SESIZAREA AVOCATULUI POPORULUI

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Sediul social: Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, 

Cod postal 013642

E-mail scmdjuridic@yahoo.com Site http://sindicatulcmd.blogspot.com

Telefoane mobile: 0736601143 , 0736600973

Cont: BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal:26096263         

 

Nr. 112 din 17.10.2023                                                         Ex.nr.___

 

Catre

INSTITUTIA AVOCATULUI POPORULUI

Str.George Vraca nr.8, sector 1, Bucuresti

Email:petitii@avp.ro

 

            Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor sai de sindicat, a luat act de adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal, raportata la Decizia nr.467/2023 pronunţată de Curtea Constitutională si a constatat ca prevederi din lege sunt în dezacord cu Decizia CCR 467/2023 prin care s-a dispus reexaminarea proiectului de lege.

 

In consecinta, vă înaintăm prezenta petitie la care va rugam sa ne formulati un raspuns si sa dispuneti masurile legale in conformitate cu atributiile dumneavoastra:

I.                    Cu ocazia intrarii in NATO, Romania si-a asumat obligatii si are drepturi care confera militarilor romani in activitate, in rezerva si in retragere, acelasi tratament juridic la pace si in stare de razboi.

Desi statutul NATO nu a fost modificat pana in prezent si este in vigoare si pus in aplicare in legislatiile tuturor tarilor membre NATO, prin exceptie, in Romania, modificarile legislative sus-mentionate determina un statut juridic diferit al drepturilor de pensie al cadrelor militare in rezerva si in retragere din intregul sistem de aparare, ordine publica si securitate nationala – Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informarii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Justitiei – Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Pentru a justifica punerea in aplicare a Planului National de Redresare si Rezilienta, adoptarea in prezent a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal incalca Tratatul Romaniei de aderare la NATO si implicit regulamentele NATO pentru tarile care fac parte din aceasta alianta.

In situatia actuala, in conditiile unor situatii conflictuale interstatale in plina desfasurare, toate aceste masuri creaza vulnerabilitati cu privire la increderea in sistemul militar si capacitatea de actiune atat a cadrelor militare active, dar si a cadrelor militare in rezerva, care in situatii de conflict pot fi reactivate/concentrate.

Pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt „pensii speciale” pentru că sunt calculate după un anumit algoritm și într-un cuantum care să fie în acord cu statutul cadrelor militare in rezerva si in retragere din NATO,  avand in vedere ca in activitate exista incompatibilități, interdicții, riscuri profesionale deosebite.

Apreciem ca noua modificare legislativa nu a avut in vedere elementele care diferențiază regimul de pensionare al militarilor de regimul general al pensiilor, care asigură un tratament juridic specific acestora, motivat de existenta unor statute speciale stabilite de Parlament prin legi care impun atat militarilor obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au: interzicerea activităților ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.

Deși titlul actului normativ este „Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, în fapt prin noile reglementări nu sunt avute in vedere prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, care prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare, iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.   

Modificarea legislativa nu poate ignora faptul ca, in activitate, cadrele militare in activitate din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala nu au executat ordine limitate in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensarii muncii prestate cu timp liber sau plati suplimentare, ceea ce impune recunoasterea drepturilor prin acte normative conform specificului muncii prestate, importantei sociale si restrictiilor aferente, in conditii de stres si risc constant si crescut.

Adoptarea in prezent a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal a determinat o diferentiere a regimului juridic de pensionare al cadrelor militare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati, care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. O asemenea interpretare tinde sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea rezervistilor militari, inclusiv a membrilor nostrii de sindicat, devenit cert si lichid odata cu incetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscuta si prin Decizia Curtii Constitutionale nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000. Consideram ca orice masura reparatorie trebuie sa priveasca un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata.

            Nu in ultimul rand, nu se are in vedere ca modificarile legislative determina o destructurare sustematica a intregului sistem de aparare, ordine publica si securitate nationala, prin trecerile masive in rezerva ale cadrelor militare in activitate si pe de alta parte cu diminuarea considerabila a interesului celor care opteaza pentru a urma studii cu specialitate militara si perioada efectiva cat acestia activeaza in viata militara.

            De asemenea, aratam că legiferarea cu încălcarea deciziilor Curții Constituționale este incompatibilă cu statul de drept, consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, constatând că dispozițiile art.1341 alin.(3) lit. b) și c) introduse în Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 sunt neconstituționale, încălcând prevederile constituționale ale art.1alin.5, art.2 alin.2, art.4 alin.1, art.11 alin.1 si 2, art.16 alin.1 si 2, art.30 alin.6 si 7, art.31 alin.1 si 2, art.41 alin.2 si 3, art.42 alin.1 si 2, art.44 alin.1-4, art.53 alin.1 si 2, art.61 alin.1, art.115 alin.1-8, art.118 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1, precum și cele ale art.147 alin.(4) privind efectul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale”.

Cât privește rolul Curții Constituționale, în sine, și efectul deciziilor pe care aceasta le pronunță, instanța constituțională a subliniat în mod consecvent că „este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România [art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992], cu plenitudine de jurisdicție în privința atribuțiilor sale. Totodată, întrucât nu poate fi separată de efectele de drept constituțional pe care aceasta le produce, decizia se prezintă ca un tot unitar sub aspectul naturii și efectelor sale juridice.

În capitolul „schimbări preconizate” din expunerea de motive a legii în discuţie se precizează că „întrucât pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se propun criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora”. Nu este explicat însă care dintre pensiile de serviciu sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare și prin raportare la care dintre statutele profesionale se face comparația.

Menționăm că în prezent statutul cadrelor militare prevazut de Legea nr.80/1995 prevede criterii și condiții concrete privind pensia de serviciu, iar „dimensionarea” cuantumului pensiilor de serviciu ale cadrelor militare in rezerva si retragere nu este corelată cu calitatea de asigurat al sistemului public de pensii, ci cu statutul său profesional, cu regimul de interdicții și incompatibilități, cu riscurile activității desfășurate.

 

II.                 Referitor la modificările aduse structurii de impozitare stabilită de către legiuitor prin dispozițiile art. XVIII, anume prin art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care asigură o abordare progresivă a impozitării veniturilor din pensii, cu o cotă mai mică pentru veniturile mai mici și o cotă mai mare pentru veniturile mai mari, consideram ca acestea încalcă dispozițiile constituționale anterior menționate.

