luni, 20 ianuarie 2020


ACTIUNI  S.C.M.D.  LA  GIURGIU  SI  TARGOVISTE
In atentia membrilor S.C.M.D.
Doamnelor si domnilor,
Stabilit prin hotarare CNR, programul SCMD de sarbatorire a Centenarului Marii Uniri, pe perioada februarie 2018 – noiembrie 2020, este in derulare si in acest an. In colaborare cu Asociatia Europeana „Dimitrie Cantemir”, SCMD va lansa la Giurgiu, la Biblioteca judeteana, miercuri 22 ianuarie ora 12.00 si la Targoviste, la Biblioteca judeteana, luni 27 ianuarie ora 12.00, volumul „Dimitrie Cantemir si constiinta unitatii romanilor”. Vor fi prezentate, deasemenea, lucrarile „Intre Alba Iulia si Trianon” si „Secuii – poporul furat”, semnificative in actualul context de relansare legislativa a Proiectului de autonomie statala „Tinutul Secuiesc”. In mod firesc, vor fi abordate si initiativele legislative, inexplicabile, de destructurare prin „reorganizare” a structurilor militare.
Honor et patria! Vae victis!
Presedintele S.C.M.D.
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

vineri, 17 ianuarie 2020

Am primit de la Consiliul National al Societatii Civile (CNSC)

SCRISOARE DESCHISA
PRESEDINTILOR CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI ROMANIEI
DOMNII
DEPUTAT ION-MARCEL CIOLACU
SENATOR TEODOR MELESCANU

Domnilor presedinti,
Subsemnatii Denisa POPOVICI, presedinte al Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR (USS-CFR) si vicepresedinte al Aliantei Nationale Feroviare, Horia-Dragos MILITARU, presedintele Sindicatului Revolutionarilor din Romania Decembrie 1989 (SRRD 1989) si Dan HAZAPARU, presedintele Fundatiei Romane pentru Democratie prin Drept (FRDD), afiliata Comisiei de la Venetia, declarandu-ne intru totul de acord cu demersul inaintat dvs. si CES de catre domnii col.(r)dr. Mircea DOGARU, presedintele SCMD, pentru Consiliul National al Societatii Civile si Rodrigo Maxim Gabriel, presedintele FSTFR, pentru CSN Meridian, va rugam sa luati masuri de respingere in Parlament a Proiectului domnilor deputati Kulczar-Terza Jozsef-Gyorgy si Biro Zsolt-Istvan, vizand autonomia asa-zisului “Tinut Secuiesc”, in conformitate cu avizul negativ al CES.
Nu numai ca suntem de acord cu demonstratia ca initiativa in cauza incalca prevederile tratatelor de aderare a Romaniei la NATO si UE si 18 articole ale Constitutiei, dar adaugam si faptul ca se incalca, in plus, Art.73, al.3, lit.a-privind sistemul electoral, lit.d-privind organizarea referendumului, lit.n-privind organizarea generala a invatamantului in Romania, lit.r-privind statutul minoritatilor din Romania si ale Art.74, al.1 privind initiativa legislativa.
Fata de declaratiile absurde, in fapt lamentarile  initiatorilor autonomisti in presa de limba maghiara din Romania, precizam ca documentele istorice, la care fac referiri, nu vorbesc de o “Terra Siculorum”, ci de o “Terra Siculorum et Blacorum”. Adica de o “Tara a secuilor si romanilor” pentru secolele invocate.
Solicitam, de asemenea, luarea masurilor care se impun impotriva respectivilor deputati, pentru rea-credinta si inducerea in eroare atat a colegilor parlamentari cat si a publicului larg, adica pentru incalcarea grava a prevederilor Art.82, al.2 din Constitutia Romaniei, privind obligatia deputatilor: Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a POPORULUI ROMAN(subl.ns.), sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei! Asa sa imi ajute Dumnezeu! ”.
In contextul extrem de grav, declansat de aceasta initiativa parlamentara, va adresam rugamintea de a analiza si initiativa ministrului de Interne, de desfiintare a gruparilor mobile de jandarmi, ca unitati militare operative, specializate in gherila urbana, prin circulare care indeamna jandarmii sa-si solicite, in scris, trecerea in rezerva pana la data de 16 ianuarie, cu eventual drept de pensie de la data de 3 februarie. In baza caror intructiuni externe actioneaza domnul Vela astfel, in conditiile in care cadrul legislativ nu exista si, mai ales, cum isi permite sa ii ameninte ca, daca nu o fac, isi vor pierde dreptul de pensie militara? Sunteti constienti, dvs. si premierul Romaniei, ca Ministerul de Interne creeaza conditiile propice destramarii unitatii statale romanesti?

