Scrisoare deschisa ministrului Justitiei

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Adresa: Bucuresti, str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410,

Cod fiscal:26096263

Adresa e-mail: sindicatulmilitarilor@gmail.com

Nr. 735 din 25.07.2018

                                                                                                      

Scrisoare deschisa

Domnului Tudorel TOADER,

Ministrul Justitiei

Domnule ministru,

De aproape o luna de zile, zeci de mii de rezervisti, membri si aliati ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), asteapta cu sufletul la gura raspunsul dumneavostra la intrebarea care ne framanta: „Deciziile CCR sunt obligatorii numai pentru Presedintele Romaniei (vezi Cazul Kovesi) sau si pentru Guvern?”. Ne referim la Deciziile CCR si ICCJ pe care vi le-am prezentat si care reglementeaza identitatea de tratament legislativ aplicat militarilor si magistratilor, considerandu-se ca primii infrunta aceleasi riscuri, practica aceeasi „munca fortata”, botezata „activitate” (Art.42, Constitutia Romaniei), platesc la nevoie pretul sangelui si sunt lipsiti de drepturi civile prin contractul de munca, la fel ca militarii.

Intre timp, constatam ca asocierea magistrati – militari, favorabila doar magistratilor in ceea ce priveste pensiile de serviciu, nu si militarilor, a caror lege a fost facuta praf prin Art.40 din defuncta OUG57/2015 si OUG59/2017 a „Marii Tradari Nationale” (soldata cu pierderea a peste 20.000 de cadre trecute in rezerva, din intregul sistem), este mult mai paguboasa decat ne-am imaginat, atat pentru noi, rezervistii, cat si pentru Tara.

Domnule ministru,

In anii 2008-2009, cand interese straine au decis distrugerea Sistemului de Aparare al Romaniei, guvernarea Basescu–Boc a lovit salarizarea militarilor activi, nu cu 25%, ci cu 49% si a decis desfiintarea rezervistilor prin transformarea in asistati social, aruncati, ilegal, pe Casa Nationala de Pensii, folosindu-se de „Diversiunea Geica”. Un fost pilot civil, ajuns mare mahar in Aviatia Civila, cumuland doua salarii si pensie plus indemnizatii, cu un total de 300 de milioane, la vremea aceea, a constituit pretextul declansarii ofensivei impotriva rezervistilor pe motivul ca si ei au piloti. Numai ca pilotii militari aveau pensii de 9-15 milioane, comandantii de escadrila ajungand la 22 milioane (2.200 de lei, astazi), de unde razboiul psihologic si imagologic, declansat cu ura, impotriva „pensiilor nesimtite de 20 de milioane”.

Astazi, pentru ca istoria se repeta, ministrul Muncii foloseste, impotriva rezervistilor, pretextul magistratilor, afirmand ca exista 10 pensii militare cu mult peste 20.000 lei (200 milioane lei). Exista, dar nu 10, ci 114, numai ca nu sunt pensii militare ci PENSII CIVILE.

Domnule ministru,

In structurile militare exista nu numai infanteristi si jandarmi. Exista si spioni si contraspioni, aviatori militari, ingineri, medici, profesori universitari si cercetatori stiintifici militari (cazul subsemnatului) care practica, concomitent, doua meserii, aceea de militar si aceea conferita de specializare, fiind platiti doar ca militari (grad, functie, sporuri militare).

Magistratii militari fac exceptie. Ei sunt platiti si ca militari si ca magistrati, sugand de la doua oi: si de la Ministerul Justitiei si de la Ministerul Apararii. Problema este ...... cui i se subordoneaza? Ministrului Justitiei sau ...... ORDINULUI MILITAR? Care ORDIN, in situatie de alarma de lupta, in caz de neexecutare, le aduce glontul. Cazul Gica POPA! In situatia de alarma partiala de lupta, in decembrie 1989, Gica POPA, Voinea, Nistor si altii au executat ordinul scris de Brucan, de lichidare a lui Ceausescu, batandu-si joc de actul de justitie. Apoi, constiinta profesionala si-a spus cuvantul si Gica POPA s-a sinucis. Ceilalti  si-au primit rasplata, gradul de general si ne dau lectii de democratie si astazi.

