În aceste momente, când sufletele ne sunt marcate de cumplita tragedie din
București în urma căreia au pierit în condiții inimaginabile zeci de tineri,
gândurile noastre se îndreaptă cu durere și compasiune către cei care simt cel
mai puternic pierderile, părinții și copiii, rudele, prietenii și colegii celor
care încă suferă pe paturi de spital în lupta pentru viață sau care deja nu mai
sunt printre noi.
Tuturor ne trebuie înțelegere și reținere de la interpretări tendențioase care nu-și au locul în asemenea momente de grea încercare, orice astfel de comentarii provocând dureri sufletești și mai mari.
Se încearcă să se exploateze politic o nenorocire, un accident infiorător ale cărui cauze sunt pe cale de a fi investigate și ale cărui responsabilități urmează să fie stabilite.
Se vorbește de "ritualuri satanice", de "distracții ale păcatului", de "decădere morală", când ne aflăm doar în fața unor manifestări tinerești, niste manifestări pline de bucuria vieții.
Nimeni nu ne dă dreptul să-i judecăm pe tineri pentrucă sunt tineri, sau pe părinți că nu-i împiedică pe tineri să se manifeste cu spontaneitatea și vibrația vârstei lor.
"Marșul Tăcerii" miilor de oameni îndurerați a arătat că este nevoie de solidaritate umană, de înțelegere și de tăcere ca semn de respect pentru cei în suferință, pentru cei dispăruți în condiții groaznice și pentru cei care, de acum încolo, vor fi marcați pe viață de pierderile celor dragi.
Ca buni creștini, ca oameni nu putem decât să ne rugăm cu pioșenie pentru sufletele celor duși dintre noi și pentru tămăduirea celor care suferă.
Dumnezeu să-i odihnească și să aline suferințele celor rămași să le păstreze amintirea!
Tuturor ne trebuie înțelegere și reținere de la interpretări tendențioase care nu-și au locul în asemenea momente de grea încercare, orice astfel de comentarii provocând dureri sufletești și mai mari.
Se încearcă să se exploateze politic o nenorocire, un accident infiorător ale cărui cauze sunt pe cale de a fi investigate și ale cărui responsabilități urmează să fie stabilite.
Se vorbește de "ritualuri satanice", de "distracții ale păcatului", de "decădere morală", când ne aflăm doar în fața unor manifestări tinerești, niste manifestări pline de bucuria vieții.
Nimeni nu ne dă dreptul să-i judecăm pe tineri pentrucă sunt tineri, sau pe părinți că nu-i împiedică pe tineri să se manifeste cu spontaneitatea și vibrația vârstei lor.
"Marșul Tăcerii" miilor de oameni îndurerați a arătat că este nevoie de solidaritate umană, de înțelegere și de tăcere ca semn de respect pentru cei în suferință, pentru cei dispăruți în condiții groaznice și pentru cei care, de acum încolo, vor fi marcați pe viață de pierderile celor dragi.
Ca buni creștini, ca oameni nu putem decât să ne rugăm cu pioșenie pentru sufletele celor duși dintre noi și pentru tămăduirea celor care suferă.
Dumnezeu să-i odihnească și să aline suferințele celor rămași să le păstreze amintirea!