- Dialog social patronate și sindicate -
Joi, 5.11.2026, la Camera Deputaților s-a derulat dialogul pe tema menționată în titlu între parlamentari, sindicate și patronate.
În discuție a fost ultimul ”cadou” al Guvernului Bolojan - proiectul legislativ înscris la Senat cu nr. 288/2026, ținut la secret peste 45 de zile de către un președinte de comisie și trecut ”tacit”, fără știrea senatorilor, la Camera Deputaților cu nr. 555/2026.
Inițiatorii dezbaterilor au fost senatorii Dorina Barcari și Adrian Dîrlău, iar de la deputați Ramona Bruynseels și Adriana Ancearliu Kyriakidis. Au participat reprezentanți ai patronatelor, ai celor 5 confederații sindicale și ai unor asociații ale rezerviștilor. Personal, am reprezentat SCMD și FNM din cadrul CSN Meridian.
În unanimitate, s-a demonstrat neconstituționalitatea Capitolului 7 al noii legi, care permite cumulul pensiei cu salariul la stat, cu condiția renunțării la 85% din cuantumul pensiei.
Am folosit aceleași argumente pe care SCMD le-a folosit împotriva legii neconstituționale 329/2009 convingând după 5 ani de acțiune, o majoritate parlamentară, să voteze Legea 134/2014, care acorda tuturor pensionarilor, fie militari, fie civili, dreptul la suplimentarea pensiei prin muncă: art.41 din Constituție, deciziile CCR, definirea pensiei în plan internațional ca drept patrimonial (de proprietate), nelegalitatea impozitării pensiilor, definiția pensiei ca o creanță, datorată pentru sumele reprezentând contribuția fiecărui cetățean în anii de activitate, pe care guvernele le-au folosit și nu vor să le dea înapoi integral, considerându-le ”venit”, etc.
Dezbaterile au subliniat tentativa politicului de a anula practic dreptul la muncă, după pensionare, tuturor celor care nu fac parte din clientela de partid.
Am subliniat că și pensiile militare fac parte din sistemul public, fiind contributive, ele existând prin lege cu 48 de ani înaintea apariției pensiilor civile și că nu există decât două sisteme de pensii: public și privat, guvernate fiecare de mai multe legi. În plus, că până la epurarea militarilor, începută în 1998, prin OUG 7, sub motivația integrării în NATO, exista o singură categorie care ieșea la pensie la 55 de ani, având drept de muncă până la 62, vârsta legală de pensionare atunci la bărbați – cadrele din SAOPSN. În mod aberant, au apărut legi care au preluat aspecte din legea militară, transferându-le unor categorii civile, care nu aveau și nu au riscurile și privațiunile militarilor și polițiștilor.
S-a cerut parlamentarilor respingerea Capitolului 7 din respectivul proiect legislativ, ca neconstituțional.
În plus, am predat inițiatorilor dezbaterii proiectul de amendare a legii 223/2015, prin reintroducerea textelor de lege ale articolelor modificate neconstituțional prin OUG-uri. De asemenea, le-am predat si textul real al Legii 559/2024, care nu a fost atacată niciodată, nici de Avocatul Poporului, nici de CCR (atacat fiind un proiect legislativ de lucru inexistent la data de 4 noiembrie 2024 a votării legii în Parlament). Este vorba despre creșterea pensiilor militare (înghețate prin OUG 59/2017) cu creșterile de soldă la militarii și polițiștii în activitate.
Am subliniat discriminarea între cadrele SAOPSN și civili, ale căror pensii cresc cu majorarea punctului de pensie și faptul că alinierea cu inflația nu este o majorare a pensiilor ci, teoretic, păstrarea puterii de cumpărare a acestora și la civili și la militari.
Discuțiile vor continua.
Ca o concluzie – ...În cele din urmă, atât reprezentanții patronatelor, confederațiilor sindicale cât și ai asociațiilor de rezerviști au fost de acord cu eliminarea Capitolului 7 din Legea 555/2026.
Honor et Patria! Vae victis!
Col.(r.) Mircea Dogaru