Intrebarea europeana, ridicata si solutionata ca Decizie si in sedinta de plen a CSM, din 20.06.2016, este urmatoarea: „Pot fi magistratii militari independenti si impartiali cat timp sunt supusi ordinului, iar cariera militara si bugetul instantelor militare apartin sistemului Militar si nu sistemului de Justitie?”.

Dupa reforma legislativa din 2004, constand in cele doua Legi, 303 si 304, privind pensionarea magistratilor si organizarea sistemului juridic, s-a decis, ca la noi, o struto-camila. Sectia militara a ICCJ a fost desfiintata, magistratii militari fiind transferati la Sectia Penala a ICCJ. Asa s-au imbogatit magistratura si procuratura civila cu personalitati de talia domnului Stefan PISTOL, fostul sef al Curtii de Apel Militare, care l-a judecat, recent, pe dl. Liviu DRAGNEA. Intelegem, din acest motiv, intoarcerea fostului nostru aliat, Liviu DRAGNEA, impotriva noastra, a rezervistilor. A fost judecat de un magistrat militar. Si noi suntem loviti, asa cum v-am raportat, tot de juristii militari, care isi acopera monstruozitatile comise impotriva noastra in anii 2009-2012 (Legea 329/2009, Legea 119/2010, includerea militarilor in Legea 263/2010 si, mai ales, OUG 1/2011). Astazi, sunt principalii vinovati de inghitirea de catre politicieni a legislatiei antimilitare si antistatale, concretizata prin Art.40 din OUG57/2015, OUG59/2017 si OUG -urile derivate.

In ceea ce-i priveste pe magistratii militari, va adresam rugamintea de a analiza posibilitatea de a transfera cu toate drepturile Directia Instantelor Militare, Curtea de Apel Militara Bucuresti si Tribunalele Militare Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara si Bucuresti la Ministerul Justitiei, asa cum s-a procedat, la MAI, cu Directia Penitenciarelor si SIPA. Profesionalismul acestor oameni ar putea fi folosit la cote maxime, in conditiile in care sunt mai multi, la ora actuala, decat numarul unitatilor pe care le mai avem si ar fi feriti, pe viitor, de „cantecul de sirena” al „Statului Paralel”, ca in cazul celebrului „Portocala”, si el procuror militar. Ar putea fi trecuti in rezerva si primi, inclusiv, gradul onorific de maresal in rezerva, pentru a-i putea judeca pe generalii cu patru stele, beneficiind, in continuare, de salarizarea magistratilor, dar si de pensiile magistratilor, stabilite prin Legea 303/2004, pentru ca aici este problema.

Domnule ministru,

Pensiile magistratilor militari sunt pensii civile, stabilite printr-o lege civila (303/2004), dar nu sunt platite de Casa Nationala de Pensii, nici din bugetul Ministerului Justiei, ci din bugetul Ministerului Apararii Nationale, prin Casa Sectoriala de Pensii a MApN.

Desi, stie bine ca sunt pensii civile, doamna Lia Olguta VASILESCU le prezinta drept pensii militare si le foloseste ca pretext pentru modificarea, nu a Legii 303/2004, ci a Legii Pensiilor Militare de Stat (223/2015). Pretinde dansa ca rezervistii, care au pensii de 10 ori mai mici decat magistratii, inclusiv militari, ar avea sute de milioane si ca de aia nu trebuie sa le mai creasca nici cu rata inflatiei (prin introducerea sintagmei „indicator definitiv”), nici cu cresterile salariale la activi. Din 15 septembrie 2017, pensiile militare au fost inghetate, practic, pe viata. Va adresam rugamintea de a-i explica domnului DRAGNEA ca visul domniei sale de a asigura pensii egale unor oameni care au aceleasi date de vechime, functie si varsta, dar au iesit in rezerva la o diferenta de o zi sau un an, a fost spulberat de doamna Lia Olguta VASILESCU. Daca eu am, azi, salariul X si ies la pensie, inlocuitorul meu, care va iesi peste trei ani, la nivelul de salarizare promis de PSD, va avea in aceleasi conditii, la un salariu triplat, nominal, o pensie de doua ori mai mare decat a mea. In doi ani, generalii si chestorii vor avea, din nou, pensiile mai mici decat femeile de serviciu.