Cu stima,
Denisa POPOVICI, presedinte al Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR (USS-CFR) si vicepresedinte al Aliantei Nationale Feroviare;
Horia-Dragos MILITARU, presedintele Sindicatului Revolutionarilor din Romania Decembrie 1989 (SRRD 1989);
Dan HAZAPARU, presedintele Fundatiei Romane pentru Democratie prin Drept (FRDD)




miercuri, 15 ianuarie 2020

Dreptul la munca al rezervistilor, sesizat la Curtea Constitutionala a Romaniei


Către,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Domnului prof. univ. dr. Valer DORNEANU, Președinte



Stimate Domnule Președinte,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), organizație cu personalitate juridică ce reunește, în principal, cadre militare disponibilizate în baza Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în  perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerelui Apărării Naţionale (O.G. nr.7/1998), CUI 26096263, Cont bancar RO41BRDE441SV79262374410, deschis la BRD, cu adresa de corespondență în București, str. Pajurei, nr. 13, sector 1, CP 013152, Oficiul poștal nr. 26,
vă supunem atenției următoarele:

Suntem o structură alcătuită, în principal, din rezervisti, adica militari si politisti, disponibilizați începând cu anul 1998, ca urmare a restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, ulterior si Ministerului de Interne, ca cerinta a integrarii României în Alianța Nord-Atlantică (NATO).


I. Eforturile de aderare a României la NATO s-au desfăşurat în mod unitar sub coordonarea unor comitete/comisii înființate de către Guvern, după cum urmează:

1.      Comitetul Naţional pentru Integrarea României în NATO. Componența Comitetului Interministerial pentru integrarea României în NATO a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 807 din 1996;
2.      Comisia interdepartamentală pentru integrarea României în NATO. Componența comisiei a fost cuprinsă Hotărârea Guvernului nr. 14 din 13 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interdepartamentale pentru integrarea României în NATO;
3.      Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană. Componența Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 15 din 19 decembrie 1996;
4.      Comisia naţională pentru integrarea României în NATO. Componența comisiei a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 328 din 22 martie 2001 privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru integrarea României în NATO.

Programul Naţional al României pentru aderarea la NATO  a avut ca obiectiv central reformarea sistemului militar prin compatibilizarea acestuia cu standardele NATO.
Acest proces complex, cu mari implicaţii economico-financiare, structurale şi sociale, nu se putea realiza fără o ,,susţinere” legislativă corespunzătoare, fapt ce a impus ca Programul de îndeplinire a reformelor să aibă ca parte componentă un capitol important referiror la legislaţie.
Obiectivele procesului de amendare a legislaţiei au fost, în principal:
a) analizarea compatibilităţii cadrului constituţional naţional cu cerinţele Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949;
b) eliminarea oricăror impedimente legale, care ar fi putut obstrucţiona îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Alianţei (desfăşurarea rapidă de trupe peste graniţele ţării, intrarea trupelor aliate pe teritoriul naţional în scopurile prevăzute de tratate, cooperarea eficientă între forţele armate pe timpul misiunilor, apărarea comună a spaţiului aerian NATO etc.);
c) reorganizarea, restructurarea şi retehnologizarea forţelor armate;
d) redefinirea şi reorganizarea sistemului pentru pregătirea populaţiei economiei şi teritoriul pentru apărare;
e) armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul NATO.