1. este nesocotit principiul impozitării uniforme care presupune că impozitul aplicat în cazul pensiilor ar trebui să fie uniform pentru toți pensionarii, indiferent de structura pensiei lor (contributivăsau necontributivă). Dacă se aplică cote diferite pentru componentele contributive și necontributive ale veniturilor din pensii, apare o discrepanță în tratamentul fiscal între pensionari, ceea ce estedis criminatoriu.

2. reflectă caracterul sancționator care influențează asupra valorii pensiilor: impozitarea progresivă conduce la o reducere indirectă a valorii pensiilor, care trebuie să se reflecte cât mai aproape de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul pensionării.

3. creează discriminare între cadrele militare, deoarece unii pot avea o parte necontributivă mai mare decât alții în funcție de anumite criterii, cum ar fi: vechimea, gradul profesional, funcția exercitată (de execuție sau de conducere), o perioadă de activitate mai mare. Conform sistemului de impozitare progresivă, ratele de impozitare cresc odată cu creșterea veniturilor. Prin aplicarea de cote de impunerediferite în funcție de nivelul veniturilor, se realizează o apropiere a veniturilor între beneficiari. În acest caz, cadrele militare in rezerva si in retragere cu venituri mai mari plătesc un impozit mai mare, ceea ce duce la o apropiere a veniturilor lor, deși criteriile în funcție de care a fost determinată baza de calcul a pensiei au fost personale.

4. impozitul aplicat în integralitate promovează echitatea între generații, deoarece fiecare generație de cadre militare in rezerva este supusă aceleiași rate de impozit asupra întregului venit din pensie, indiferent de structura specifică a pensiilor. În schimb impozitul progresiv pe componentele constitutive ale pensiei creează inechitate inter generațională.

5. această structură de taxare constituie o discriminare pe baza sursei de venit, încălcând astfel principiul egalității, cadrele militare in rezerva si in retragere ar trebui să fie tratațe în mod egal în fața legii, indiferent de proveniența veniturilor lor (parte contributivă și necontributivă). Prin aplicarea de cote de impunere diferite în funcție de nivelul veniturilor, se realizează o apropiere a veniturilor între beneficiari. În acest caz, pensionarii cu venituri mai mari plătesc un impozit mai mare, ceea ce duce la o reducere a diferenței inițiale dintre veniturile lor, deşi la stabilirea cuantumului pensiei ar trebui să ţină cont de funcţia, gradul profesional dobandite până la finalul carierei (încălcându-se paragraful 110 din Decizia 467/2023).

Modalitatea de impozitare a pensiilor de serviciu introdusă prin noul art. XVIII încalcă dispozițiile art. 56 alin. 2 și 3 din Constituția României, care dispun:

(1) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.

(2) Orice alte prestații sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situații excepționale.

Dispozițiile art. 56 alin. 2 și 3 din Constituție au primit explicație pe larg în art. 3 din Legea nr.227/2015, în cazul de față de interes fiind:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

Modificările aduse Codului fiscal nu respectă cele două principii mai sus amintite, care, transpuse în limbaj juridic civil, consfințesc principiul egalității de tratament juridic – art. 16 alin. 1 din Constituția României și principiul justei așezări a sarcinilor fiscale – art. 56 alin. 2 din Constituția României, dar și prevederile art. 6 din Legea nr. 24/2000.

Învederăm că orice modificare a sarcinilor fiscale trebuie să fie justificată de motive obiective, să se aplice unitar, să fie clară și predictibilă și să nu diferențieze contribuția fiscală pe criteriulgrupelor sau categoriilor de cetățeni.

Toate aspectele care privesc principiile fiscalității au fost analizate pe larg în Deciziile Curții Constituționale nr. 6/25.02.1993, Curtea Constituțională a stabilit că realizarea unor excepții la impozitarea veniturilor pe criterii sociale, categorii de funcționari sau, desigur, pe criteriile enunțate de art. 4 alin. (2) din Constituție este o încălcare a egalității cetățenilor în fața legii. ( ) O fiscalitate care se îndepărtează de la regulile general admise, cât privește baza și cotele impozabile, categoriile de venituri etc., devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 53 alin.(2) din Constituție.

Prin Decizia nr. 1304/13.10.2009, Curtea Constituțională a reținut că principiul așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii prin excluderea oricărui privilegiu sau discriminări, astfel ca, la venituri egale, contribuția să fie aceeași.

Prin Decizia nr. 1394/26.10.2010, Curtea Constituțională reține că principiul constitutional amintit (justa aplicare a sarcinilor fiscale) implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor. Așa cum Curtea statua prin Decizia nr. 6/25 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 martie 1993, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze […] pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Prin urmare așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributiv a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individual și sarcinile sociale ale acestora (…) Natura veniturilor nu constituie, din perspectiva textului de lege criticat, un criteriu pentru instituirea unei reglementări diferite.

În primul rând amintim că nu există o dispoziție legală care să stabilească un sistem de impozitare diferit pentru veniturile obținute din pensii.Acest lucru sugerează că baza de calcul a pensiei este unitară, indiferent de proporția contributivă sau necontributivă, și este determinate pe baza carierei și contribuțiilor individuale. Prin urmare și impozitarea trebuie să fie uniformă. Prevederea care indică susținerea din bugetul de stat pentru o parte din această pensie, nu afectează caracterul unitar al pensiei. Așadar, indicația principală este că pensia de serviciu reprezintă un întreg, indiferent de sursa finanțării.

In al doilea rand, impunerea unor așa numite praguri valorice – salariu mediu brut sau net pe economie – pentru calcularea unor impozite, încalcă dreptul de proprietate pe care rezervistul militar îl are cu privire la cuantumul pensiei, drept prevăzut de art. 44 alin. 1 - 4 din Constituția României.