In concluzie, inechitatile in sistemul militar si discriminarea noastra se adancesc pe masura ce timpul trece si dvs., asaltat de problemele juridice carora trebuie sa le faceti fata, nu puteti taia „Nodul Gordian” si in ceea ce priveste deplina egalitate de tratament legislativ care trebuie acordata, potrivit CCR, militarilor si magistratilor. Cu atat mai mult, cu cat avem aceasta categorie care apartine ambelor domenii, cu mari sanse sa devina, ca si DNA, o categorie in sine, independenta si fata de Ministerul Justitei si fata de structurile militare la capitolul indatoriri, dar profitand de ambele in ceea ce priveste drepturile.

Domnule ministru,

Intelegand riscurile pe care mi le asum prin acest mesaj, eu, ca reprezentant si nu Sindicatul, care apara prin membrii sai, conform juramantului militar, nu numai drepturile militarilor si politistilor, ci ale natiunii intregi, in asteptarea raspunsului dumneavoastra care, sper sa nu intarzie foarte mult,

Am onoarea sa va salut,

Sub deviza „Honor et Patria! Vae Victis”

PRESEDINTELE SCMD,

Col.(r)dr. Mircea DOGARU

Adrese ale SCMD catre Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Adresa: Bucuresti, str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410,

Cod fiscal:26096263

Adresa e-mail: sindicatulmilitarilor@gmail.com

Nr. 713 din 17.07.2018

                                                                                                      

CATRE

Domnul Liviu DRAGNEA,

Presedintele PSD si Presedinte al Camerei Deputatilor

Domnule Presedinte,

Va informam, prin prezenta, ca SCMD i-a dat in judecata, pentru abuz de putere si discriminare la adresa rezervistilor, pe doamna ministru Lia Olguta Vasilescu, in solidar cu Ministerul Muncii (Dosar nr.1218/3/2018) si pe domnii ministri ai Apararii: Mihnea MOTOC, Gabriel LES si Mihai FIFOR, in solidar cu Ministerul Apararii (Dosar nr.19640/3/2018). Acesta este motivul pentru care ne adresam dumneavoastra, in calitate de lider al coalitiei de guvernare, in scop de mediere.

Data find noua campanie mediatica de denigrare a militarilor, indeosebi a rezervistilor, prin minciuni grosolane referitoare la natura juridica a pensiilor militare de stat si cuantumurile acestora, declansata in scop de autovictimizare de dna. ministru al Muncii, vineri, 13 iulie 2018, la RTV, va solicitam o intrevedere a dumneavoastra, personal, cu membrii Biroului Operativ Central al SCMD (col.(r) Mircea DOGARU – presedinte, gl.fl.aer.(r) Iosif BALAN - vicepresedinte/secretar general si col.(r) Valeriu PRICINA – vicepresedinte), insotiti de avocat (vicepresedinte SCMD - col.(r) CALOIAN Monica), pentru lamurirea tuturor aspectelor legate de diferendele dintre unii membri PSD ai guvernului si SCMD.

Cu stima, in numele unei anterioare colaborari civilizate,

PRESEDINTELE SCMD,

Col.(r)dr. Mircea DOGARU

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Adresa: Bucuresti, str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410,

Cod fiscal: 26096263

Adresa e-mail: sindicatulmilitarilor@gmail.com

Nr. 714 din 17.07.2018

                                                                                                      

CATRE

Domnul Calin POPESCU-TARICEANU,

Presedintele ALDE si Presedinte al Senatului

Domnule Presedinte,

Va informam, prin prezenta, ca SCMD i-a dat in judecata, pentru abuz de putere si discriminare la adresa rezervistilor, pe doamna ministru Lia Olguta Vasilescu, in solidar cu Ministerul Muncii (Dosar nr.1218/3/2018) si pe domnii ministri ai Apararii: Mihnea MOTOC, Gabriel LES si Mihai FIFOR, in solidar cu Ministerul Apararii (Dosar nr.19640/3/2018). Acesta este motivul pentru care ne adresam dumneavoastra, in calitate de lider al coalitiei de guvernare, in scop de mediere.