II. Aspectele prezentate la pct. I au avut rolul de a vă introduce în contextul în care noi, membrii SCMD, am devenit disponibilizați.
Esențială, însă, în cadrul acestui proces, a fost problematica ce privește direct reorganizarea, restructurarea forţelor armate. In dezvoltarea acesteia, vom face referiri succinte și concrete la măsurile de protecţie socială a personalului militar şi civil, care au avut și au în continuare un impact major asupra militarilor disponibilizați.
Programul Naţional al României pentru aderarea la NATO a avut ca obiectiv central reformarea (restructurarea) sistemului militar prin compatibilizarea acestuia cu standardele NATO, dimensionând efectivele militare de la 326.000 la 70.000 militari.
II.1. Pentru a veni în întâmpinarea procesului de restructurare şi în scopul asigurării unor măsuri de protecţie socială pentru personalul militar disponibilizat, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr.7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerelui Apărării Naţionale (O.G. nr.7/1998).
Ulterior, O.G. nr. 7/1998 a suferit modificări și completări prin:
·         Legea nr. 37 din 7 martie 2001;
·         Legea nr. 118 din 30 iunie 2010.
Prin acest act normativ, la art. 1, se pevede că ”Personalul militar şi salariaţii civili din cadrul unităţilor militare, care se disponibilizează beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute în prezenta ordonanţa, ca urmare a programului de restructurare a armatei, care se referă la:
a) desfiinţarea de comandamente, mari unităţi, unităţi, subunitati şi formaţiuni din compunerea armatei în timp de pace;
b) transformarea sau redimensionarea structurilor militare, având drept urmare diminuarea numărului de funcţii prevăzute în statele de organizare în timp de pace;
c) redislocarea structurilor militare în alte localităţi, la o distanta mai mare de 50 km.”
Art. 24 al aceluiași act normativ prevede că ”Personalul militar pensionat în condiţiile prezentei ordonanţe poate cumula pensia cu salariul obţinut în cazul în care îşi continua activitatea ca angajat sau cu veniturile suplimentare realizate prin activităţi în scop lucrativ.”
Așadar, prin această ordonanță a guvernului, s-au stabilit măsurile pe care statul român le-a luat în sprijinul militarilor care, din motive obiective bine întemeiate (reducerea efectivelor militare), și-au încheiat cariera militară, împotriva voinței lor, înaintea vârstei de 55 de ani.
Mai mult, reconversia profesională după disponibilizare, în scopul integrării militarilor disponibilizați în muncă (în viața civilă), a presupus un amplu program de măsuri, pentru care statul român a utilizat sume importante[1], acordate Romaniei pentru reconversia profesionala a rezervistilor, inclusiv in administratia publica centrala si locala.
Acest lucru rezultă și din Expunerea de motive[2] a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.7/1998.
II.2. Tot ca măsuri de protecţie socială, care au venit în completarea celor prevăzute prin legea specială (O.G. nr. 7/1998), au fost prevăzute şi în unele dispoziţii din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege care crea un sistem echitabil de pensionare pentru cadrele militare, în funcţie de condiţiile de muncă, vechime sau vârstă.
Astfel, la art. 26 din lege se prevedea că „Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată/determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime în muncă, dobîndit până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.”

Așadar, în compensare pentru faptul că am fost nevoiți să ne încheiem cariera militară cu mult îniantea vârstei de 55 ani, statul român ne-a conferit, prin lege:
-          Dreptul la o pensie militara de stat, penalizata (diminuată mult, deoarece nu avem cariera completă);
-          Dreptul de a munci după încheierea carierei militare (reconverise profesională etc.) si de a avea o a doua pensie de stat, civila.
-          Dreptul de a cumula pensia (în cuantum mult redus față de un militar cu cariera completă) cu salariul (fără a distinge – sistem bugetar sau sistem privat).

