-
In atentia tuturor membrilor SCMD si CNSC –
COMUNICAT UZPR
În atenția opiniei
publice și a Camerei Deputaților
Uniunea
Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă îngrijorara pentru votarea
(în unanimitate), în Senatul României a unui proiect de lege care, în forma
exprimată, este, în opinia noastră, discriminatoriu și periculos. E vorba de proiectul
de lege nr. B135/29.03.2018, intitulat, eufemistic, „Propunere legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea
antisemitismului”. Ne îngrijorează nu faptul în sine, al contracarării antisemitismului, ci
modul abuziv și antidemocratic în care este formulată legea, căci subminează
drastic dreptul la libertatea cuvântului, într-un mod care face trimitere la
epoca stalinistă.
Astfel, prin această lege, orice
formă de exprimare critică la adresa evreilor este interzisă, indiferent dacă
acea critică e adevărată sau nu. Potrivit acestei legi, nu vom mai putea spune,
de pildă, că Alexandru Nicolschi (vinovat de exterminarea în închisori a mii de
români) era evreu.
Iată cum este definit antisemitismul
la Art. 2 al proiectlui legislativ: a) prin antisemitism se înțelege atât
percepția referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora cât și manifestările verbale sau fizice,
motivate de ură împotriva evreilor,
îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților
evreiești sau lăcașurilor lor de cult”. Ce caută cuvântul URĂ într-un text
de lege? Cum o evaluezi, după ce criterii legislative, și cine o evaluează? –
ne întrebăm.
De asemenea, prin legea B135/29.03.2018, poporul evreu devine
singurul popor din lume pe care nu ai voie să-l critici fără să riști
închisoarea. Căci iată până unde se întinde „harta” conceptuală a
antisemitismului, în expunerea de motive a proiectului de lege: „Potrivit definiției de lucru a
antisemitismului adoptată de IHRA (Alianța Internațională pentru
Comemorarea Holocaustului n.r.), unele
exemple contemporane de antisemitism în viața publică, media, în școli, la
locul de muncă și în sfera religioasă pot include, luând în considerare
contextul general, dar fără a se limita la acestea: [...]Utilizarea de
simboluri sau imagini asociate cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza
statul Israel sau cetățenii acestuia (de exemplu, acuzații că evreii l-ar fi
ucis pe Isus sau acuzarea acestora de comiterea de ucideri rituale)”. Nicio
clipă nu se pune problema adevărului sau neadevărului acestor acuzații. Deci,
dacă așa se pune problema (sau așa se intenționează, conform abordării IHRA,
invocată în expunerea de motive), nu ne rămâne decât să declarăm „decesul”
libertății cuvântului.
Suntem nu numai îngrijorați, ci și
dezamăgiți. Atât de inițiatorii demersului legislativ (Silviu Vexler, Nicolae Şerban, Ovidiu Victor Ganţ, Nicolae
Neagu, Varujan Pambuccian, Cristian-Gabriel Seidler, Vasile-Daniel Suciu, Szabó
Ödön, Eugen Tomac, Petru Gabriel Vlase și Varujan Vosganian), cât și de votul
„entuziast” și unanim al senatorilor. Căci proiectul de lege a fost
votat în Senat cu 98 DE VOTURI PENTRU, NICIUN VOT CONTRA, NICIO ABȚINERE. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie însă adoptat de Camera Deputaților, promulgat
de şeful statului şi publicat în Monitorul Oficial.
Atragem respectuos atenția deputaților care urmează să
semneze proiectul, dar și Președintelui României, că e bine să reflecteze cu multă
responsabilitate, înainte de a semna acest proiect profund discriminatoriu
pentru toate celelalte comunități etnice de pe teritoriul României.
UZPR
P.S. Pentru conformitate, prezentăm integral textul
proiectului de lege:
LEGE
privind unele
măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. — Prezenta lege
are ca scop stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea
antisemitismului.