Data fiind noua campanie mediatica de denigrare a militarilor, indeosebi a rezervistilor, prin minciuni grosolane referitoare la natura juridica a pensiilor militare de stat si cuantumurile acestora, declansata in scop de autovictimizare de doamna ministru al Muncii, vineri, 13 iulie 2018, la RTV, va solicitam o intrevedere a dumneavoastra, personal, cu membrii Biroului Operativ Central al SCMD (col.(r) Mircea DOGARU – presedinte, gl.fl.aer.(r) Iosif BALAN - vicepresedinte/secretar general si col.(r) Valeriu PRICINA – vicepresedinte), insotiti de avocat (vicepresedinte SCMD - col.(r) CALOIAN Monica), pentru lamurirea tuturor aspectelor legate de diferendele dintre unii membri PSD ai guvernului si SCMD.

Cu stima, in numele unei anterioare colaborari civilizate,

PRESEDINTELE SCMD,

Col.(r)dr. Mircea DOGARU

CAMARAZI, VA TREBUI SA-I “REPERAM” ONOAREA!

CAMARAZI, VA TREBUI SA-I “REPERAM” ONOAREA!

-         COMENTARII PE MARGINEA DIALOGULUI HALUCINANT VICTOR CIUTACU – LIA OLGUTA VASILESCU –

In cadrul programului de manipulare imagologica, in favoarea sa, ca autoare a unor legi ale Haosului, in domeniul salariilor si pensiilor, ministrul Muncii a avut o prestatie halucinanta in interviul luat de cunoscutul jurnalist Victor CIUTACU, la RTV, in seara zilei de 13 iulie a.c. Bietul Ciutacu o intreba pe “LOV” de mere si ea ii raspundea, ca de obicei, ca n-are nuci. Pe sleau, omul a intrebat-o ce parere are despre magistrati, care ies dupa 20 de ani cu o pensie de 10 ori mai mare ca a lui. Drept care,” LOV”, care nu se ia de magistrati, pentru ca astia o pot trimite inapoi la “turtoi”, a inceput sa faca spume la gura pe tema favorita: pensiile militare.

Lasand la o parte faptul ca si pensiile militare sunt de 10 ori mai mici decat cele ale magistratilor si ca, daca Iohannis a inteles ca deciziile CCR sunt obligatorii (Cazul Kovesi), pentru Guvern, deciziile CCR in favoarea militarilor nu exista, demonstratia LOV a continut aceleasi aberatii. Ca, daca ii creste unui colonel activ cu 10 milioane salariul si unui colonel in rezerva ii creste tot cu 10 milioane pensia. Si ca ea trebuie sa faca dreptate! Absurditate demolata anul trecut, cand soldele de functie au crescut cu 15% in luna iulie si nici o pensie militara nu a crescut. Desi, legea prevedea cresterea concomitenta, daca respectiva crestere era mai mare decat rata inflatiei. Ceea ce nu a fost cazul! Mai mult, nu toate elementele salariale intra in calculul pensiei, care crestea doar cu un procent din cresterea salariala. Deci, masura luata prin OUG59/2017 este aberanta, discriminatorie, anticonstitutionala si nu se justifica! Iar declaratiile repetate ale doamnei privind inghetarea pensiilor militare pana vom fi ajunsi din urma, nu se stie de cine, sunt, de-a dreptul, penale!

Pe scurt, “LOV” si-a facut propaganda si s-a victimizat ca, in conditiile in care a crescut de a innebunit pensiile civile, nesimtitii de militari, adica “DOGARU si gasca lui” i-au facut plangere penala. Si, culmea, doar ei, care n-are nici o treaba cu Casa Sectoriala de Pensii Militare, nu si adevaratilor vinovati.

Fals! Nu de ieri, ci de 7 luni suntem in proces, in contencios, la Sectia a_II-a Contencios Administrativ si Fiscal, a TMB, cu numita LOV, in solidar cu Ministerul Muncii, pentru abuz de putere si discriminarea rezervistilor. Plangeri penale nu i-am facut, ci doar plangeri administrative prealabile, pe 18 august 2017 si pe 19 noiembrie 2017. Si nu doar ei, ci si numitului Traian Basescu, senator si ministrilor Apararii, Mihnea MOTOC, Gabriel Beniamin LES si Mihai – Viorel FIFOR, in solidar cu Ministerul Apararii.