III. În data de 23.12.2019, Guvernul României și-a asumat răspunderea pentru proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x nr. 669/2019). Prin această lege, Guvernul legiferează, printre altele, și interdicția cumulului pensiilor cu veniturile salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială.
Prin interdicția cumulului pensiei cu salariul (din sistemul bugetar) în formularea
" Art. 18 - După articolul 41 se introduc trei noi articole, art. 411 - 413, cu următorul cuprins:
„Art.411. - (1) Beneficiarii dreptului la pensie pentru limită de vârstă aparţinând sistemului public de pensii, cât şi beneficiarii pensiilor de serviciu/pensiilor militare de stat/indemnizaţiilor pentru limită de vârstă, anticipată/anticipată parţială, reglementate prin acte normative cu caracter special, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăților naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
a) la data intrării în vigoare a prezentului articol sunt pensionari cumularzi;
b) după data intrării în vigoare a prezentului articol devin pensionaricumularzi.
(3)Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie sau care exercită un mandat ales în autorităţi publice prevăzute în Constituţie.
(4) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar, sănătate şi cultură, pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(5) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul din Academia Română pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(6) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, asistenţii personali ai persoanelor cu handicap pensionaţi pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, pot fi menţinuţi pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(7) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul din cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat, cărora li se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli prin hotărâre de guvern, pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(8) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul angajat cu contract individual de muncă pe post de pilot din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
Art. 412. - (1) Pensionarii prevăzuţi la art. 411 alin.(2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a art. 411 să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie.
(2) Persoanele prevăzute la art. 411 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile lucrătoare de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie.
(3) Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut alin. (1) şi (2) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.
(4) În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la alin. (1) şi (2), plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii. Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.
(5) În termen de 5 zile lucrătoare de la exprimarea opţiunii, angajatorul are obligaţia de a notifica în scris casele teritoriale de pensii, Casa sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, Casa sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Casa sectorială a Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 413 - Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 412",
Statul român ne-a anulat drepturile acordate disponibilizaților în schimbul încheierii carierei lor militare înainte de împlinirea vârstei de 55 de ani.
Astfel, dacă această prevedere legală ar intra în vigoare, rezerviștii disponibilizați în temeiul O.G. 7/1998 ar fi puși în situația de a opta pentru pensie sau salariu, contrar voinței noastre și a obligațiilor pe care și le-a asumat România față de noi.
Facem precizarea că pensiile disponibilizaților, din cauza vechimii incomplete în cariera militară, sunt mult diminuate față de cele ale pensionarilor militari la limită de vârstă (care au îndeplinit, cumulativ, condițiile referitoare la vârstă și vechime în cariera militară).

IV. Măsura despre care am făcut vorbire anterior, din cuprinsul legii sus menționate, în opinia noastră este vădit neconstituțională, fiind încălcate:

- Art. 41 și 47 din Constituția României, republicată, întrucât pensia este un drept fundamental, garantat în întregime și se datorează pentru munca prestată în trecut. În schimb, salariul constituie retribuția angajatorului pentru munca prezentă, datorată de către angajator, deci și de stat (în situația în care acesta este angajator).
Mai mult, prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 Curtea Constituțională a statuat că, prin instituirea unei obligații de a opta între pensie și venitul din salarii se ,,afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art. 41”;

- Art. 53 din Constituția României, republicată, întrucât interdicția anterior descrisă  constituie o restrângere a dreptului nostru la pensie și a dreptului nostru la muncă, restrângere care însă nu se realizează în condițiile stabilite prin art. 53 din Constituție, potrivit căruia:
            ,,(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfacerea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
             (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere dreptului sau a libertății
Or, conform datelor Eurostat și Institutului Național de Statistică:
- România are a doua creștere economică din Europa cu 4,6%;         
- Față de anul 2018, PIB a înregistrat o creştere cu 4,6%. În semestrul I 2019, comparativ cu semestrul I 2018, Produsul Intern Brut a crescut cu 4,8%, iar în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut s-a constatat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.
În consecință, măsura luată de guvern, în contextual prezentat anterior, nu se justifică.
În cauză, dispozițiile criticate privind interzicerea cumulului pensie cu salariu doar pentru un grup restrâns de persoane sunt excesive, nejustificate și implicit neconstituționale întrucât Guvernul României nu poate invoca Decizia CCR nr. 1.414/2009 și nici Decizia CEDO/2012, pronunțată în Cauza Ionel Panfile, pentru simplul fapt că, în acest moment, nu există o criză financiară globală, nu există un context care să pună în pericol statul de drept și care să impună, în numele ”interesului public” național, adoptarea unor măsuri excepționale.