Implicit autoritatea legislativă recunoaște, prin indicarea acelor așa zise trepte  de impunere, cănu există posibilitatea calculării în mod legal a sumelor reprezentând contributivitatea în cazul pensiilor de serviciu, cel puțin pentru pensiile aflate deja în plată (însă și pentru viitorii pensionari beneficiari ai pensiilor de serviciu, inclusiv cele militare), dar cu toate acestea alege să impună nu una, ci două cote de impozitare, în dezacord cu limitele reexaminării legii potrivit art. 147 al 2 din Constituția României.

În lumina noilor, așa zise, cote de impozitare, pentru suma ce reprezintă diferența dintre venitul mediu brut pe economie și venitul mediu net pe economie, se va calcula un impozit de 15%, fără a fi luată în calcul posibilitatea ca eventuala componentă „contributivă” să se regăsească între cele două praguri stabilite sau poate chiar să le depășească, cu posibilitatea încălcării dispozițiilor art. 44 alin. 1 - 4 din Constituția României și cu evidenta încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. 5, art. 15 alin. 1 și 2, art. 16 alin. 1 și art. 56 alin. 2 și 3 din Constituția României.

Defalcarea pe componente a unui venit și apoi impozitarea separată a acestor componente nu este o operațiune prevăzută în legea fiscală actuală, constituind în fapt o modalitate discriminatorie de impozitare/taxare a pensiei de serviciu, modalitate care încalcă dispozițiile constituționale precitate. Faptul că pensia de serviciu conține și o parte contributivă nu schimbă caracterul unitar și unic al venitului, căci, în caz contrar, legea ar trebui să prevadă noi cote de impozitare în cuprinsul art. 64 din Codul fiscal, care să fie reluate doar în art. 101 Cod fiscal, fapt care însă nu s-a realizat.

Învederăm în același timp că stabilirea ca etalon/prag valoric de la care se calculează treptele de impozitare trebuie să fie realizată în mod clar, precis, cu luarea în considerare atât a deciziilor Curții Constituționale, cât și a Constituției României. Indicarea ca și treaptă valorică a unui element fiscal fluctuant (salariul mediu brut/net pe economie), determină ca și cuantumul pensiei să aibă același regim fiscal și să difere de la an la an și să depindă de factorul politic într-o măsură mai mare decât permite legea factorului politic să stabilească în cazul restului cetățenilor României.

În sensul celor amintite anterior, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 467/2023 că: stabilirea prin lege a unui impozit trebuie să respecte cel puțin patru criterii: echitate,proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare. Întrunirea cumulativă a acestor patru criterii legitimează din punct de vedere constituțional stabilirea unui impozit. Printr-o atare conduită, legiuitorul respectă întru totul dispozițiile art. 56 și 139 din Constituție, fără a afecta alte drepturi și libertăți fundamentale.

Acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului. Curtea constată că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020,paragraful 136].

Modalitatea de impozitare a pensiilor de serviciu introdusă prin noul art. XVIII încalcă dispozițiile art. 16 alin. 1 din Constituția României. Raportarea legiuitorului, în stabilirea unor așa zise praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie”, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie” doar în cazul pensiilor de serviciu, constituie o încălcare a principiului nediscriminării prevăzut de art. 16 alin. 1 din Constituția României.

Codul fiscal nu prevede la art. 64 tranșe sau cote de impozitare diferite pentru venituri rezultate din indemnizații sau pentru venituri rezultate din salarii. Impozitul se aplică pentru venitul realizat: asupra salariilor și veniturilor asimilate salariilor, asupra pensiilor, etc. Impozitul nu se aplică asupraunor componente ale venitului – parte contributivă sau necontributivă.

Prin amendamentele votate la legea pensiilor de serviciu se tinde la modificarea cotei unice de impozitare de 10% doar pentru veniturile rezultate din respectivele categorii de pensii, astfel încât modificarea dispozițiilor art. 101 din Cod fiscal încalcă și prevederile art. 16 alin. 1 din Constituția României – egalitatea în fața legii.

Statuarea altor cote de impozitare decât cele stabilite legal, printr-un artificiu legislativ, care încalcă toate normele în vigoare, instituie de fapt „o taxă suplimentară” asupra venitului reprezentat de pensia de serviciu. Legiuitorul are posibilitatea de a stabili cote de impozitare diferite, tot așa cum poate stabili (și a stabilit) categorii de venituri care nu sunt supuse impozitării. Însă în România, în prezent, nu există decât o cotă de impozitare unică - de 10% - prevăzută de dispozițiile art. 64 din Cod fiscal.

Textul dispozițiilor fiscale este neconform cu principiile prevăzute în art. 1 alin. 3 și 5 din Constituție, în special în ceea ce privește previzibilitatea și claritatea. În mod specific, textul nu oferă suficiente detalii și orientări cu privire la modul de calcul al părții contributive a veniturilor din pensii, care ar trebui să fie un element de bază în formula de calcul a impozitului.

Sub acest din urmă aspect, Curtea Constituțională a reținut doar că impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și o restructurare indirectă a înseși bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul la care s-a realizat pensionarea.

Noile procente de impozitare, anume de 15% și de 20%, sunt stabilite cu încălcarea limitelor reexaminării stabilite prin Decizia CCR nr. 467/2023, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 147 alin. 2 și 4 din Constituția României, dar și cu încălcarea art. 1 alin. 5 din Constituția României, în condițiile în care legiuitorul a înțeles să modifice dispoziții care nu au fost apreciate ca fiind neconstituționale, producând în fapt o modificare a legii în partea care nu a suferit critici de constituționalitate, legiferând în realitate, într-un nou sens.

 

III.              Din perspectiva tehnicii de redactare a normelor juridice, constatăm că ori nu au fost înțelese considerentele Deciziei nr. 467/2023 a Curții Constituționale, ori nu se dorește respectarea acestora, cu consecința încălcării, în ambele cazuri, a dispozițiilor art. 147 alin. 2 și 4 din Constituția României. Normarea prin aceeași dispoziție legală a unor situații juridice diferite, cu privire la una dintre aceste situații Curtea Constituțională deja statuând că nu poate face obiectul unor reformări sub aspectul condițiilor de acordare, încalcă principiul neretroactivității legii civile prevăzut de art. 15 alin. 2 Constituția României, cu raportare la art. 6 și art. 7 alin. 4 din Legea nr. 24/2000.