Tocmai din procesul cu noi, a aflat distinsa doamna, care a condus o campanie dezgustatoate inpotriva rezervistilor, in intreg anul 2017, mergand pe confuzia voita intre pensiile rezervistilor si magistratilor, ca nu mai are nici o competenta asupra noastra, de la 1 ianuarie 2016. Drept care, anul acesta a dat-o la intors, aruncand intreaga vina pe ministrii Apararii. Dar…… e prea tarziu!

Va reamintim declaratia ei de presa de anul trecut, 17 mai 2017, cand, la ora 12.00, a iesit in fata jurnalistilor, anuntand cu satisfactie ca, prin Proiectul Legii salarizarii unitare i-a “terminat” pe militari, rezolvand “pensiile nesimtite” ale acestora, prin Articolul 40. Imediat s-a produs desantul SCMD la Parlament, cand s-a pus conducerii PSD la varf, intrebarea iliesciana “Ce are sula cu prefectura? Adica ce cauta, intr-o lege a salarizarii, un articol privind pensiile ocupationale?”. Dragnea a reactionat prompt si aceeasi Olguta a iesit in fata presei la ora 14.00, anuntand ca a retras Art.40, “la cererea conducerii partidului, dar …… or sa vada domnii colonei, in toamna!”. Deci, ura “LOV” impotriva militarilor este personala si de dimensiuni apocaliptice. Ea s-a tradus prin Legea 153/2017 a salarizarii care l-a adus pe Seful Statului Major al Apararii sub nivelul unei secretare de primarie, obligandu-i pe politisti si pe rezervisti sa iasa in strada, in mai – iunie, anul trecut si in martie si mai, anul acesta, chiar in timpul Congresulului PSD. Si s-a mai tradus prin OUG 59/2017, pe care noi am numit-o a “Marii Tradari Nationale”, pentru ca a golit Sistemul de Aparare al Tarii, cu peste 20.000 de cadre si a inghetat pe viata pensiile militare, profesia aceasta nemaifiind atractiva pentru nimeni.

Nu stim ce o motiveaza pe “LOV”, mai ales ca, in 2012, de manuta am dus-o la Craiova, unde n-o voia nimeni, ne-am batut cu baronii locali ai PSD-ului s-o impunem primar, cu peste 1500 de oameni care au mers din casa in casa. Ceva s-a intamplat, pentru ca, dupa numai 2 ani a inceput ofensiva impotriva SCMD si a rezervistilor, aducandu-ne, aproape, in pragul disolutiei in 2014, fidelii ei de la Craiova continuand sa ne atace la baioneta si astazi. Are ce are cu toti militarii, dar “cu coloneii”, in mod special. Probabil ca dezamagit-o vreunul, de aici si indemnul din titlu. Cat despre prestatia de vineri, 13 iulie, aceasta poate fi catalogata in felul urmator: 1. ori doamna ministru, care confunda pensiile cu ajutoarele sociale si bunicile cu “mamicile”, habar nu are ce face si ce spune si trebuie schimbata, imediat, pentru incompetenta paguboasa si pentru pensionari si pentru PSD, ori 2. minte constient, ceea ce este de inteles pentru un politician, ori 3. urmareste un obiectiv clar, in vederea lovirii rezervistilor prin Legea, dezbatuta aiurea de doi ani si pe care nimeni nu a vazut-o, a pensiilor. Un obiectiv care ar fi decimarea militarilor cu sprijinul “poporului lui Petre Tutea”, care este intoxicat, adica manipulat, ca am atacat-o tocmai pentru ca ar fi dat, bietilor oameni, bani. Din aceasta pespectiva, este clar ca ar fi inutil sa explicam oamenilor ca nu figuram in Codul Muncii, ci doar in Constitutie, la capitolul “munca fortata” (Art.42), ca noi nu aveam ore platite suplimentar si concedii reale, drept de proprietate, ca eram in activitate si la ordin 24 de ore din 24 etc. Sau, ca in timp ce noi dardaiam de frig in zloata, ei se distrau in discoteci si baruri. Pentru ca nu ii intereseaza! La indatoriri “poporul lui Tutea” nu se inghesuie, dar la drepturi e primul! Dovada ca numai in Romania, militarilor li s-a furat legea care a fost trasnferata magistratilor si… primarilor, lor ramanandu-le doar obligatia de a muri pupand in fund conducerea de partid si de stat.

Contracarand “Diversiunea LOV”, va trebui, stimati camarazi, sa actionati, atragand atentia membrilor civili ai familiilor dvs, vecinilor si prietenilor, in felul urmator: “Bai, “Popor al lui Tutea”, de 4 ani esti mintit ca-ti vor creste salariile si pensiile si cresc doar veniturile presedintelui, ministrilor, parlamentarilor, presedintilor de consilii judetene si, mai nou, primarilor.  Din ianuarie, anul acesta, toate preturile au crescut cu peste 60%, in nadejdea unei promisiuni de crestere a pensiilor cu 15,3%. Adica 5.3%, indexarea cu rata inflatiei si 10% cresterea zisului punct de pensie. Indexarea, adica 5.3% erau obligati sa v-o dea in ianuarie. Au mintit ca va dau indexarea in iulie, odata cu punctul de pensie. In martie v-au anutat ca v-o dau topita in punctul de pensie, iar astazi nu mai pomenesc nimic de indexare. Deci, la o crestere a preturilor de peste 60%, nu v-au dat nici 15,3%, ci doar 10% si va aduc la televiziuni, ca pe vremea lui Ceausescu, in emisiuni gretoase de propaganda, sa multumiti din inima partidului ca v-a dat 50 de lei in plus, in loc sa va dea 500, cum au promis.”

Cu varf de lance “LOV” s-a trecut, se poate spune, de catre stapanii externi, la etapa finala a razboiului de distrugere, prin dezintegrare a statului roman, structurile de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala devenind calul de bataie al propagandei antiromanesti. Statul paralel, adica Sistemul tradator, nu a fost distrus prin scoaterea in décor a lui Coldea si Kovesi, mult prea conpromisi, ci s-a intarit, colorandu-se, treptat, in rosu, locul celor pe i-am identificat pana acum fiind luat, incet dar sigur, de personaje gen “LOV”. Care, prin prestatiile televizate, face si presiuni asupra magistratilor, in conditiile unui proces in derulare cu SCMD. Ceea ce contravine Legii! Dovada ca, judecatoarea TMB, de la Sectia a-II-a, careia i s-a repartizat cazul (Dosar nr.1281/1/2018), a incercat sa scape de el, pe 2 februarie a.c. Cererea fiindu-i respinsa, la prima sedinta publica, s-a “autorecuzat” prin formula “necompetenta functionala”. De ce? De frica!

In aceste conditii, stimati camarazi, daca mai tineti minte juramantul depus, contracarati propaganda anti militara, aruncati-va la cos simpatiile politice si fiti gata sa iesiti in strada o singura data, dar decisiv, impotriva “balaurilor care ne inghit de vii”, in ziua in care va fi dat publicitatii, in sfarsit, Proiectul Legii Unitare a Pensiilor, evident, in anul bataii de joc la adresa Marii Uniri, cu strigatul de lupta “TRAIASCA ROMANIA!”.

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,

Col.(r)dr. Mircea DOGARU

Presedintelui PSD, dl. Liviu Dragnea

Va rugam sa ne precizati la ce pagina, articol si paragraf din  Programul de Guvernare al PSD, ati inscris inghetarea pensiilor militare si anularea textelor din Legea 223 care prevedeau, ca la toate armatele din NATO, indexarea si actualizarea pensiilor rezervistilor pe timp de pace.

RESPECTATI PROGRAMUL DE GUVERNARE, IAR NOUA, REZERVISTILOR, ONOAREA SI DEMNITATEA!

NECONSTITUTIONALITATEA OUG 57/2015 SI A OUG59/2017.