            - Art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor din România. Prin Decizia CCR nr. 375/2005 judecătorii au stabilit că "Nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament [...] să aibă o raţiune licită".
Vă rugăm să observați că în expunerea de motive nu există prezentată nicio rațiune a măsurii astfel luate, precum și nici a discriminării menționate.
Anulat neconstitutional prin cap.IV al Legii nr. 329/2009 dreptul la munca al rezervistilor a fost reinstituit prin Legea nr. 134/2014 a carei Motivatie asumata inclusiv de Curtea Constitutionala, v-o prezentam in Anexa.
Problema revine in actualitate in contextul noilor disponibilizari generate de reorganizarea M.A.I. (demilitarizarea jandarmilor, pompierilor, etc) si a M.Ap.N.
            Pentru aceste considerente, apreciem că textul anterior enunțat din Legea privind unele măsuri fiscal bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituțional, motiv pentru care vă adresăm rugămintea de a admite sesizarea de neconstituționalitate formulată de către un grup de parlamentari ai Partidului Social Democrat, sesizare ce reprezintă obiectul Dosarului nr. 3452A/2019.

Cu deosebit respect,

Președinte al SCMD

Col. Dr. (rez.) Mircea DOGARU



[1]Începând cu anul 2000, Ministerul Apărării Naţionale a pus bazele ,,Programului de reconversie profesională a personalului militar disponibilizat din Armata României”, elaborat cu expertiza specialiştilor NATO şi acceptat spre finanţare de Banca Mondială.  În anul 2001, Banca Mondială a alocat armatei, prin intermediul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, o primă tranşă de 500.000 USD. 
Pentru utilizarea acestor fonduri, au fost încheiate acorduri de colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 
Demersurile s-au finalizat cu modificarea Acordului de împrumut RO 3849, încheiat între România şi Banca Mondială în 1995, aprobat prin  Hotărârea de Guvern nr. 746 din 26 iulie 2001 pentru aprobarea amendamentelor convenite prin Scrisoarea semnată la Washington la 1 iunie 2001 şi la Bucureşti la 26 iunie 2001 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare referitor la Proiectul privind forţa de muncă şi protecţia socială, semnat la Washington la data de 23 august 1995.
După finalizarea cadrului legislativ, pe baza Acordului de colaborare dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale/Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, încheiat la 30.03.2001, s-a trecut la realizarea măsurilor active de protecţie socială, cursuri de calificare/recalificare, plasament pe piaţa forţei de muncă, servicii de ocupare-mutare, asistenţă pentru deschiderea unei afaceri, acordarea de microcredite şi incubatoare de afaceri. Aceste măsuri s-au derulat conform prevederilor şi criteriilor stabilite de instituţia finanţatoare şi au fost cuprinse în Ghidul de implementare a măsurilor active de protecţie socială, al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

miercuri, 8 ianuarie 2020


AVIZ  NEGATIV  BANTUSTANIZARII  ROMANIEI
Luand in considerare protestul Societatii Civile, inaintat de SCMD pentru CNSC si FSTFR pentru CSN Meridian, comisiile Consiliului Economic si Social (CES), in ziua de 6 ianuarie si Plenul Consiliului in ziua de 7 ianuarie, au dat aviz negativ proiectului anticonstitutional al UDMR de infiintare ca entitate statala a „Tinutului Secuiesc”.
Avizul a fost solicitat, deja, de presedintii Senatului si Camerei Deputatilor, carora cele doua structuri sindicale li s-au adresat prin intermediul CES.
Prin acest act, militarii si politistii demonstreaza inca o data ca obligatiile lor de serviciu, asumate prin juramant, nu inceteaza nici dupa trecerea in rezerva!
Honor et patria! Vae victis!
Presedintele SCMD
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

