Negocieri Guvern - Confederatiile sindicale

                              NEGOCIERI GUVERN – CONFEDERATIILE SINDICALE,

LA MINISTERUL MUNCII

 

Noul ministru al Muncii, doamna deputat  Simona Bucura – Oprescu, a invitat confederatiile sindicale la discutii pe tema noii legislatii privind salarizarea bugetarilor si pensiile, in perioada 07-18.08.2022. Negocierile se vor purta, punctual, pe familii ocupationale.

Prima familie ocupationala abordata va fi (reminiscenta de la ministrul Raluca Turcan, dovada ca planul este unic si ordinul acelasi) “Aparare, Ordine Publica si Securitate Nationala”.

SCMD va fi prezent alaturi de alte formnatiuni sindicale ale CSN Meridian.

Lista completa o vom publica peste doua zile, cand va deveni oficiala.

 

Honor et Patria! Vae Victis!

 

Presedintele SCMD,

          Col.(r)dr. Mircea DOGARU

Filialei 2 Sector 3 Bucuresti a SCMD anunta cu durere decesul membrului său fondator, Col. (r) log. Andreiaș Nicu

Camarazii Filialei 2 Sector 3 Bucuresti a SCMD anunta cu durere  decesul membrului său fondator, in data de 26.07.2023, la domiciliul său din Bolintin Vale,  a Col. (r) log. Andreiaș Nicu, in urma unui atac de cord. In perioada 1975-1979 a urmat Liceul Militar Alba Iulia, in perioada 1979-1982 Scoala Militară de Ofiteri Activi (logistică) "Nicolae Balcescu" Sibiu, in perioada 1990-1992, Academia  Militară. A activat  intre 1982-1997 la Baza Aeriană 61 Boteni, intre 1997-2002, sef logistică la Spitalul Militar de Urgentă`"Prof.dr. Agrippa Ionescu" iar intre 2002-2007, sef sector in Directia Logistică a SRI. A trecut in rezervă in 2007.Camarazii sindicatului rezervistilor transmite pe aceasta cale condoleante familiei indurerate! Ceremonialul militar si religios si inhumarea va avea loc in data de 29.07.2023 ora 11 la Cimitirul din orasul Bolintin Vale. DUMNEZEU SA-L AIBA IN PAZA SA! VESNICA POMENIRE CAMARADEREASCA! 

Biroul Operativ Filiala 2 Sectorul 3 Bucuresti.

Renate WEBER catre SCMD

 

 

DE VORBA CU PERETII

ACTIUNI ALE SCMD IN LUNA IUNIE 2023

-         In atentia membrilor SCMD –

Pe parcursul lunii iunie a.c., SCMD a participat la sau a orgamizat actiuni de protest in cooperare cu FSTFR, FSNPPC, FSANP, Sindicatele personalului TESA din Sanatate, ale civililor din structurile militare, etc., sustinand, prin materialele depuse sau prin negocieri, cu consecventa, urmatoarele…

Revendicari:

·        Aplicarea in integralitatea sa a Legii 153/2017, tuturor categoriilor socio-profesionale, incepand cu SAOPSN, unde au aparut grave discrepante intre cadrele cu experienta si cei nou-angajati, direct de pe strada, doar ”cu buletinul”. Apoi vom accepta discutarea unei noi legi a salarizarii, care sa nu se mai aplice ”etapizat”, adica deloc, cum s-a procedat cu precedentele (L. 284/2010 si L. 153/2017);

·        Aplicarea in integralitatea sa, asa cum a fost promulgata, a Legii 223/2015 si eliminarea ”consolidarilor” aduse prin 10 OUG-uri dovedite de CCR drept neconstitutionale;

·        Eliminarea discriminarilor introduse de L. 168/2020 intre militarii si politistii care au indeplinit misiuni de lupta sub egida NATO pe teritoriul national si cei care au actionat in afara acestuia, deoarece amenintarea pentru NATO este la granita de Est a Romaniei, la Dunare si in Marea Neagra, nu in Afganistan sau Ciad;

·        Aplicarea Legii 127/2019 asa cum a fost promulgata, in conditiile, insa, ale regandirii salarizarii si drepturilor la pensie ale civililor din structurile militare, in conformitate cu obligatiile si restrictiile similare cadrelor, pe care le au;

·        Relansarea productiei de pulberi de la Nitramonia, comenzi si achizitii de tehnica de lupta cu prioritate de la producatorii romani, SAUR-2 dovedindu-si, spre exemplu, superioritatea fata de transportoarele PIRANHA;

·        Respectarea obligatiilor privind salarizarea si pensiile militarilor si politistilor, asumate prin Tratatul de aderare la NATO;

·        Dreptul militarilor in activitate, din M.Ap.N., M.A.I. si Servicii, de a se organiza in sindicate, asa cum este recunoscut acest drept in toate statele membre UE;

·        Excluderea militarilor din PNRR si din legile vizand pensiile ”speciale” (Plx 244/2023 si Plx 421/2021).