În acest context, Curtea Constituțională a reținut că nu poate achiesa la ideea potrivit căreia prestaţiile viitoare rezultate din decizia de pensionare reprezintă efecte viitoare ale acesteia, pentru că, în realitate, modul de calcul este un element definitiv dobândit şi consolidat, iar prestaţiile viitoare sunt realizate pe baza criteriilor avute în vedere la momentul emiterii deciziei. De  altfel, persoana, în măsura în care optează pentru pensionare, o face în considerarea condiţiilor existente şi stabilite prin lege la acel moment. Succesivitatea lunară a cuantumului pensiei nu poate fi calificată ca fiind o chestiune pendinte, în virtutea căreia statul să se prevaleze de a adopta reglementări de natură să reaşeze modul de calcul al pensiei, ci un drept dobândit în urma consolidării definitive a raportului juridic dintre stat şi beneficiar. Ca atare, drepturile legal câştigate anterior din actul pensionării nu pot fi afectate (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 26 martie 2007), iar noile criterii sau condiţii stabilite de legiuitor în privinţa pensionării nu pot fi aplicate cu efecte retroactive unei situaţie juridice definitive consolidate astfel cum rezultă din actul pensionării [Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, pct. h)].

Pentru motivele anterior expuse, vă rugăm să analizați asupra necesității sesizării Curții Constituționale în raport de criticile formulate.

 

Presedintele S.C.M.D.                                                    

                  Col.(r) dr. Mircea DOGARU

 

Familia indurerata anunta decesul, in data de 15.10.2023, la Spitalul de Oncologie Bucuresti, a sotului, tatalui si bunicului care a fost Col. rt. chim. LIVINT NECULAI

 Familia indurerata anunta decesul, in data de 15.10.2023, la Spitalul de Oncologie Bucuresti, a sotului, tatalui si bunicului care a fost  Col. rt. chim. LIVINT NECULAI, nascut la data de 23.04.1952 in comuna Codaiesti jud. Vaslui.  Dupa absolvirea in 1971 a Liceului militar "Stefan cel Mare" din Campulung Moldovenesc, a urmat cursurile Scolii Militare de Ofiteri Activi din Sibiu, specialitatea chimie militara, promotia 1974, iar in 1993 a absolvit Universitatea Nationala de Aparare si ulterior a masteratul de protectie antichimica militara.  A activat si a parcurs ierarhia militara in U.M. 01270 Focsani si U.M. 02470 Buzau, pana la iesirea la pensie in 2003. Pregatirile facute pe esaloane ierarhice l-au definitivat ca ofiter specialist de elita in arma chimie militara, arma de care a fost atasat constant intreaga sa cariera. Pentru activitatea depusa a fost recompensat cu ordine si medalii militare. De asemenea a fost participant impreuna cu efectivele militare la  multitudinea de activitati  specifice perioadei 1974-2003.  A fost membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate - Filiala Buzau-inca de la infiintarea acesteea si, ulterior, al Filialei 2 Sector 3 Bucuresti, si a participat cu daruire la toate activitatile sindicale.   Ceremonialul religios si militar va avea loc in data de 18.10.2023,  ora 11.00, la Cimitirul militar "Ghencea 3" Bucuresti . Trupul neinsufletit este depus la Capela Cimitirului "Ghencea 3"din data de 16.10.2023. Conducerea SCMD  si a Filialei 2 Sector 3 transmite condoleante familiei! Dumnezeu sa-l odihneasca in liniste! Vesnica pomenire a camaradului decedat! Regrete eterne!

 

MANIPULARE POLITICA DE DOI BANI PE PROIECTUL

L4, ASA-ZISA ”REFORMA A PENSIILOR SPECIALE”

-         Senatul Romaniei, 10 octombrie 2023 –

In atentia tuturor membrilor si aliatilor SCMD

 

Doamnelor si domnilor,

Va retransmitem rugamintea de a explica tuturor ficeacilor pe care ii cunoasteti, si politici si ”civici”, ca, in activitate, noi nu avem nici salarii ”minime”, nici ”medii pe economie”, nici ”nesimtite”, ci SOLDE. Fiindu-ne interzis, prin Constitutie, cuvantul ”munca”, noi avem solde pentru prestarea activitatii de sclav la ordin, 24h/24, adica 732 ore/luna, cu acceptarea riscului mortii, prin juramant, si renuntarea la toate drepturile civile, mai putin la acela de a-i vota pe ei, ”geniile” care ne fura, ne batjocoresc si ne tradeaza.

Explicati, mai ales imberbilor comunist-globalisti ca, daca vor, in numele ”echitatii”, soldele noastre de batjocura (pentru ca nici o lege a salarizarii nu s-a aplicat, din 2010, in SAOPSN) sau soldele noastre de rezervisti, si mai de ras (in urma celor 12 OUG-uri care ne-au distrus Legea 223/2015) sa accepte si ei sa duca viata noastra de ”munca fortata”, care presupune, dupa indeplinirea contractelor noastre de prestare a activitatii ”pana la limita de varsta in grad”, refuzul angajatorului (statul) de a-si indeplini partea sa de contract. Un refuz retroactiv! Si mai intrebati-i…”In care stat NATO se mai intampla ticalosia asta, inclusiv batjocura mediatica la adresa rezervistilor, declansata de Basescu in 2009 si ajunsa la cotele dementei astazi? PENTRU CA AICI ESTE CHEIA PROBLEMEI!”.

Esuand in repetatele incercari de a explica ciolaco-ciucilor, din 6 noiembrie 2021 si pana astazi, si direct si din strada, ca n-avem ce cauta nici in PNRR si nici in Proiectul L 4, ca platim, ca si civilii, 10% impozit, 25% CAS si, ilegal 10% CASS (cand avem asigurata gratuitatea actului medical, in sistemul nostru, prin legile-statut), ba, mai mult decat civilii, platim si 5% din NET pentru pensia privata (suplimentara) furata de LOV in 2017 (prin transformarea sa juridica in ”contributie individuala la bugetul de stat”), dar nu la Bugetul de asigurari sociale al civililor ci la bugetele noastre militare de asigurari sociale (la M.Ap.N. si M.A.I.) am solicitat, inca de acum 3 saptamani, si noi, SCMD si SNPPC sa participam la Sedinta Comisiilor intrunite ale Senatului, pe tema amendamentelor-surpriza, introduse de Guvern la L 4.

Pe 9 octombrie a.c., conform ”transparentei” ciuco-ciolace, in orele de program nu a aparut nimic pe site-ul Senatului referitor la L 4. Abia seara, ca hotii, au publicat ca, a doua zi, pe 10 Octombrie, vor fi dezbatute si votate amendamentele in cauza admise (Cand? Cum? De cine?), la orele 10.00, in sedinta comuna a 4 Comisii: Munca, Juridica, Aparare si de Constitutionalitate. Data si ora coincideau cu sosirea lui Zelenski in Romania, presedintele Ucrainei avand intre obiectivele vizitei si Parlamentul. Desigur, ”intamplator”!

Afland ”democratica” veste abia la orele 21.00, i-am alertat pe presedintii SNPPC si FSANP, hotarand impreuna sa-i contactam pe toti senatorii si consilierii cunoscuti, pentru a ne asigura participarea. Am fost informati insa ca, asa cum s-a transmis (De catre cine?) si partidelor si grupurilor parlamentare si confederatiilor, va fi o sedinta scurta, de 1 ora, pentru discutarea doar a noilor amendamente ciolaco-ciuce si nici un strain nu va fi acceptat in Parlament, datorita masurilor speciale, antiracheta si antisosoaca, luate pentru vizita lui Zelenski!

Cunoscand marfa, in dimineata zilei de 10 octombrie, eram impreuna cu domnii Mihai Zlat, vicepresedinte SNPPC si Cosmin Dorobantu, presedintele FSANP, salutati cu entuziasm de baietii din dispozitiv, la orele 09.00, in fata intrarii B3 a Senatului. La timp pentru a da peste c. 100 de elevi de liceu si tot peste atatia americani de origine asiatica, la coada, pentru vizitarea Parlamentului. Minciuna cu ”securitatea” cazand, am putut ajunge la sala de sedinta, obtinand participarea.

Dintre ministerele implicate, legal sau nu, lipseau tocmai singurii reprezentanti in masura sa abordeze pensiile militare – cei ai M.Ap.N. si M.A.I.!

S-au pus in discutie doar amendamentele ciolaco-ciuce referitoare, in primul rand, la magistrati si multipla impozitare care ne priveste si pe noi, rezervistii: 10% ce trece de 2000 lei, pana la 4200 (salariul mediu NET, cu care nu avem nici o treaba); 15% intre 4200 si 6789 lei (cat era salariul mediu BRUT acum aproape un an si cu care iar n-avem nici o treaba) si 20% ce trece peste 6789 lei. Banuim ca din BRUT. Dar care BRUT? Al nostru, real, sau cel stabilit (ca BRUT 1) prin OUG 114/2018 (in care intra si obligatiile angajatorului de c. 46%)? Si ce te faci cu cei iesiti dupa 15 septembrie 2017, carora li s-au calculat pensiile din NET? Pe urma de ce ministere care n-au competenta legala (Munca si Finante) au initiative legislative pe pensiile militare, supraimpozitandu-le, cand acestea nu sunt impozitate, nicaieri, in NATO? Oare ce parere va avea CCR despre aplicarea a 3 impozite diferite, pe aceeasi pensie? Poate ne explica mai clar domnii Ciolacu si Ciuca?

Circul s-a desfasurat intre tinerii comunisti-globalisti care viseaza egalitatea prin pauperizarea tuturor, acces liber la droguri si ”amorul liber” stil Ana Pauker si ”socialistii” de origine, indiferent ca-si zic astazi ”liberali” ori ”pesedei” sau udemeristi, care mimeaza doar, defuncta democratie occidentala. ”Auristii” erau la lansarea prematura a candidatului lor la Primaria Capitalei.

Doamnelor si domnilor,

Ni s-a permis sa vorbim in deschidere si toti trei am cerut excluderea rezervistilor din proiect, cu toate argumentele constitutionale, juridice si ale Tratatului de Aderare la NATO, pe care le sustinem de ani de zile. Ba am invocat si faptul ca, in mingea lor de ping-pong, zisa PNRR, noi nu figuram nici in minciuna numita de politicieni si teleasti ”pensii pe contributivitate”, nici in aceea zisa ”pensii de serviciu”! Suntem tangential amintiti, ca fiind altceva, cu ”pensii ocupationale”.

Exceptand USR-istii, spalati antiromaneste pe creier, cu gargara lor psihopat-egalitarista, si pe care s-au prefacut ca-i pun la punct, toti ceilalti ne-au plans de mila, dar ne-au ars la vot, pe motiv ca n-au ce face. In ceea ce-i priveste, va reamintim ca, i-am dat la cerere, noi, SCMD, ministrului Budai, intreaga argumentatie juridica a renegocierii PNRR, inca din noiembrie 2021 si ca, spre deosebire de celelalte state europene, desi ne-au tot mintit ca o fac, n-au renegociat nimic, dand vina, in ciuda evidentei si a documentelor pe care le avem, ba pe Banca Mondiala, ba pe CE, pe cererile NATO si, mai nou, pe ”recomandarile” FMI, ignorand faptul ca noi, sindicatele interesate, am avut contacte cu toti acestia si cunoastem adevarul.

Ieri, pe 11 octombrie, cu noaptea-n cap pentru programul lor obisnuit de ”munca”, senatorii au votat in plen ideile ciolaco-ciuce pentru care intreaga dinastie Kim s-ar imbolnavi de invidie.

Doamnelor si domnilor,

Decizionala fiind Camera Deputatilor, acolo se va duce batalia decisiva. Se va merge tot ca la Senat, pe surprindere, pe discutii in toate comisiile implicate, deodata si pe vot rapid in plen. Vom incerca sa participam la dezbateri si daca vom sti din timp ziua votului sa organizam macar o pichetare, cu toate fortele disponibile, la Camera Deputatilor. SCMD le pregateste si alte surprize! Pana atunci, va rugam sa transmiteti tutror celor interesati sa incerce sa-si raspunda la urmatoarele intrebari: De ce, doar in Romania, se ignora, in plin razboi care bate la usa NATO, conditiile Tratatului de Aderare? De ce doar in Romania militarii si politistii in activitate, sunt lasati la coada vacii cand e vorba de salarizare, umiliti, batjocoriti si distrusi psihic de ani de zile, cand e vorba de pensiile militare? Daca preturile la utilitati, hrana si medicamente sunt, in Romania, egale sau mai mari decat cele din toate statele membre NATO si UE, nu ar fi normal ca si salariile si pensiile civililor sa fie egale cu ale omologilor din UE iar ale militarilor si politistilor egale cu ale omologilor din NATO? Misiunea FMI la Bucuresti a fost de parere ca DA!

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele SCMD

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

INTALNIRE DE GRADUL TREI INTRE SINDICALISTI SI DELEGATIA FMI, VINERI, 29 SEPTEMBRIE 2023

      -Dare de seama catre membrii SCMD/CNSC si ai Federatiei Nationale a Muncii (FNM)-

Vineri, 29 septembrie a.c., delegatii marilor confederatii sindicale (CSN Meridian, Cartel Alfa, CSDR, BNS si CNSRL Fratia) au dat curs invitatiei misiunii FMI condusa de dl. Jan Kees Matijn, de a participa la dezbateri pe tema crizei economico-financiare a Romaniei, a legislatiei muncii si a perspectivelor, in conditiile declansarii unei politici de austeritate fara precedent.

      Discutiile au inceput la orele 13:30, la sediul Biroului FMI din Bucuresti (str. Halelor, nr. 7, et. 2) si s-au prelungit mult peste ora prevazuta. Si aceasta, deoarece, pornind de la realitatea necoafata, in dezacord cu actuala politica de aruncare a crizei provocate, exclusiv pe umerii patronatelor romanesti, ai salariatilor si pensionarilor, sindicalistii au venit cu solutii-propuneri, inclusiv in ceea ce priveste recomandarile reale si nu cele inventate propagandistic ale CE, NATO, Bancii Mondiale si FMI, care sa fie prezentate in raportul constatator, Guvernului Romaniei.

      Ca presedinte al SCMD, purtator de cuvant al CNSC si presedinte executiv al FNM, am participat in delegatia CSN Meridian, alaturi de domnii Maxim Gabriel-Rodrigo, vicepresedinte al Confederatiei (mandatat de dl. presedinte Ion Popescu) si presedinte al FSTFR si Fornea Dumitru, secretar general.

        In ceea ce ne priveste pe noi, SCMD/CNSC si FNM, m-am prezentat la discutii cu comunicatele de presa ale misiunilor FMI din Romania, cu incepere din 2005, subliniind ca recomandarile FMI de acum 18 ani sunt valabile si astazi, cu atat mai mult cu cat situatia s-a agravat datorita proastelor guvernari: 1. “Politicile publice” inca nu sunt puse “in acord cu cerintele unei economii europene moderne, cu inflatie redusa”; 2. Inca nu exista “competitivitate reala” si “dezechilibrele macroeconomice” inca sunt “in crestere”; 3. “Serviciile de Sanatate si Invatamant se deterioreaza” in continuare; 4. “Decalajele in infrastructura materiala se adancesc”; 5. “Cresterea economica si a productivitatii” inca “se incetinesc”, dar si “rapida expansiune a cererii impulsionata de consum” a disparut datorita pauperizarii sistematice a populatiei; 6. Balanta comerciala este catastrofala, “ritmul de crestere al importurilor” depasindu-l inspaimantator “pe cel al exporturilor”, datorita lipsei de investitii si distrugerii sistematice a intreprinderilor romanesti producatoare, protejarii concurentei neloiale a marilor companii transnationale si a intereselor straine, politicii la fel de neloiala a bancilor, etc.

         Ca prima solutie a iesirii din criza, am solicitat respectarea recomandarilor CE de impozitare a profiturilor marilor companii, acolo unde s-au produs, adica in Romania si in aceleasi procente ca in statele Europei Occidentale. Cu amendamentul ca aceste companii declarand “profit 0”, impozitul sa se axeze pe cifra de afaceri de miliarde pe care o au.

          Am acuzat Guvernul ca supraimpoziteaza, direct sau mascat, doar munca, solutiile sale fiind aruncarea in somaj a zeci de mii de angajati, taierea salariilor direct, sau prin scaderea functiilor, deci prin incalcarea contractelor de angajare (colective sau individuale) si, de asemenea, prin suprataxarea si impozitarea pensiilor, atat civile cat si militare, prin asa-zisa “recalculare”, adica prin legi neconstitutionale aplicate retroactiv, cu denuntarea unilaterala si retroactiva a contractelor de munca indeplinite cu ani in urma de civili si a celor de prestare a activitatii, de catre actualii rezervisti.

          Am denuntat minciuna privind scaderea somajului, aratand ca peste 6 milioane de potentiali someri ai Romaniei, adica peste ½ din fora de munca specializata a emigrat in toate statele lumii, iar colegii din celelalte confederatii au completat ca sunt raportati oficial doar somerii care beneficiaza de ajutor de somaj, nu si cei care nu mai beneficiaza de el si care sunt de 10-12 ori mai multi.

          Am subliniat ca tinerii de peste 16 ani, cu studii liceale neterminate, sau terminate, ca si cei supraspecializati, pleaca imediat in strainatate, desi, doar pe Bucuresti si Ilfov, Agentia Munincipala de Ocupare a Fortei de Munca scoate lunar, la oferta, circa 10.000 locuri de munca, la Stat si in privat, de la lucratori la spatii verzi, la directori de intreprindere si organizeaza patru targuri de joburi anual. De ce pleaca tinerii? Datorita politicii salariale dezastruoase, Guvernul anuntand acum cresterea salariului BRUT de la 3000 Lei (c. 600 EUR) la 3300 Lei (c. 660 EUR), ceea ce duce la un salariu NET “crescut de la c. 376 EUR la c.393 EUR. Acesta este si motivul pentru care, in plin razboi la granita estica a Romaniei si a NATO, nu mai avem candidati la scolile militare si de politie, avem un deficit de aproape 40% efective militari si agenti, tinerii pacaliti propagandistic, sa se inroleze, plecand prin demisie.

          La pensii situatia este si mai grava, cele civile fiind amestecate nejustificat, dar propagandistic, in discursurile politicienilor si ale teleastilor, cu ajutoarele sociale, ajutoarele de somaj, indemnizatiile de merit si rentele viagere, inventandu-se o asa-zisa “pensie minima” de c. 1200 lei (240 EUR), pentru nemunca, aceasta indemnizatie sociala fiind, in sute de cazuri, mai mare decat pensiile militare care iregistreaza c. 60.000 pensii reale (la MApN si MAI), care variaza intre 100 EUR si 500 EUR in BRUT.

         De teama exploziei sociale, la 7-8 ani, se voteaza si se promulga legi ale salarizarii care nu se aplica niciodata (ex. 284/2010 si 153/2017), sau legi ale pensiilor civile, care nu se aplica, de asemenea (ex. 127/2019), totul sub incidenta minciunilor numite “contributivitate”, “punct de pensie”, “punct de referinta”, “repararea inechitatilor”, “etapizare”, etc. si legi ale pensiilor militare de stat (ex. 223 / 2015), distruse chiar inainte de aplicare, neconstitutional, prin OUG-uri! Unde sunt principiile predictibilitatii, neretroactivitatii legii, inviolabilitatii dreptului de proprietate, etc.? Solutia pe care trebuie sa o propuna FMI-ul Guvernului ar fi urmatoarea: Daca se doreste redresarea economica, fie si doar prin consum, in conditiile in care preturile la utilitati, alimente, medicamente, sunt, in Romania, egale sau mai mari decat in toate statele occidentale, atunci si salariile si pensiile civile ale romanilor trebuie sa fie egale cu cele din statele UE (in echivalent Euro), pentru ca suntem tara membra UE din 2007! Iar soldele si pensiile militarilor si politistilor trebuie sa fie egale cu cele ale omologilor din statele membre NATO, pentru ca suntem nu numai o tara membra NATO din 2004, dar si cea mai expusa extinderii conflictului din Ucraina! Cu atat mai mult cu cat, in ciuda prostiilor pe care le debiteaza premierul, pensiile militare, pentru care contribuie integral militarii si politistii in activitate, revin, in cadrul procentelor destinate Apararii, din Bugetul militar de asigurari sociale, si nu au nici o legatura, cu Bugetul de asigurari sociale al civililor, cu Casa lor Nationala de Pensii, cu rectificarile bugetare, cu procentul de 9.4% din PIB prevazut in PNRR, cu PNRR-ul insusi si cu asa-zisele “pensii speciale” (toate civile), in randul carora sunt incluse strict propagantistic, pentru a masca cumpararea magistratilor care au ajuns sa fie deasupra Parlamentului, Guvernului, Presedintelui si Constitutiei. Refuzul de a scoate pensiile militare din PNRR si din proiectul legislativ de recalculare al asa-ziselor “pensii speciale” constituie un motiv in plus de a declara ca politica salariala si de pensii este astazi, in Romania, distructiva, anti-UE si anti-NATO.

       Daca FMI isi pastreaza pozitia din 2010, recomandand constant iesirea din recesiune, nu prin somaj, taieri directe sau mascate de salarii si pensii (“curbe de sacrificiu”), ci “pe calea indirecta”, adica prin investitii in productie, atunci sa se aibe in vedere urmatoarele…

        1. In 1990, Romania detinea locul 2 in lume la exportul de utilaj petrolier si locul 4 la exportul de armament, munitie si tehnica militara. Astazi… Am putea indeplini cerintele FMI doar investind in Industria Energetica, in complexele noastre energetice aduse astazi in pragul falimentului si in Industria de Aparare care, de la 246000 de lucratori specializati, a ramas astazi cu c. 9000, seful Armatei declarand ca nu-l intereseaza productia noastra de armament.

        2. In 1990, aveam un sistem energetic integrat, care deservea, la nevoie, si Yugoslavia si Ungaria si Bulgaria si RSS Ucrineana si RSS Moldoveneasca: termocentrale, hidrocentrale, centrala nucleara. Astazi, cand tari ca Germania, Polonia si Ungaria si-au dezvoltat productia de carbune, redeschizand vechile mine, noi inchidem minele si termocentralele, incepem sa distrugem sau sa vindem hidrocentralele, dam pe nimic propriul petrol din interior si din Marea Neagra si, de asemenea, propriul gaz, pe care il recumparam la licitatie, la Viena, pe preturi exorbitante. De unde bani pentru relansarea economica, mai ales cand, distrugandu-ne propria industrie energetica, acceptam sa devenim, pe miliarde pe care nu le avem, un experiment, sau un cobai, prin implementarea de microcentrale nucleare, nicaieri in functiune si care ne pot distruge jumatate din populatia ramasa?

        Sindicatele din FNM nu sunt de acord, cer relansarea productiei de carbune si a termocentralelor, ca in Germania, stoparea proiectului minicentralelor nucleare si declara ca vor lupta si in justitie, si in strada, pana la capat. Sindicatul rezervistilor, sindicatele politistilor, celelalte structuri sindicale din CSN Meridian si, la nevoie, din toate confederatiile, le vom sprijini!

         In ceea ce priveste dotarea, inzestrarea si instruirea structurilor din SAOPSN, propunem renuntarea la achizitionarea, la pret de trufanda, a tehnicii invechite si paguboase din depozitele occidentale ale Razboiului Rece, pe care oricum doar o platim, dar nu o vedem, pentru ca se duce in Ucraina, in cadrul suportului de 3,7% din PIB pe care-l ofera Romania acesteia, sau este nefunctionala in conditiile noastre de teren si mediu (tancurile Abrams, Leopard, avioanele F16, rachetele Patriot, etc.), ori este net inferioara fata de produsele romanesti (ex. transportoarele Piranha fata de SAUR 2). Propunem reinvestirea, in interesul Romaniei, Ucrainei si al NATO, in industria de profil romaneasca si cheltuirea banilor pentru instruirea profesionista reala a militarilor si politistilor nostri, tinand cont de faptul ca intretinerea unui militar roman ne costa pe zi de 17 ori mai putin de cat a unui militar strain, NATO, pe teritoriul Romaniei (ex. 34 Lei norma de hrana/zi pentru un militar roman si 525 Lei/zi, pentru unul francez, italian, spaniol, etc.). Cat priveste trecerea in rezerva, sa fie ca in NATO, dupa un contract de 20 de ani, pentru ca domnul Martijn nu cred ca se poate vedea nici pe dansul, nici pe mine, atacand la baioneta, la 65 de ani, luptatorii Wagner, pilotand avioane, fie si F16, impotriva Suhoiurilor lui Putin, sau sarind garduri, in urmarirea unor teroristi, sau dealeri de droguri de 18-20 de ani. Cat despre avioanele F35, pe care ne pregatim sa dam iarasi miliarde pe care nu le avem, stie dl. Martijn cati ani de pregatire intensa, cu costuri apreciabile, sunt necesari pentru formarea unui pilot apt de lupta? Minim 5 ani, iar ca sa-l opui pilotilor lui Putin, iti mai trebuie niste ani de pregatire in conditii de lupta.

          Am solicitat, asadar, dl-ui Jan Kees Martijn si echipei FMI sa aibe curajul predecesorului domniilor lor din 2012, dl. Gullermo Tolosa, de a nega public, dar si in concluziile prezentate Guvernului Romaniei, ca FMI ar sustine dezastruoasa politica a “curbelor de sacrificiu” si ca, in acord cu declaratiile reale ale Bancii Mondiale, CE si NATO, economistii experti ai FMI insista sa mergem pe “calea indirecta”, singura in masura sa aduca, economico-financiar, Romania in randul statelor dezvoltate europene. Investitii in industria energetica, investitii in pregatirea, dotarea, instruirea, militarilor si politistilor, dar si respectarea prevederilor din Tratatul de Aderare la NATO in ceea ce priveste salarizarea lor si pensiile rezervistilor. In plus, in acord cu celelalte confederatii am cerut si masuri compensatorii, sau protectioniste pentru agricultorii si transportatorii romani, ca si pentru patronatele din Romania, activitatea acestora tinand de domeniul strategic in caz de razboi, deoarece suntem falimentati de avalansa graului american produs prin modificare genetica in Ucraina, de politica dezastruoasa a bancilor straine in Romania, de cererile abuzive ale CE de cumparare a milioane de doze de vaccinuri inutile, inclusiv de cererile de ajutor ale Comisiei pentru acoperirea gaurii de 19 miliarde de euro, datorie a d-nei. von der Leyen fata de companiile producatoare si de ordinul de a strange bani pentru viitoarea “pandemie”, aflata inca in faza de pregatire, adica de laborator.

         Au mai fost si alte recomandari si propuneri pe care “misionarii” FMI si le-au notat si speram sa fie regasite si in recomandarile facute Guvernului. Pentru ca politicienii nostri, intotdeauna orbi si surzi la propunerile a sute de academicieni romani si ale miilor de specialisti, intra in trepidatie, de emotie si executa cu exces de zel tot ceea ce vine de la sergent american, un contabil de la Burxelles, sau un portar de la Berlin!

        Delegatiile confederatiilor s-au completat reciproc, justificand respingerea unanima a initiativelor politicii de austeritate, ale unei clase politice impostoare, care tine sa se sinucida, sau este manipulata profesionist spre sinucidere politica, in perspectiva apropiatelor alegeri!

Honor et patria! Vae victis!

Col(r) Mircea Dogaru

Presedintele SCMD si

Presedinte Executiv al FNM

In cadrul CSN Meridian

 

MULTUMIRI TUTUROR PARTICIPANTILOR LA MANIFESTATIILE DIN 21 SEPTEMBRIE 2023

 

Joi, 21 septembrie a.c., sub asumarea raspunderii de catre SNPPC, SCMD a participat alaturi de politisti la mitingurile de la Ministerul Muncii si Guvern si la marsul de protest dintre cele 2 obiective.

De data aceasta, au raspuns mai multi membri din Bucuresti si Ilfov, dar tot in numar insuficient, fata de totalul inscrisi, in ciuda mobilizarii facuta de domnii vicepresedinti Florea Cristescu, Aurică Vârban si de dl. Laurentiu Teodor Dimitriu, presedintele Filialei Sector 6. A venit cu aproape intreg efectivul dl. vicepresedinte c-dor. (r) Ilie Truta, presedintele Filialei 1 Constanta, care a adus si reprezentanti ai radioului si televiziunilor locale, urmat de Filiala 1 Buzau si Filiala 1 Giurgiu. Individual au participat si membri SCMD din Alexandria, Ploiesti si Pitesti, alaturi de dl. vicepresedinte col. (r) Victor Popescu, in ciuda problemelor de sanatate ale domniei sale. Ca o recunoastere a eforturilor deosebite depuse, dl. vicepresedinte Truta a fost desemnat sa ne prezinte solicitarile si sa poarte, alaturi de dl. comisar sef Vasile Zelca, negocierile la cele 2 obiective.

Dintre invitati, au raspuns domnul vicepresedinte al CSN Meridian si presedinte al FSTFR – Rodrigo Maxim Gabriel in fruntea unei delegatii de ceferisti si, ca grup organizat, LAPDM. Au participat individual si membri ai ANCMRR, ACMRR, ROMIL, etc.

Tuturor le transmitem multumirile intregii conduceri a SCMD. In special doamnelor, cadre in rezerva sau retragere, care au infruntat si caldura pe timpul marsului si bolile inerente conditiei de rezervist.

Au lipsit revolutionarii, care au fost alaturi de noi tot timpul, suparati acum pe noi datorita bogatiei de sensuri a vocabularului limbii române. Le promitem ca in emisiunea de la RTV, de sambata 23.09. de la orele 18.45-20.00, vom incerca sa explicam diferenta juridica dintre pensii (civile si militare) indemnizatiile de merit (ale revolutionarilor, actorilor, sportivilor, parlamentarilor etc.) si indemnizatiile sociale pe care unii le numesc ”pomeni” ori ”salarii electorale”. Cu mentiunea ca, de 14 ani, guvernele tot incearca sa le desfiinteze pe primele doua, adica sa nu dea oamenilor drepturile pe care sunt obligati sa le dea si sa le confunde cu cea de-a treia categorie!

Inca o data multumiri pentru cei care au inteles ca daca nu lupti n-ai nici o sansa sa castigi!

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele SCMD

Col. (r) dr. Mircea DOGARU