luni, 6 ianuarie 2020


S E S I Z A R E
Catre :
Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului Romaniei, domnii:
Deputat  Ion Marcel CIOLACU si Senator Teodor MELESCANU
-prin Consiliul Economic si Social (CES)-
Cu privire la initiativa legislativa depusa la Camera Deputatilor cu nr. 898/18.12.2019 de catre deputatii UDMR: Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy si Biro Zsolt-Istvan, vizand instituirea autonomiei asa zisului ,,Tinut Secuiesc”
Domnilor Presedinti,
Subsemnatii: Col.(r) dr. Mircea DOGARU, Presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), pentru Consiliul National al Societatii Civile (CNSC) si Rodrigo Gabriel MAXIM, Presedintele Federatiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din Romania (FSTFR), pentru CSN Meridian in conformitate cu Art. 55 Alin.1 din Constitutia Romaniei, privind Apararea Tarii, va atragem cu ingrijorare atentia ca sus-zisul proiect legislativ incalca flagrant conditiile Tratatelor de aderare a Romaniei la NATO si UE si Constitutia Romaniei in intregul sau, cu deosebire articolele:
Art.1) privind Romania ca (Art. 1.1) ,,Stat National, suveran si independent, unitar si indivizibil” si obligativitatea respectarii ,,suprematiei Constitutiei” (Art. 1.5);
Art.2 (1-2) privind suveranitatea nationala, care apartine exclusiv ,,Poporului Roman”, astfel incat ,,nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propiu”;
Art.3 (1-3) privind inalienabilitatea teritoriului Romaniei, constituirea frontierelor sale si organizarea ,,sub aspect administrativ in comune, orase si judete”. Nu in ,,tinuturi”, ,,scaune” sau alte defuncte structuri medievale!;
 Art.4 (2) si Art. 6 (2) privind Romania ca ,,patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie…,” cu luarea de masuri concrete ,,pentru pastrarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale”, in conformitate ,,cu principiile de egalitate si nedescriminare” intre cetateni;
Art.12 (1-4), Art.13 si Art.14 privind simbolurile nationale (Tricolorul albastru, galben, rosu, Ziua Nationala ,,1 Decembrie”, imnul national ,,Desteapta-te Romane” , stema si sigiliul Statului), limba oficiala care ,,este limba romana” si Capitala care este ,,Municipiul Bucuresti”;
Art.30 (7) care interzice nu numai ,,defaimarea tarii si a natiunii” dar si indemnurile la ,,ura nationala, la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica”;
Art.44 (4) care interzice ,,nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor” care ar fi in cazul in speta proprietarii de alta etnie decat cea declarat - maghiara din judetele: Covasna, Harghita si Mures;
Art.54 (1-2) si Art. 57 care stipuleaza ca ,,fidelitatea fata de tara este sacra” iar cetatenii cu functii publice ,,vor depune juramantul cerut de lege” pentru ,,indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin”, ,,fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti”;
Art.82 (2) privind Juramantul de Credinta ,,pentru propasirea spirituala si materiala a Poporului Roman” si datoria de a apara ,,suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei”, depus si incalcat de cei doi initiatori;
Art.118 (4-5) privind organizarea de activitati militare si desfasurarea de trupe straine pe teritoriul Romaniei;
Art. 119 privind competenta CSAT in ,,activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara”;
Art.137 (1-2) privind moneda nationala si ,,formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale Statului”;
Art.152 (1) care interzice cu desavarsire sa formeze obiect al revizuirii ,,dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al Statului Roman…integritatea teritoriului…si limba oficiala” si
Art. 154 (1) care stipuleaza ca nici o lege si nici un alt act normativ nu pot fi adoptate si intra in vigoare decat ,,in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii”.
Pe cale de consecinta, constatand in baza Art. 52 si Art. 72 (Alin.2) ca in cazul in speta este vorba despre o ,,infractiune flagranta” de incalcare a Constitutiei si de exercitare a functiei de autoritate publica cu ,,rea credinta” de catre cei doi deputati  va somam, ca cetateni responsabili ai Romaniei, sa luati masurile constitutionale ce se impun impotriva numitilor deputati: Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy si Biro Zsolt-Istvan, nu numai cele firesti, de respingere a proiectului lor legislativ care pregateste segregarea pe criterii etnice si declansarea unui conflict secesionist, eventual armat, in centrul tarii.
Cu speranta ca va veti face datoria fata de Tara, asteptam o atitudine ferma a CES si a Parlamentului Romaniei, de respingere a Proiectului de act normativ.