Actiuni:

·        29 mai, 26 iunie – actiuni de protest FSTFR si SCMD la Ministerul Transporturilor, la ”personalitatea” fara de care nu se putea incropi noul Guvern (Sorin Grindeanu);

·        7 iunie – actiune de protest la Camera Deputatilor (Parcul Izvor) alaturi de FSNPPC si SIDEPOL. S-au purtat negocieri, solicitarile noastre fiind prezentate Comisiilor decidente (Munca si Buget-Finante);

·        8 iunie – protest la Reprezentanta Comisiei Europene, alaturi de FSNPPC, SIDEPOL si FSANP, cu depunerea materialului revendicarilor comune;

·        16 iunie – protest alaturi de Uniunea Nationala a Sindicatelor TESA din Sanatate la Ministerul Muncii. Negocieri cu ministrul Marius Budai si secretarul de stat Cristian Vasilcoiu, cel care ne-a comunicat ca in PNRR si Legea 244/2023 rezervistii au fost bagati de ministrul Raluca Turcan;

·        22 iunie, Constanta. Actiune SCMD de amploare, organizata de dl. vicepresedinte cdor. (r) Ilie Truta si Filiala Constanta, care l-a invitat la discutii, pe tema prezentei noastre in PNRR si in Plx 244/2023, pe cel considerat vinovatul principal, dl. Cristian Ghinea. Actiunea s-a desfasurat timp de 2,5 ore la sediul USR – Constanta. Dl. Ghinea fofilandu-se, USR i-a delegat ca participanti pe deputatii Stelian Ion (ex-ministru al Justitiei) si Cristian Seidler. Pe langa membrii ai filialelor SCMD Mangalia, Constanta, Buzau, Braila si ai conducerii centrale, au fost prezenti reprezentanti de marca ai Clubului Amiralilor, ANCMRR-MAp.N., ANCMRR-M.A.I., Ligii Aeriene Romane, SNPPC, Asociatiei Transmisionistilor Cercetarii si Razboiului Electronic etc. Intr-o deplina unanimitate de vederi toti rezervistii au sustinut, cu argumente juridice, necesitatea excluderii noastre din PNRR si proiectul legislativ. Argumentele domnilor de la USR au fost… ”Asa consideram noi si asa vom face”. Spre deosebire de Capitala, unde media face jocul Puterii, media constanteana prezenta, la invitatia organizatorilor, a surprins cu obiectivitate evenimentul. Multumim, pe aceata cale, ziarelor Amprenta.ro si Cuget Liber dar si posturilor Radio Constanta si Dobrogea TV. Adevarati profesionisti, spre deosebire de cei din Capitala care distorsioneaza adevarul, dezinformeaza consumatorii de stiri si, cu mare grija, ocolesc imaginile sau interviurile cu membrii SCMD, dovada ca le stam in gat, in continuare, politicienilor care isi bat joc si de romani si de România;

·        26 iunie – alaturi de SNPPC si de SIDEPOL la Parcul Izvor, impotriva PNRR si a proiectului legislativ. In Comisia de Munca a Camerei Deputatilor, ne-a sustinut cauza doamna vicepresedinte col. (r) Caloian Monica;

·        27 iunie – pichetare la Senat, alaturi de FSNPPC, cu mars spre Parcul Izvor, unde se aflau celelalte sindicate din M.A.I. si Penitenciare;

·        28 iunie, in ziua votului decisiv in Senat, pe Plx 244/2023, la chemarea din scurt a FSNPPC, am facut apel catre rezervisti, alaturi de noi venind si membri ai LAPDM, carora le multumim pe aceasta cale.

Orbi si surzi la toate argumentele juridice prezentate de SCMD, din 6 octombrie 2021 si pana in 28 iunie a.c., privind aberanta includere a rezervistilor in PNRR si proiectul legislativ privind asa-zisele ”pensii speciale”, argumente sustinute in fata ministrilor Apararii, Muncii, Finantelor si a Primului-ministru, transmise in scris tuturor deputatilor si senatorilor, legea a fost votata. Pe cale de consecinta, SCMD a atacat decizia Parlamentului la Avocatul Poporului, pe 29 iunie a.c.