Art. 2. — În sensul
prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles :
a) prin antisemitism se înțelege atât percepția referitoare la evrei
exprimată ca ură împotriva acestora cât și manifestările verbale sau fizice,
motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau
ne-evreilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor
comunităților evreiești sau lăcașurilor lor de cult;
b) prin organizație cu caracter antisemit se înțelege orice grup format din
trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau
permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor
antisemite. In această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără
personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și
fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte
persoane juridice care intră sub incidența prezentei
c) prin simboluri antisemite se înțelege: drapelele, emblemele, insignele,
uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea
însemne, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează
antisemitismul;
d) prin materiale antisemite se înțelege: imagini, mesaje text, conținut
audio-video, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei,
concepții sau doctrine care promovează antisemitismul.
Art. 3.
Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 4.
Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Art. 5.
(l) Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antisemite se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
(l) Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antisemite se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a
simbolurilor antisemite.
(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (l) sau (2), dacă
este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în
scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.
Art. 6.
(l) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
(l) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (l) au fost urmate de săvârșirea unei
infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
(3) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute la alin.
(l), dacă denunță autorităților existența organizației, înainte ca aceasta să
fi fost descoperită și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre
infracțiunile care intră în scopul grupului.
(4) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la alin. (l)
și (2) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea
la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional
organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
NOTA ISPRAVNICULUI. Proiectul de lege este înspăimântător pentru orice om
care dorește să trăiască într-o lume sau într-o țară democrată. Restricția
dreptului la libertatea cuvântului atinge extreme pe care numai epoca
stalinistă le-a cunoscut. E o
discriminare cum nu s-a mai pomenit pe pământ, izbucnită, probabil, dintr-un
complex istoric, care și-a găsit debușeul într-o lege din România. Cu
acoperirea unor interpuși, desigur, căci nu cred că Nicolae Şerban, Ovidiu Victor Ganţ, Nicolae Neagu, Varujan Pambuccian,
Cristian-Gabriel Seidler, Vasile-Daniel Suciu, Szabó Ödön, Eugen Tomac, Petru
Gabriel Vlase și Varujan Vosganian sunt altceva decât un paravan pentru Silviu Vexler...
EXPUNERE DE MOTIVE
Deși ar trebui să fie doar o amintire a tragediilor
care au însoțit cele mai întunecate momente ale istoriei umanității – ideile,
concepțiile și doctrinele antisemite își păstrează în continuare efectele
nocive, descoperă noi adepți dispuși să le promoveze și într-un mod de
neînțeles sunt prezente în anumite segmente ale societății actuale.
Antisemitismul, în mod frecvent, acuză evreii de
conspirații pentru a face rău umanității, iar evreii sunt, de obicei, învinuiți
pentru lucrurile care merg rău/greșit. Această idee este exprimată în discursul
public, în scris, în forme de expresie vizuală sau acțiuni și pot include
stereotipuri calomnioase și însușiri cu caracter negativ.
În perioada martie 2016 — martie 2017, România a
exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului
(International Holocaust Remembrance Alliance / IHRA).
Cu ocazia primei reuniuni plenare a IHRA din România,
organizată la București, în perioada 23-26 mai 2016, a avut loc un intens
proces de negociere între cele 31 de state membre ale organizației, condus de
România și finalizat cu adoptarea Definiției de lucru a antisemitismului,
prezentată în Anexa 1 la prezenta Expunere de Motive. Decizia a fost luată pe
fondul creșterii infracțiunilor pe bază de ură, în special în Europa, și
vizează crearea celor mai eficiente mecanisme care să asigure protecția și
apărarea drepturilor omului.
Ulterior, în Ședința de Guvern din 25 mai 2017, a fost
adoptată Declarația Guvernului României de asumare a aplicării Definiției de
lucru a antisemitismului, adoptată de Alianța Internațională pentru memoria
Holocaustului.
La 1 iunie 2017, Parlamentul European a adoptat
”Rezoluția referitoare la combaterea antisemitismului” (2017/2692(RSP),
prezentată în Anexa 2 la prezenta Expunere de Motive, care menționează că
”întrucât combaterea antisemitismului este o responsabilitate a întregii
societăți”, iar ”numărul incidentelor antisemite în statele membre ale UE a
crescut în mod semnificativ în ultimii ani, după cum relatează, printre altele,
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Agenția pentru
Drepturi Fundamentale a UE (FRA)”, și având în vedere „atacurile teroriste
violente care i-au vizat pe membri ai comunității evreiești și care au avut loc
în ultimii ani în mai multe state membre” .
”subliniază că discursurile de incitare la ură și
toate formele de violență împotriva cetățenilor europeni de origine evreiască
sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene”,
”invită statele membre și instituțiile și agențiile UE
să adopte și să aplice definiția operațională a antisemitismului a Alianței
Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) pentru a sprijini
autoritățile judiciare și de aplicare a legii în eforturile acestora de a
identifica și urmări în justiție atacurile antisemite în mod mai eficient și
mai eficace”.
”Antisemitismul care s-a manifestat în România între
cele două războaie mondiale a crescut direct din semințele sădite în
evenimentele majore ale dezvoltării țării începute la jumătatea secolului al
XIX-Iea. Din motive care puteau diferi de la o persoană la alta sau de la un
grup la altul, în viața politică, culturală și spirituală a societății
românești au existat, în forme variate și cu diverse intensități, puternice
curente antisemite.” (Raportul Final al Comisiei Internaționale pentru
Studierea Holocaustului în România)
Potrivit Definiției de lucru a antisemitismului
adoptată de IHRA, unele exemple contemporane de antisemitism în viața publică,
media, în școli, la locul de muncă și în sfera religioasă pot include, luând în
considerare contextul general dar fără a se limita la acestea:
Instigarea la uciderea sau prigonirea evreilor, în
numele unei ideologii radicale, al unei poziții extremiste sau religii,
complicitatea la acestea sau încuviințarea lor.
Promovarea unor acuzatii mincinoase, dezumanizante, ce
demonizează evreii, a unor afirmații stereotipe despre evrei sau despre
așa-zisa putere exercitată colectiv de evrei – așa cum ar fi, în mod special
dar nu exclusiv, mitul despre o conspirație mondială a evreilor sau despre
controlul de către evrei al mijloacelor de informare în masă, al economiei, al
guvernelor sau al altor instituții ale societății.
Acuzarea evreilor ca popor ce ar fi responsabil pentru
fapte reale sau imaginare comise de un singur evreu sau de un grup de evrei sau
chiar pentru fapte comise de ne-evrei.
Acuzarea cetățenilor de origine evreiască că sunt mai
loiali Israelului sau presupuselor priorități mondiale ale evreilor, decât
intereselor propriilor lor națiuni.
Negarea dreptului poporului evreu la autodeterminare,
de exemplu prin susținerea faptului că existența Statului Israel este o acțiune
rasistă.
Aplicarea de standarde duble asupra poporului evreu,
prin solicitarea ca acesta să aibă o conduită ce nu este așteptată sau
solicitată a se maniesta din partea oricărei alte națiuni democratice.
Utilizarea de simboluri sau imagini asociate
cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza statul Israel sau cetățenii
acestuia (de exemplu, acuzații că evreii l-ar fi ucis pe Isus sau acuzarea
acestora de comiterea de ucideri rituale).
Compararea politicii contemporane a Israelului cu cea
a naziștilor.
Atribuirea colectivă către evrei a responsabilității
pentru acțiuni ale statului Israel.
Manifestările pot include vizarea statului Israel,
conceput ca o colectivitate evreiască. Cu toate acestea, criticarea Israelului,
în mod similar cu cea adusă oricărui alt stat, nu poate fi, în sine, considerat
ca antisemitism.
Necesitatea adoptării unui act normativ distinct care
să introducă măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului decurge și
din faptul că propagarea în public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor
antisemite, precum și a simbolurilor sau materialelor antisemite, în special pe
Internet și prin intermediul rețelelor de socializare, nu au putut fi combătute
prin intermediul mijloacelor legislative aflate la dispoziție în prezent.
În același timp, promovarea luptei împotriva
antisemitismului trebuie să fie avută în vedere într-un context mai larg,
alături de lupta împotriva intoleranței, discriminării, rasismului, xenofobiei
etc.
În calitate de stat care a deținut președinția IHRA,
la momentul adoptării definiției de lucru a antisemitismului, adoptarea de
către Parlamentul României a prezentei legi va transmite un mesaj puternic
tuturor partenerilor de dialog ai României, respectiv va aduce claritate și va
consolida politica de eliminare a oricăror forme și manifestări antisemite.
Este important de menționat că în 2018 se împlinesc 80
de ani de Ia introducerea în România a legilor rasiale și antisemite, care au
constituit catalizatorul Holocaustului pe teritoriul românesc.
În acest moment simbolic, adoptarea ”Legii privind
unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului”, va reprezenta
atât un instrument legislativ esențial cât și o expresie a puternicului
angajament politic de a acționa hotărât împotriva tuturor formelor de
manifestare ale acestei percepții, bazată pe ură împotriva evreilor, iar
prestigiul României va fi puternic consolidat în plan internațional.
Anexa 1 la Expunerea de Motive
Definiţia de lucru a antisemitismului
Pe 26 mai 2016, Plenara IHRA de la București a decis
să:
Adopte următoarea definiție a antisemitism ului,
neobligatorie din punct de vedere juridic:
” Antisemitismul reprezintă o anume percepție
referitoare la evrei, care poate fi exprimată ca fiind ură împotriva evreilor.
Manifestările verbale și fizice de antisemitism sunt îndreptate împotriva
evreilor și ne-evreilor și/sau proprietăților acestora, împotriva instituțiilor
comunităților evreiești și locațiilor lor religioase. ”
Pentru a orienta IHRA în activitatea sa, următoarele
pot fi ilustrative:
Manifestările pot include vizarea statului Israel,
conceput ca o colectivitate evreiască. Cu toate acestea, criticarea Israelului,
în mod similar cu cea adusă oricărui alt stat, •nu poate fi, în sine,
considerat ca antisemitism. Antisemitismul, în mod frecvent, acuză evreii de
conspirații pentru a face rău umanității, iar evreii sunt, de obicei, învinuiți
pentru lucrurile care merg rău/greșit. Această idee este exprimată în discursul
public, în scris, în forme de expresie vizuală sau acțiuni și includ
stereotipuri calomnioase și însușiri cu caracter negativ.
Exemple contemporane de antisemitism în viața publică,
media, în școli, la locul de muncă și în sfera religioasă pot include, luând în
considerare contextul general dar fără a se limita la acestea:
Instigarea la uciderea sau prigonirea evreilor, în
numele unei ideologii radicale, al unei poziții extremiste sau religii,
complicitatea la acestea sau încuviințarea lor.
Promovarea unor acuzații mincinoase, dezumanizante, ce
demonizează evreii, a unor afirmaţii stereotipe despre evrei sau despre
așa-zisa putere exercitată colectiv de evrei așa cum ar fi, în mod special dar
nu exclusiv, ‘nitul despre o conspirație mondială a evreilor sau despre
controlul de către evrei al mijloacelor de informare în masă, al economiei, al
guvernelor sau al altor instituţii ale societăţii.
Acuzarea evreilor ca popor ce ar fi responsabil pentru
apte reale sau imaginare comise de un singur evreu sau de un grup de evrei sau
chiar pentru fapte de ne-evrei.
Negarea faptelor, a scopului, a ‘mecanismelor (ex.
existența camerelor de cazare) sau a planului urmărit prin genocidul comis
împotriva poporului evreu de regimul național-socialist german și de către
susținătorii și complicii acestuia în timpul celui de-al doilea Război Mondial
(Holocaustul).
Acuzarea evreilor ca popor, sau a Israelului ca stat,
de a fi inventat sau exagerat Holocaustul.
Acuzarea cetățenilor de origine evreiască că sunt mai
loiali Israelului sau presupuselor priorități mondiale ale evreilor, decât
intereselor propriilor lor națiuni.
Negarea dreptului poporului evreu la autodeterminare,
de exemplu prin susținerea faptului că existenta Statului Israel este o acţiune
rasistă.
Aplicarea de standarde duble asupra poporului evreu,
prin solicitarea ca acesta să aibă o conduită ce nu este așteptată sau
solicitată a se manifesta din partea oricărei alte națiuni democratice.
Utilizarea de simboluri sau imagini asociate cu
antisemitismul clasic pentru a caracteriza statul Israel sau cetățenii acestuia
(de exemplu, acuzații că evreii ar fi ucis pe Isus sau acuzarea acestora de
comiterea de ucideri rituale).
Compararea politicii contemporane a Israelului cu cea
a naziști lor.
Atribuirea colectivă către evrei a responsabilității
pentru acțiuni ale statului Israel.
Actele de antisemitism constituie infracțiuni atunci
când sunt astfel stabilite prin lege (de exemplu, negarea Holocaustului sau, în
anumite state, distribuirea de materiale antisemite).
Infracțiunile au caracter antisemit atunci când
țintele atacurilor, fie că sunt persoane sau bunuri imobile – precum clădiri,
școli, lăcașuri de cult sau cimitire – sunt alese fiindcă sunt, sau sunt
percepute ca fiind, evreiești sau având legătură cu evreii.
Discriminarea antisemită reprezintă refuzul de a
acorda evreilor accesul la posibilități sau servicii accesibile altora și este
ilegală în multe state.
Anexa 2 la Expunerea de Motive
Parlamentul European
2014-2019
TEXTE ADOPTATE Combaterea antisemitismului
Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2017
referitoare la combaterea antisemitismului (2017/2692(RSP))
Parlamentul European,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană
(TUE) și, în special preambulul, al doilea paragraf și paragrafele patru –
șapte, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul
6, având în vedere articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene din 7 decembrie 2000,
având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a
Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii
ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal
având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme
minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității
și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului2 având în vedere
adoptarea în 2()15 a Agendei europene privind securitatea,
având în vedere Rezoluția 2106 (2016) a Consiliului
Europei din 20 aprilie 2016 privind „Angajament reînnoit pentru combaterea
antisemitismului în Europa”,
având în vedere concluziile primului Colocviu anual al
Comisiei privind drepturile fundamentale, organizat la Bruxelles, în perioada I
-2 octombrie 2015 și intitulat „Toleranță și respect: prevenirea și combaterea
urii antisemite și islamofobe în Europa”,
având în vedere numirea în cadrul Comisiei, în decembrie
201 5, a unui coordonator pentru combaterea antisemitismului,
având în vedere înființarea, în iunie 2016, a unui
Grup la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, xenofobiei și a altor
forme de intoleranță,
având în vedere Codul de conduită privind combaterea
discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, convenit la 3 1 mai
2016 între Comisie și principalele societăți informatice, precum și cu alte
platforme și societăți care gestionează rețele de socializare,
având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016
referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015 1
,
având în vedere atacurile teroriste violente care i-au
vizat pe membri ai comunității evreiești și care au avut loc în ultimii ani în
mai multe state membre,
având în vedere responsabilitatea principală a
guvernelor de a garanta securitatea și siguranța tuturor cetățenilor lor și,
prin urmare, responsabilitatea lor principală de a monitoriza și preveni
violența, inclusiv violența antisemită, precum și de a-i urmări în justiție pe
autori, având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de
procedură,
A. întrucât numărul incidentelor antisemite în statele
membre ale UE a crescut în mod semnificativ în ultimii ani, după cum relatează,
printre altele, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA)•,
B. întrucât s-a relatat că măsurile de securitate
specifice, odată aplicate, au contribuit la prevenirea și reducerea numărului
de atacuri antisemite violente;
C. întrucât combaterea antisemitismului este o
responsabilitate a întregii societăți,
1. subliniază că discursurile de incitare la ură și
toate formele de violență împotriva cetățenilor europeni de origine evreiască
sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene;
2. invită statele membre și instituțiile și agențiile
UE să adopte și să aplice definiția operațională a antisemitismului a Alianței
Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA)2 pentru a sprijini autoritățile
judiciare și de aplicare a legii în eforturile acestora de a identifica și
urmări în justiție atacurile antisemite în mod mai eficient și mai eficace și
încurąjează statele membre să urmeze exemplul dac de Regatul Unit și Austria în
această privință;
3. invită statele membre să ia toate măsurile necesare
pentru a contribui în mod activ la asigurarea securității cetățenilor lor evrei
și a infrastructurilor religioase, educative și culturale evreiești,
consultându-se îndeaproape și purtând un dialog direct cu comunitățile
evreiești, organizațiile societății civile și cu ONG-urile care își desfășoară
activitatea în domeniul luptei împotriva discriminării;
4. salută numirea în cadrul Comisiei a coordonatorului
pentru combaterea antisemitismului
și îndeamnă Comisia să furnizeze toate instrumentele
și sprijinul necesare pentru ca această funcție să fie cât mai eficace;
5. invită statele membre să numească coordonatori la
nivel național pentru combaterea antisemitismului;
6. îi încurajează pe membrii parlamentelor naționale
și regionale și pe liderii politici să condamne în mod sistematic și public
declarațiile antisemite și să pronunțe discursuri opuse și alternative, precum
și să constituie grupuri parlamentare împotriva antisemitismului care să reunească
mai multe partide, pentru a consolida lupta la nivelul întregii clase politice;
7. subliniază rolul important al organizațiilor
societății civile și al educației în prevenirea și combaterea tuturor formelor
de ură și de intoleranță și solicită acordarea unui sprijin financiar mai mare;
8. invită statele membre să încurajeze mass-media să
promoveze respectarea tuturor confesiunilor și aprecierea diversității, precum
și formarea jurnaliștilor privind toate formele de antisemitism pentru a
combate eventualele prejudecăți;
9. invită statele membre în care nu au fost invocate
încă niciodată motivele legate de rasă, naționalitate sau origine etnică,
religie sau convingeri ca circumstanță agravantă în cazul unei infracțiuni
penale să remedieze această situație cât mai curând posibil și să aplice pe
deplin și în mod corespunzător Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea
anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul
dreptului penal, pentru a garanta că actele antisemite sunt urmărite în
justiție de autoritățile statelor membre, atât în mediul online, cât și
offline;
10. insistă asupra faptului că trebuie să se ofere
autorităților de aplicare a legii formare specifică privind combaterea
infracțiunilor motivate de ură și a discriminării și să se înființeze unități
de combatere a infracțiunilor motivate de ură în cadrul forțelor de poliție,
acolo unde astfel de unități nu există deja, și invită agențiile UE și
organizațiile internaționale să sprijine statele membre în oferirea acestor cursuri
de formare;
11. încurajează cooperarea transfrontalieră la toate
nivelurile în ceea ce privește urmărirea în justiție a infracțiunilor motivate
de ură și, mai presus de toate, urmărirea în justiție a infracțiunilor grave,
cum ar fi activitățile teroriste;
12. invită UE și statele sale membre să depună mai
multe eforturi pentru a asigura crearea unui sistem global și eficient de
colectare sistematică a unor date fiabile, relevante și comparabile privind
infracțiunile motivate de ură, defalcate pe motivație, incluzând actele de
terorism;
13. invită statele membre, în ceea ce privește Codul
de conduită convenit între Comisie și principalele societățile informatice, să
îndemne intermediarii online și platformele de comunicare socială să ia măsuri
rapide pentru prevenirea și combaterea discursului antisemit care instigă la
ură în mediul online;
14. evidențiază faptul că școlile oferă o oportunitate
unică de a transmite valorile toleranței și respectului, deoarece ele au
contact cu copiii începând de la o vârstă fragedă;
1 5. încurąiează statele membre să promoveze cursurile
privind Holocaustul („Shoah”) în școli și să se asigure că profesorii sunt
formați în mod corespunzător pentru această sarcină și pentru a aborda problema
diversității în clasă; încurajează, de asemenea, statele membre să ia în
considerare revizuirea manualelor școlare pentru a se asigura că istoria
evreilor și viața contemporană a evreilor sunt prezentate într-o manieră
cuprinzătoare și echilibrată și că toate formele de antisemitism sunt evitate;
16. solicită Comisiei și statelor membre să acorde mai
mult sprijin financiar activităților specifice și proiectelor educaționale, să
stabilească și să consolideze parteneriatele cu instituțiile și comunitățile
evreiești și să încurajeze schimburile dintre copiii și tinerii de confesiuni
diferite prin intermediul activităților comune, lansând și sprijinind campanii
de sensibilizare în acest sens;
17. invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu
actorii internaționali, cum ar fi UNESCO, OSCE și Consiliul Europei, precum și
cu alți parteneri internaționali, pentru a combate antisemitismul la nivel
internaţional;
18. invită Comisia să solicite participarea în cadrul
IHRA cu statut consultativ;
19. încurajează fiecare stat membru să comemoreze în
mod oficial Ziua Internațională a Holocaustului la 27 ianuarie;
20. încredințează Președintelui sarcina de a transmite
prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor
membre ale UE și ale țărilor candidate, Consiliului Europei, OSCE și
Organizației Națiunilor Unite.
--
MIRON MANEGA
Ispravnic de concept
CERTITUDINEA - publicaţie de cultură, spiritualitate şi atitudine