Col.(r) Mircea DOGARU,
Presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), pentru Consiliul National al Societatii Civile (CNSC)

Rodrigo Gabriel MAXIM,
Presedintele Federatiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din Romania
( FSTFR), pentru Confederatia Sindicala Nationala Meridian


marți, 31 decembrie 2019

La multi ani!


Biroul Operativ Central si Comitetul Director al SCMD ureaza tuturor membrilor si simpatizantilor sindicatului un calduros "La Multi Ani", cu sanatate, putere de rezistenta si reactie in fata tuturor loviturilor interne/externe si implinirea dorintelor noastre, vechi de trei decenii, de dreptate sociala si nationala!
An nou fericit!
Honor et patria! Vae victis!

Presedintele SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

luni, 30 decembrie 2019

Dreptul la munca, un drept constitutional


CONSTITUTIONAL,
DREPTUL LA MUNCA AL PENSIONARILOR NU POATE FI INGRADIT
-          In atentia parlamentarilor Romaniei –

Doamnelor si domnilor deputati si senatori,
Ne adresam dvs. deoarece “in exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului” (Art.69, al.1, Constitutia Romaniei). Nu invers! Si o facem pentru ca situatia Romaniei si a natiunii romane a ajuns de o gravitate exceptionala. Cu stupoare constatam ca, in ultimii ani, indiferent de culoare politica, reluati masurile anticonstitutionale, antinationale si antistatale, ale grupului antinational constituit Basescu-Boc: neaccesarea de fonduri europene, contractarea de imprumuturi oneroase, neinvestirea in industrie si infrastructura, inghetarea salariilor, promovarea unei legislatii haotice la pensii (amestecand deliberat pensia cu pomenile sociale, rentele si indemnizatiile de merit), instrainarea tuturor surselor de venit ale statului (astazi aveti in vedere, pe langa instrainarea industriei energetice, a TAROM-ului, Platformei Magurele si “privatizarea” SMURD, LOTO, Postei, CEC-ului etc) si distrugerea, accelerata, a ultimelor forte ale statului (desfiintarea gruparilor mobile de jandarmi, specializate in gherila urbana si “civilizarea” jandarmilor, a pompierilor, pe fondul injumatatirii efectivelor militare ridicole, existente). Constient sau nu, lucrati pentru pregatirea unei explozii sociale, menita sa creeze conditiile unui razboi de secesiune in martie-mai 2020, care sa atinga obiectivul vizat si neindeplinit in 1989 – dezmembrarea Romaniei. In aceasta directie, a sporirii tensiunii sociale, trebuie privita si asumarea raspunderii guvernului pe initiative legislative de competenta Parlamentului, in randul carora se inscrie si PLX 669/23.12.2019, dat hoteste, asa cum ne-am obisnuit in ultimii 6 ani, intre Craciun si Anul Nou si vizand modificarea incriminatei OUG 114/2018.
PLX 669/2019, statuand intre altele, ingradirea dreptului la munca al pensionarilor, introducerea discriminarilor intre pensionari si a urii fata de militari si politisti indeosebi, prin lansarea sintagmei insultatoare “pensionari cumularzi” (Art.411, al.2a si b), promovat printr-o imbecila propaganda populista, este o reluare a Legii basiste 329/2009 impotriva careia SCMD a luptat constant, timp de 5 ani, reusind sa obtina redarea integrala a dreptului la munca pentru toti pensionarii, prin Legea 134 din octombrie 2014. Ca o ironie a sortii, primul beneficiar al ei a fost calaul natiunii romane, Traian Basescu, cel care a devenit “pensionar cumulard” in octombrie si noiembrie 2014.
Argumentele de atunci, juridice, economice, politice si militare ale SCMD, raman valabile si astazi.
Doamnelor si domnilor deputati si senatori,
Juridic, PLX 669/2019 este, sub aspectul dreptului la munca, neconstitutional, deoarece, in Romania, “DREPTUL LA MUNCA NU POATE FI INGRADIT”. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera” (Art.41, al.1, C.R.).
In plus, pensia este un drept patrimonial dobandit, in baza unor contracte de munca prestate in trecut, adica un drept de proprietate care nu poate fi incalcat, chair in conditiile ticaloasei legi a pensiilor, initiata de LOV, care amesteca, voit, pensiile cu ajutoarele sociale, indemnizatiile si rentele, pentru a-i priva de drept pe pensionari. Or, “dreptul de proprietate este garantat si ocrotit in mod egal de lege, IDIFERENT DE TITULAR” (pensionar sau nu), conform Art.44, al.1 si 2 din C.R. Mai mult, “nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrvit legi, PRIN DREAPTA SI PREALABILA DESPAGUBIRE” (Art.44, al.3), fiind “interzisa nationalizarea sau orice alte masuri….de alta natura discriminatorie a titularilor” (Art.44, al.4). Asadar, dvs. confiscati un drept de proprietate, contrazicand Art.4, al.8 al Constitutiei si, prin acelasi PLX 669/2019, legalizati DISCRIMNAREA INTRE PENSIONARI, sfidand Art.16, al.1 (“Cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”) si al.2 (“Nimeni nu este mai presus de lege”). In mod clar, prin exceptiile stabilite de Art.411-3, al.2a si b, exceptandu-va pe dvs., pe academicieni, piloti, CFR-isti si alti lucratori in companiile de stat, profesori etc. ii discriminati, flagarant, pe rezervisti!
Doamnelor si domnilor deputati si senatori,
Cat timp sa va mai explicam ca exista in toata lumea doar doua categorii de salariati, juridic diferite – civili si militari? Prin urmare, doua categorii de pensionari. Ca civilii se raporteaza la dreptul muncii normate, avand contracte de munca, in timp ce militarii si politistii se raporteaza real la “munca fortata” (Art.42 C.R.), avand contracte de activitate la ordin, 24 de ore din 24, sub pedeapsa inchisorii la neexecutarea ordinului, pe timp de pace si a glontului pe timp de razboi!
Militar, politic si diplomatic, prin aderarea la NATO, ne-am angajat sa modificam drepturile si obligatiile inclusiv ale rezervistilor, acestia fiind singura categorie socio-profesionala care, iesind mai repede la pensie, se poate reorienta profesional, putand cumula pensia cu salariul, putand avea doua pensii de stat, ambele diminuate si aliniate la conditiile NATO, beneficiind de fonduri si personal specializat in reconversie profesionala etc. Ca exista “nesimtiti” in domeniu, care profita de nestiinta dvs., este altceva! Vechimea unui “pensionar cumulard” este inclusa in pensie! Deci nu mai poate fi inclusa si in salariu! Cu alte cuvinte, statul achizitioneaza un profesionist, la pret de stagiar. Acesta ar fi avantajul economic, daca legea s-ar aplica in mod corect. In plus, ati beneficia si de pregatirea la locul de munca a tinerilor, in conditiile in care invatamantul este asa cum este si scolile profesionale au fost desfiintate.
Spuneti ca pensionarii ocupa locurile de munca ale tinerilor? Care tineri? Filipinezi? Somalezi? Si aceasta doarece tinerii nostri sunt, programat, indeparati din tara si indemnati sa lucreze “la negru”, pe alte meridiane. In Romania nu exista criza de locuri de munca, ci de forta de munca, atat specializata cat si necalificata. Ca dovada, doar pentru Bucuresti si Ilfov, Oficiul National pentru Ocuparea Fortei de Munca scoate lunar, la targurile de job-uri, peste 10.600 de lucuri de munca, in conditii mai mult decat atractive, la care, insa, nu “aplica” nimeni.
Doamnelor si domnilor deputati si senatori,
Punem punct pentru moment acestei atentionari, pentru ca lista argumentelor este interminabila. Speram, insa, ca ati inteles esentialul si va veti gasi timpul necesar atacarii la CCR sau respingerii pe orice cale a acestui remake basist, daca nu in interesul Tarii, macar in interesul dvs.! Tari fara Parlament exista, dar Parlamente fara Tara, nu! Chiar nu vedeti, in orbirea intereselor personale si de grup, in ce directie sunteti manipulati, extern, sa impingeti Romania?
Sa va dea si sa ne dea tuturor, Dumnezeu, mintea romanului cea de pe urma, acum un prag de An Nou!
La Multi Ani, Romania!
Honor et Patria!

Presedintele SCMD,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU