amenintare majora la adresa securitatii nationale. În acest sens, recent, directorul Informatiilor Nationale al SUA, Dennis C. Blair, într-un raport prezentat în fata Congresului, sublinia: „Principala preocupare a Statelor Unite în materie de securitate nu mai este terorismul, ci criza financiara mondiala si implicatiile sale geopolitice”. Din punctul meu de vedere, planurile de iesire din criza si de limitare a consecintelor ei în tara noastra nu trebuie sa genereze manifestari de discreditare nemeritata a institutiilor din domeniile securitatii nationale, care trebuie sa fie apte a oferi mai mult ca oricând garantia stabilitatii statale, pe plan intern si international.

General-maior (ret.) Mihaiu MĂRGĂRIT

Mostenirea risipita a lui Cuza, articol din Saptamana Financiara

Moştenirea risipită a lui Cuza

de Elena Dumitru in Saptamina Financiara, Editoriale,

pe 9 Octombrie 2009,

http://www.sfin.ro/articol_17812/mostenirea_risipita_a_lui_cuza.html

 

Ei nu pot protesta în stradă. Ei nu pot face grevă. Ei sunt militarii României şi nu pot vorbi public despre legile care-i privesc. Ar trebui să vorbească ministrul apărării. Ministrul tace. Cimitirele pline de crucile soldaţilor căzuţi în luptele istoriei noastre, din Tatra până în Urali, ne obligă pe noi, civilii, să vorbim pentru ei. De peste un an, statutul şi onoarea lor sunt ţinta minciunilor şi ironiilor groase ale unor inşi ale căror preocupări nu depăşesc buzunarul, intestinele şi sfincterele din dotare. Acestora nu le sunt pe plac soldele ostaşilor români, pensiile lor, faptul că drepturile lor sunt reglementate prin legi speciale. Peste opinia publică se rostogolesc vorbe grele despre veniturile şi pensiile „nesimţite” ale militarilor, magistraţilor, funcţionarilor.
Criza economică a subţiat veniturile grase ale unora, obţinute  în România cu preţul salarizării modeste a angajaţilor şi al unei protecţii sociale ridicole a populaţiei. Dar şi-au găsit avocaţii: preşedintele şi prim-ministrul. De un an, ei vorbesc despre salariile şi pensiile nesimţite ale militarilor. Iar militarii tac. Alţii pot protesta, militarii nu. Ei nu pot spune că în toate statele moderne soldele militarilor sunt special reglementate, că pensiile militarilor sunt pretutindeni plătite din bugetul statului pe care ei trebuie să fie gata în orice moment să-l apere cu preţul vieţii.
În spaţiul public s-a insinuat ideea că sistemele speciale de „remunerare” şi pensionare a militarilor din România sunt nişte şmecherii puse la cale de Iliescu şi Năstase. Că dinamitarea acestor sisteme care asigură statutul special al militarilor în societate ar fi măsura unui grandios curaj guvernamental şi prezidenţial în eliminarea „resturilor” comunismului. Dar mizeria verbală care ne inun-dă în aceste zile îl ucide pentru a doua oară pe Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. El, marele reformator al statului român, modernizatorul dintâi al Principatelor Române, este acela care a întărit armata şi i-a asigurat statutul necesar unei istorii cu care ne mândrim, dar pe care prea puţin o cunoaştem. El a introdus Regulamentul soldelor în anul 1863, Legea asupra poziţiei ofiţerilor în anul 1864 şi  Regulamentul pensiilor militarilor în anul 1865. Prim-ministrul care l-a ajutat în această istorică misiune a fost un eminent jurist şi profesor de drept, Constantin Bosianu.
Au trecut aproape 150 de ani de atunci şi profesorul de drept Boc, cu justificări mincinoase, distruge o parte a moştenirii primite de la înaintaşul său în importanta funcţie de prim-ministru şi de la Domnul Unirii. Cuvintele grele cu care-şi apără iniţiativa legislativă, prin care face una cu pământul o întreagă istorie, încurajează un climat social violent, lipsit de onoare şi de înţelepciune. Domnul Boc îşi face un titlu de glorie din respectarea unor condiţionalităţi convenite cu prea mare uşurinţă în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional. Da, Fondul Monetar Internaţional a solicitat regăsirea echilibrelor bugetare, dar guvernanţii şi preşedintele ţării sunt cei care au avut de ales între modificarea fiscalităţii şi reducerea cheltuielilor cu salarizarea bugetarilor. Şi au ales aşa cum vedem. Domnul Jeffrey Franks, reprezentantul FMI la Bucureşti, declara că „pentru a face situaţia fiscală mai sustenabilă pe termen mediu, Guvernul a fost foarte dornic să anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice”. Excesul de borduri a rezistat, statutul militarilor, nu. Recent, în faţa unor reprezentanţi ai mediului de afaceri, preşedintele Băsescu şi-a întărit promisiunea de a apăra cota unică de impozitare, atât de dragă unor conturi bancare impresionante.
Fondul Monetar Internaţional nu are nicio datorie de respect pentru istoria României. Politicienii români însă au. Domnul dezbinării românilor risipeşte vesel moştenirea Domnului Unirii. Iar premierul Boc declară că nu are frică. Dar ruşine are?

Ministerul Muncii ne invita la dialog - este necesar un punct de vedere al fostilor si actualilor militari

STIMATI COLEGI, FOSTI SI ACTUALI MILITARI DIN SISTEMUL NATIONAL DE APARARE,


In afara de critici la Proiectul noii legi a pensiilor este necesar sa ne stabilim, in mod democratic, un punct de vedere coerent fata de acest proiect al Guvernului Romaniei, pe care sa-l sustinem prin orice mijloace si cu orice metode.


Nu este suficient sa spunem doar ca acest proiect este nedrept, inechitabil, discriminatoriu, etc., pentru Armata Romaniei: trebuie sa aducem argumente in acest sens. Trebuie sa oferim legiuitorilor articole alternative la cele din proiectul de lege.

Mai avem la dispozitie 5 (cinci ) zile pentru a realiza acest lucru.


Totodata, daca dorim sa fim luati in seama de catre societatea civila, Sindicatul Militarilor trebuie sa devina si o forta numerica. Va rugam sa faceti un efort si sa constituiti filiale in toate fostele si actualele garnizoane ale tarii. Conform Legii sindicatelor, numarul minim de membri este 15 (cinsprezece). 

Cei care sunteti izolati in diverse localitati si doriti sa faceti parte din Sindicat, veti fi luati in evidenta, in prealabil, la nivel central, pana la constituirea organizatiilor judetene de Sindicat. Asteptam urgent cererile dumneavoastra de adeziune.



Nu avem timp de pierdut. Ne organizam din mers, lucram la mai multe esaloane. Nu asteptam sa cada Guvernul - ne pregatim pentru orice varianta.



Un coleg spune ca numarul membrilor delegatiei noastre la negocieri este prea mic. OK! Putem mari acest numar. Numai ca acesti oameni trebuie sa vorbeasca pe aceeasi limba, oriunde s-ar prezenta. De aceea, dorim din partea celor care se ofera sa ne reprezinte, un puct de vedere scris, in prealabil, pe marginea caruia noi, masa de sindicalisti, sa putem face corecturi si observatii. Acesta este criteriul de nominalizare si nu foste sau actuale functii si grade.



Va prezentam mai jos, raspunsul Ministerului Muncii la cererea noastra din 06.10.2009.


Von: Silvia Dumitrean
Betreff: Legea privind sistemul unitar de pensii publice
An: sindicatulcmd@yahoo.de
Datum: Mittwoch, 7. Oktober 2009, 7:02

Stimate domnule Preşedinte,

Urmare solicitării dumneavoastră transmisă pe adresa de e-mail relatiicupublicul1@mmuncii.ro, referitoare la proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, dorim să vă comunicăm că persoana responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă este Silvia Dumitrean, inspector – Direcţia Politici Publice şi Comunicare. Adresa de e-mail pe care puteţi transmite observaţiile şi propunerile dumneavoastră este dezbateri@mmuncii.ro .

 

Cu stimă,

 

Silvia Dumitrean - responsabil pentru relaţia cu societatea civilă