ARGUMENTE IN DISCUTIILE CU DEPUTATII SI SENATORII DIN TERITORIU, CARE VA REPREZINTA

-         In atentia tuturor membrilor SCMD –

Doamnelor si domnilor,

Conform Deciziei CD al SCMD din 05 iulie a.c., va punem la dispozitie, ca argumente in discutiile cu deputatii si senatorii, indiferent de culoare politica, referitor la legislatia in domeniul pensiilor militare, fragmente din DECIZIA nr.20/02.02.2000 a CCR si fragmente din DECIZIA nr.29/2011 a ICCJ.

 Ambele statueaza deplina egalitate de tratament, din punct de vedere legislativ, dintre magistrati si rezervisti.

In conditiile in care magistratii sunt exceptati de la ambele OUG-uri mentionate in titlu, noi, SCMD, am ridicat, deja, in fata ministrului Justitiei, urmatoarea sesizare majora: DACA PRESEDINTELE ROMANIEI ESTE OBLIGAT SA RESPECTE DECIZIILE CCR SI ICCJ (CAZUL KOVESI), IN ACEEASI MASURA ESTE OBLIGAT SA LE RESPECTE SI GUVERNUL IN CEEA CE PRIVESTE PENSIILE MILITARE.

IAR, DACA PRESEDINTELE SE VREA A FI SUSPENDAT PENTRU INTARZIEREA DE 30 DE ZILE A APLICARII DECIZIEI CCR IN CAZUL KOVESI, CU ATAT MAI MULT PREMIERUL DANCILA TREBUIE SUSPENDAT PENTRU INTARZIEREA DE 18 ANI A APLICARII DECIZIEI CCR IN CEEA CE PRIVESTE PENSIILE MILITARE DE STAT, LA CARE A SUBSCRIS SI, MAI MULT, A ACEPTAT, IN MOD FLAGRANT CONTRADICTORIU, INTRODUCEREA REZERVISTILOR IN ABERANTA OUG59/2017 A LIEI OLGUTA VASILESCU.

HONOR ET PATRIA! VAE VICTIS!

Presedintele SCMD,

Col.(r)dr. Mircea DOGARU

DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR

(in dosarul 5A/2000)

"Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunand militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.

............................................................................................................

Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii.

............................................................................................................

Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.

............................................................................................................

Curtea Constitutionala constata ca, fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistratilor.

............................................................................................................

diferenta de regim juridic ce se creeaza intre pensia magistratilor si pensia militarilor constituie, in conditiile infatisate prin considerentele anterioare, o incalcare de catre legiuitor a egalitatii de tratament juridic, ceea ce, in absenta unei determinari obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, in intelesul conferit acestui text constitutional prin dispozitiile actelor internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. Intre acestea figureaza si prevederile referitoare la nediscrimieste ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al caror cuprins, conturat prin dispozitiile corespunzatoare ale anexei, cuprinde si dispozitia conform careia "O diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca discriminatorie".

            Doamna si domnilor,

            Intr-o tara normala, condusa de oameni normali, nici n-ar mai trebui sa ne adresam CCR pentru ca raspunsul exista si ar fi trebuit sa-l cunoasteti. Intr-o tara insa, condusa de ambuscati si tradatori, spre disparitie statala, suntem obligati nu atat prin prisma intereselor noastre, cat datorita juramantului de credinta si de sange facut Patriei, sa intervenim.

            Pentru a evita declansarea pe fata a unui conflict deschis, rezervisti-Guvern si majoritatea parlamentara, cu grave pierderi politice pentru dvs., va rog respectuos sa retrageti urgent anticonstitutionala, ticaloasa si tradatoarea Ordonanta de Urgenta Vasilescu si sa-i retrageti, de asemenea, pe toti acoperitii dvs., mancatori de dejectii pe seama militarilor, care actioneaza in media pe post de “jurnalisti” si “analisti”. Altfel, vom fi obligati sa le dezvaluim interesele, averile, gradele si apartenenta … externa.

Decizia nr. 29/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

-     Fragmente –

.......................................................

3    34. Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.
Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.

3    35. Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.

      36. Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).

3    37.  În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.

3   38. Totodată,instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vederejurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).

3     39. Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, săurmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.

4     40. Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.
Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).

4     41.  Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.

Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).

Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, căraportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
Obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,

Rodica Aida Popa

Magistrat-asistent-şef,
Bogdan Georgescu