Concluzii:

Politicienii versati ne plang de mila (ex. Raluca Turcan sau Marius Budai care ne-a declarat ”Voi nici nu trebuia sa fiti acolo”!), ne mint si dau vina pe PNRR, pe USR, pe CE si pe Banca Mondiala. Ne promit marea cu sarea, declara in frunte cu Ciolacu si Ciuca – ”Pensiile militare nu sunt speciale” si ne ard! Ei merg defapt pe calea externalizarii Apararii si Ordinii Publice si a desfiintarii, pas cu pas, a tuturor pensiilor, si militare si civile, prin asimilarea juridica a acestora cu ajutoarele sociale. Minciunile lor, legate de sfanta contributivitate, instituita in 2001, si care va deveni valabila in 2036, sunt dovedite de faptul ca desi am inaintat-o din 2021, ministrului Budai si premierului Ciuca, si am sustinut-o direct, documentatia necesara renegocierii PNRR-ului, cu excluderea rezervistilor din procentul de 9,4%, atragandu-le atentia ca ultima zi pentru renegociere este 30 aprilie 2023, nu au facut nimic, incalcandu-si promisiunile televizate. Bulgaria, Ungaria, Polonia au renegociat, reprezentantii Guvernului nostru doar au mintit ca o fac, asa cum ne-a informat CE. In plus, atat CE cat si Banca Mondiala ne-au informat oficial ca problemele salarizarii si pensiilor sunt strict de competenta Guvernului Romaniei si ca opiniile pe care le cer, inclusiv expertilor Bancii Mondiale, platiti cu 4 milioane euro, nu pot depasi cadrul strict al documentului PNRR, elaborat la Bucuresti. In ceea ce priveste strict pensiile militare, opinia Bancii Mondiale, a fost nu numai ca NU se recomanda ”reforma lor”, in conditiile razboiului care ne bate la usa, dar au fost deja micsorate, mai mult decat prevede PNRR-ul, prin ordonante de urgenta.

Novicii in politica, adica USR-istii au idei putine dar fixe, pe care le prezinta la orice argument juridic, drept ”convingeri”. Noi le numim ”ordine”. Evident, externe, pe care le executa neabatut, indiferent de consecinte!

Si unii si altii, adica atat cei aburcati in politica de setea de imbogatire pe orice cale, cat si cei ”implementati”, si spalati pe creier cu banii lui Soros, nu-si merita locul prin ”vocea si talentul” dovedite zilnic. Parvin pe spinarea noastra, sustinand interese straine, care le satisfac lacomia si ambitiile, supralicitand in executarea ordinelor din cauza lasitatii, servilismului si incompetentei native sau dobandite. Au dat o ordonanta a austeritatii, suprataxeaza munca si pensiile, ocolind cu grija profiturile uriase facute de mutinationale pe spinarea noastra, instraineaza pe nimic ultimele resurse ale tarii, inclusiv domeniile strategice, fac achizitii si imprumuturi nejustificate, inping tara inclusiv in razboi… totul in interesul strict al comunism-globalismului. Orice discutie cu ei este inutila. De frica exploziei sociale, emit la 6-7 ani, legi ale salarizarii si pensiilor, cu sustinere larga si mincinoasa de presa, dar cu aplicare ”etapizata”. Adica legi ce nu se vor aplica niciodata, dar vor servi invrajbirii tuturor categoriilor socio-profesionale, cu ajutorul unei media superstipendiata si total deprofesionalizata.

Estimari:

Date fiind concluziile noastre, estimam ca singura sansa pentru români, inclusiv pentru militari si politisti, este sa profitam de disfunctiile jocului politic extern.

Pe parcursul lunilor de vara vom picheta, alaturi de sindicatele aliate, exclusiv reprezentantele UE si NATO la Bucuresti, pentru a atrage atentia omologilor nostri din statele membre ca, daca noi, cobaii romani vom fi distrusi le va veni si lor randul. In acelasi timp, asumandu-ne calitatea de ”veste kaki” sau ”albastre”, vom incerca sa desavarsim actiunea de convingere a sindicatelor civile partenere, ca, singura, nici o categorie socio-profesionala nu va obtine niciodata nimic. Dar toti, impreuna, in Piata Victoriei, in septembrie, si toti impreuna, la vot, in 2024, cu o strategie neasteptata si unica, vom decredibiliza, in ochii stapanilor externi, intreaga gasca de impostori politici de la Bucuresti, facandu-i sa accepte inlocuirea.

Pentru contracarare, fiindca trebuie pornit de undeva, in stoparea razboiului psihologic si de imagine, declansat in Romania impotriva propriilor militari si politisti, vom publica in curand argumentele juridice ale SCMD in ceea ce priveste existenta a 2 legi ale pensiilor, una pentru civili si alta pentru militari si politisti. Nu militam pentru o himerica ”organizatie unica” fie ea si partid, imposibila la romani, unde tot prostul fudul se vede si geniu si sef, ci pentru acceptarea de catre toti a unui limbaj comun, pentru apararea dreptului la viata al fiecaruia si realizarea unui front comun. Actiunea de la Constanta, pentru care ii felicitam inca odata pe initiatori, a dovedit ca se poate!

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele SCMD

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Catre AVOCATUL POPORULUI

 

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

                              (S.C.M.D.)

Adresa: Bucuresti, Str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152,

E-mail sindicatulmilitarilor@gmail.com Tel. 0736600961

Site http://sindicatulcmd.blogspot.com      Fax  0314379581  

Cod fiscal 26096263 Cont BRD RO41BRDE441SV79262374410

Nr. 186/29.06.2023

 

                                                                                                      

 

Către,

INSTITUȚIA AVOCATUL POPORULUI,

Bucureşti, strada George Vraca nr. 8, sector 1

Tel: 021/312.71.34, FAX:  021/312.49.21; E-mail:  petitii@avp.ro

 

Stimată doamnă RENATE WEBER,

             Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), prin reprezentant legal, col. (r) dr. Mircea Dogaru, în conformitate cu prevederile Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului privind activitatea contenciosului constituțional, vă adresez rugămintea de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la încălcarea drepturile constituționale ale rezervistilor, prin raportare la art. 41 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi art. 44 din Constituţia României.

 

            Concret, în data 28.06.2023 a fost adoptat de către Parlament  un proiect de  L E G E privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 421/2021).

 

În cuprinsul acestuia, se regăsesc prevederi pe care subsrisul le consideră neconstituționale, asfel:

Proiectul prevede că persoanele care lucrează în instituţii publice de stat, companii, regii autonome pot continua serviciul după ce implinesc vârsta de pensionare.

Menţinerea în activitate se face cu acordul anual al angajatorului. Vor putea cumula pensia cu salariul, pe perioadă nedeterminată şi persoanele care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii, ai sistemului pensiilor militare de stat ori sunt beneficiari de pensie de serviciu.

Alte categorii de beneficiari sunt aleşii, profesorii, cei angajaţi cu ora să aibă grija de bătrâni, copiii care au pensii de urmaş, medicii şi asistenţii, preoţii si artiştii, memebrii Academiei Române, cei care lucrează în autorităţi autonome (BNR, ANRE, ASF, ANCOM).

Salariatul poate fi menţinut în activitate maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu acordul anual al angajatorului.

Sunt câteva categorii care îţi vor putea prelungi activitatea şi după 70 de ani, şi anume medicii, farmaciştii, asistenţii medicali, moaşele, judecătorii, procurorii magistraţi, după ce dau examen.

 

MOTIVARE

 

În fapt,

 

1. Potrivit art. 47 din Constituția României, republicată, pensia este un drept fundamental, garantat în întregime și se datorează pentru munca prestată în trecut. În schimb, salariul constituie retribuția angajatorului pentru munca prezentă, datorată de către angajator, deci și de stat.

 

2. Prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 Curtea Constituțională a statuat că, prin instituirea unei obligații de a opta între pensie și venitul din salarii se ,,afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art. 41”.

            Prin urmare, în consolidarea prevederilor constituționale și a jurisprudenței invocate mai sus, interdicția aprobată constituie o restrângere a dreptului la pensie și a dreptului la muncă, restrângere care însă nu se realizează în condițiile stabilite prin art. 53 din Constituție, potrivit căruia:

            ,,(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfacerea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

             (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere dreptului sau a libertății”.

 

3. Potrivit jurisprudenței de la CEDO, dreptul de creanță este ocrotit în aceiași măsură ca și dreptul de proprietate. Prin Decizia CCR nr. 375/2005 judecătorii au stabilit că "Nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament [...] să aibă o raţiune licită".

 

Or, prevederile art. 18 din Proiectul PL-x nr. PL-x nr. 421/2021 de interdicție a cumulului pensie cu salariu introduce următoare excepții:

a) persoanelor alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;

b) personalului didactic de predare din învăţământ pensionat, încadrat/reîncadrat în condiţiile legii; c) personalului de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul 4 persoanelor vârstnice, potrivit art.8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare;

d) copiilor beneficiari de pensie de urmaș, precum și persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate de gradul III cu drept de muncă;

e) personalului de specialitate medico-sanitar din unitățile sanitare, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din instituţiile/autorităţile publice;

f) asistenţilor personali şi asistenţilor personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) asistenţilor maternali prevăzuţi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; h) persoanelor care ocupă funcţii clericale sau funcții de specialitate artistică; i) membrilor Academiei Române.

 

Este evident faptul că singurul personal căruia i-a fost interzis cumulul pensiei cu salariul este cel care beneficiază de pensii de serviciu și cel din sistemele neintegrate de pensii care beneficiază de pensii de stat, respectiv:

1.      Militarii disponibilizați prin OUG nr. 7/1998 în numele așa zisului ,,interes național”, din rândul cărora fac parte  membrii SCMD;

2.      Personalul MAI, SPP, SRI, SIE, STS;

 

 

Așadar, dispozițiile criticate conțin o discriminare vădită a personalului căruia îi sunt aplicabile față de personalul care a fost exceptat de la aplicare, contravenind flagrant principiului egalității în drepturi prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituția României si Tratatului de aderare a Romaniei la NATO privind reconversia profesionala a militarilor si politistilor disponibilizati..

 

Cu alte cuvinte, se creează o gravă discriminare inadmisibilă între personalul beneficiar ar unor pensii de serviciu/de stat și ceilalți pensionari din  sistemul unitar de pensii publice în condițiile în care nu există nicio rațiune licită care să justifice această legiferare.

 

Având în vedere că în expunerea de motive nu există prezentată nicio rațiune a discriminării menționate, în spiritul aceleiași Decizii CCR nr. 375/2005 ar putea rezulta concluzia, inacceptabilă şi absurdă, că legiuitorul a instituit o sancţiune pentru personalul care s-a aflat în serviciul justiţiei, apărării, internelor, serviciilor speciale, etc. timp de cel puţin 25 de ani - durată prevăzută pentru acordarea pensiei de serviciu/de stat - şi anume aceea de a nu putea beneficia de această pensie în cazul în care prezenţa lor ar fi utilă și necesară în diverse locuri de muncă din cadrul unor autorități și instituții de stat, tocmai datorită pregătirii și experienței de excepție acumulate.

 

În opinia noastra, măsura luată de Executiv strict împotriva unui grup restrâns de pensionari pe motivul că respectivii nu beneficiază de pensii pe criteriul ,,contributivitații”, in conditiile in care militarii si politistii contribuie la propriul Buget de asigurari sociale, cu 25% din brut si 5% din net (pensia suplimentara) este complet inechitabilă, populistă care poate fi percepută ca o pedeapsă aplicată acestora pentru simplul motiv că și-au desfășurat activitatea în sectoare de activitate speciale, că munca lor cumva a fost lipsită de importanță și în consecință, nu sunt altceva decât niște „proscriși” care trebuie să fie scoși în afara legii, mai precis, să nu beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni ai României.

 

Un astfel de raționament este inacceptabil, este lipsit de o rațiune licită și coroborat cu faptul că măsura interdicției nu se aplică în mod egal pentru toți cetățenii, așa cum a decis CCR prin Decizia nr.  375/2005, conduce fără drept de tăgadă la neconstituționalitatea deciziilor adoptate.

 

4. Este adevărat că prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, CCR s-a pronunțat cu privire la neconstituționalitatea dispoziţiilor art. 17-22 prevăzute în cap. IV din Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu privire la interzicerea cumulului pensie salariu, susținând că acestea sunt constituționale.

 

            Este extrem de important de reținut însă care a fost proporționalitatea între obiectivul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, or, potrivit motivelor care au determinat adoptarea Legii nr. 329/2009, scopul acestuia a fost combaterea ,,crizei economice, fenomen mondial ce afectează structural economia românească", datele de natură financiară, precum şi prognozele efectuate de autorităţile abilitate în domeniu conturând ,,imaginea unei crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României şi, prin aceasta, ordinea publică şi siguranţa naţională".

 

            Justificarea unei astfel de limitări a rezidat în degrevarea bugetului de stat, respectiv a celui al asigurărilor sociale de stat, într-o măsură care nu afecta veniturile persoanei sub pragul salariului mediu brut pe economie. Prin urmare, măsura adoptată a fost proporțională cu situația care a determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în realizarea lui, şi s-a aplicat în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

 

Or, contrar măsurilor adoptate la acel moment critic pentru țară, dispozițiile actuale sunt neconstituționale întrucât pe de o parte suprimă complet nivelul mai sus menționat considerat rezonabil de Curte, măsura fiind astfel una excesivă în condițiile în care țara nu se confruntă cu o criză, și pe de alta, se aplică în mod discriminatoriu doar unui grup restrâns de persoane, contrar Deciziei CCR nr. 375/2005. 

 

5. De asemenea, prin Decizia din 20 martie 2012, pronunțată în Cauza Ionel Panfile împotriva României (Cap. IV, paragrafele 17-25 din Legea nr. 329/2009), având în vedere ,,interesul public” generat de criza care a determinat luarea unor măsuri excepționale de către legiuitorul român, respectiv norme noi în privinţa salariilor din sectorul public în vederea raţionalizării cheltuielilor publice, aşa cum impunea contextul excepţional al crizei financiare şi economice globale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul în condițiile extreme mai sus menționate respectă justul echilibru între interesele generale ale comunității și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor.

 

În cauză, dispozițiile criticate privind interzicerea cumulului pensie cu salariu doar pentru un grup restrâns de persoane sunt excesive,  nejustificate și implicit neconstituționale întrucât Guvernul României nu poate invoca Decizia CCR nr. 1.414/2009 și nici Decizia CEDO/2012, pronunțată în Cauza Ionel Panfile, pentru simplul fapt că în acest moment, nu există o criză financiară globală, nu există un context care să pună în pericol statul de drept și care să impună, în numele ”interesului public” național, adoptarea unor măsuri excepționale.

 

În schimb, salariul constituie retribuția angajatorului pentru munca prezentă iar posturile care actualmente sunt încadrate cu cumularzi sunt oricum deja bugetate indiferent de cine le ocupă, deci nu există niciun fel de efort asupra bugetului general consolidat.

 

6. Conform Deciziei CCR nr. 1414 din 4 noiembrie 2009, ,,esența legitimității constituționale a restrângerii exercițiului unui drept sau al unei libertăți este tocmai caracterul excepțional și temporar al acestuia”. (...). Într-o societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților fundamentale, restrângerea fiind prevăzută ca excepție, dacă nu există o altă soluție pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse în pericol”.

 

În concluzie, restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale nu se poate aplica decât în situații extreme or în acest moment, nu există motive care să justifice luarea măsurilor de interdicție a cumulului pensie salariu, dispozițiile adoptate intrând în contradicție cu decizia mai sus menționată, ceea ce scoate în evidență neconstituționalitatea acestora.

 

            Cel mai solid argument constă în faptul că datorită depășirii crizei economice care a constrâns Guvernul României să ia măsurile extreme la care am făcut deja referire, prin Legea nr. 134 din 15 octombrie 2014 publicată în  M.O. nr. 753 din 16 octombrie 2014, Parlamentul României a abrogat prevederile prevăzute de litera c) a articolului 1 şi capitolul IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare", cuprinzând articolele 17-26, din Legea nr. 329/2009.

 

            În acest context, dincolo de faptul că nu există o situație de criză care să le justifice, dispozițiile adoptate privind interzicerea cumulului pensiei cu veniturile salariale doar pentru un grup restrâns de persoane fără a fi aplicabile tuturor pensionarilor din România și fără a stabili și un nivel al pensiei nete până la care poate opera cumulul, deci în absența întrunirii condițiilor de obiectivitate și rezonabilitate și proporționalitate impuse de principiul nediscriminării și de prevederile art. 53 din Constituția României referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi, apreciez că sub forma actuală, limitează în însăși substanța lor dreptul la muncă și dreptul la pensie, iar în opinia mea, sunt NECONSTITUȚIONALE. 

 

În concluzie, consideram că cererea noastra este intemeiata, mai ales că este sarcina statului să găsească soluții pentru dezvoltarea societății, printr-o politică economică și socială adecvată. Așa cum am arătat, eliberarea unor funcții din cadrul autorităților și instituțiilor publice nu poate constitui o măsură proporțională cu motivul complet nejustificat și nerealist invocat de Executiv. Dimpotrivă, menținerea dispozițiilor criticate poate determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării evidente a bunei funcționări a instituțiilor și autorităților publice.

 

Cu stima,

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU