OPINIA SCMD PRIVIND CUMULUL PENSIEI CU SALARIU
Integrarea României in NATO a presupus reforma sistemului de aparare,
conform cerintelor Tratatului. Reducerea Armatei de la 326.000 la 52.500
efective a impus luarea unor masuri legislative proprii statelor membre NATO,
care sa atenueze socul si sa previna rezistenta. Incepand cu OUG 7/1998, s-a
statuat trecerea in rezerva a militarilor si politistilor cu drept de pensie
penalizata cu 2% pe an, pana la varsta limita de 55 de ani si drept de munca
neingradit pentru a obtine o a doua pensie civila. Astfel, la 62 de ani (varsta
de pensionare, pe atunci, la barbati) din doua ciosvarte de pensii, ar fi atins
suma pe care ar fi avut-o la sfarsitul unei cariere complete. Au aparut fonduri
NATO si ofiteri specializati in reconversie profesionala.
Odata scapati de noi, toate promisiunile s-au uitat, legislatia a fost
incalcata si a inceput represiunea, cuplul oligarhic Basescu-Boc declansand-o
prin Legea 329/2009, care ne interzicea dreptul de munca la stat. Trebuia sa
fim eliminati, deoarece se trecuse la furtul generalizat al avutiei nationale,
la distrugerea programata in toate domeniile a economiei si societatii
românesti iar noi eram periculosi pentru ca: eram inca tineri, bine pregatiti
nu numai in activitatile militare, de ordine publica si securitate nationala,
dar si in toate meseriile din viata civila, pe care noi le practicam in
uniforma si la ordin, ba chiar si in domenii de activitate care existau doar in
sistemul nostru; eram credinciosi juramantului militar de a apara Țara, averea
si locuitorii ei ”chiar cu pretul vietii”, iar constitutional ne subordonam
doar vointei poporului român, avand si misiunea ”apararii democratiei
constitutionale”; nepricepandu-ne la afaceri, eram angajati ca personal super
calificat in intreprinderi, sau experti si consilieri de la nivel de primarie,
prefectura, consliu judetean la nivel de Guvern, Parlament si Presedintie.
Opunandu-ne devalizarii, soarta noastra a fost pecetluita, Puterea declansand
impotriva noastra un razboi psihologic si de imagine, neincheiat nici astazi. A
obtinut disolutia noastra, atragandu-ne de partea ei elementele slabe, prin
functii politice deoarece s-a permis cumulul salarii-pensii doar pentru ”alesi”.
Infiintat chiar atunci, SCMD a inceput lupta pentru revenirea la
reglementarile NATO, utilizand in Parlament urmatoarele argumente:
·
Art. 41 al.1 din Constitutia României este
categoric: ”Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a
meseriei sau a ocupatiei precum si a locului de munca, este libera.”;
·
Pensia este nu un venit ci un drept patrimonial, o
restituire a contributiilor date in viata activa, in baza uneia sau mai multor
contracte de munca, incheiate. Salariul se da pentru munca prestata in prezent.
A diminua pensia dobandita, juridic legal, ca o conditionare a salariului,
inseamna furt calificat.
Dupa 5 ani, avand un puternic lobby in Parlament,
SCMD a obtinut reparatia prin Legea 134/2014, al carui prim beneficiar a fost
colonelul in rezerva la data aceea… Traian Basescu. SCMD a obtinut dreptul la
munca neingradita pentru toti pensionarii si civili si militari.
Opera a PD, mizeria cu ingradirea dreptului la munca
a fost preluata ulterior de PNL, prin pederizarea acestuia si invadarea sa de
basistii ilegalului PDL.
De cate ori ”liberalii” au reluat initiativa
basista, SCMD a reactionat, adresandu-se Avocatului Poporului, CCR si
Parlamentului. Argumentatia SCMD a devenit tot mai elaborata, pentru a face
fata propagandei ticaloase a politicului impotriva drepturilor noastre
legitime. Astazi lucrurile sunt mult mai grave, deoarece PNL-ul s-a userizat,
gandirea sa amintind izbitor de gandirea si strategia comunista a anilor
1917-1919.
Viziunea comunista, ultrafundamentalista a lui
Bolojan, a produs, pe ultima suta de metri, un nou proiect guvernamental ce
interzice cumulul pensii-salarii la stat, cu exceptia complicilor (ex. CCR) sau
cu acceptarea unei penalitati de 85% din pensie. Daca ne intreba, il luminam,
asa cum l-am luminat pe Victor Ponta in 2012: ”De pensii nu va puteti atinge,
dar de salarii da. Pentru ca vechimea noastra intra integral in pensie. Cine
vrea sa mai lucreze la stat o ia de la zero vechime in ceea ce priveste
salarizarea. Avantajul Guvernului este ca poate angaja, la pret de stagiar, un
expert si un formator. Singurul criteriu constitutional, de angajare trebuie sa
ramana CONCURSUL. Pentru ca ceea ce conteaza este COMPETENTA!”.
Din multitudinea de contestatii pe aceasta tema,
care ne-au adus castig de cauza pana in prezent, SCMD pune la dispozitia
tuturor celor interesati apelul nostru catre Avocatul Poporului din data de 29.06.2023.
Honor
et patria! Vae victis!
Presedintele SCMD
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Catre AVOCATUL POPORULUI
SINDICATUL CADRELOR
MILITARE DISPONIBILIZATE
(S.C.M.D.)
Adresa: Bucuresti, Str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal
013152,
E-mail sindicatulmilitarilor@gmail.com Tel. 0736600961
Site http://sindicatulcmd.blogspot.com Fax 0314379581
Cod fiscal 26096263 Cont BRD
RO41BRDE441SV79262374410
Nr.
186/29.06.2023
Către,
INSTITUȚIA
AVOCATUL POPORULUI,
Bucureşti, strada
George Vraca nr. 8, sector 1
Tel: 021/312.71.34,
FAX: 021/312.49.21; E-mail: petitii@avp.ro
Stimată doamnă RENATE
WEBER,
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare
Disponibilizate (SCMD), prin reprezentant legal, col. (r) dr. Mircea
Dogaru, în conformitate cu prevederile Legii nr. 35/1997 privind organizarea și
funcționarea instituției Avocatul Poporului privind activitatea contenciosului
constituțional, vă adresez rugămintea de a sesiza Curtea
Constituțională a României cu privire la încălcarea drepturile constituționale
ale rezervistilor, prin raportare la art. 41 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi
art. 44 din Constituţia României.
Concret,
în data 28.06.2023 a fost adoptat de către Parlament un proiect
de L E G E privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de
către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 421/2021).
În cuprinsul acestuia,
se regăsesc prevederi pe care subsrisul le consideră neconstituționale,
asfel:
Proiectul prevede că persoanele care
lucrează în instituţii publice de stat, companii, regii autonome pot continua
serviciul după ce implinesc vârsta de pensionare.
Menţinerea în activitate se face cu acordul
anual al angajatorului. Vor putea cumula pensia cu salariul, pe perioadă
nedeterminată şi persoanele care au calitatea de pensionari ai sistemului
public de pensii, ai sistemului pensiilor militare de stat ori sunt beneficiari
de pensie de serviciu.
Alte categorii de beneficiari sunt
aleşii, profesorii, cei angajaţi cu ora să aibă grija de bătrâni, copiii care
au pensii de urmaş, medicii şi asistenţii, preoţii si artiştii, memebrii
Academiei Române, cei care lucrează în autorităţi autonome (BNR, ANRE, ASF,
ANCOM).
Salariatul poate fi menţinut în
activitate maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu acordul anual
al angajatorului.
Sunt câteva categorii care îţi vor putea
prelungi activitatea şi după 70 de ani, şi anume medicii, farmaciştii,
asistenţii medicali, moaşele, judecătorii, procurorii magistraţi, după ce dau
examen.
MOTIVARE
În fapt,
1. Potrivit art. 47 din Constituția
României, republicată, pensia este un drept fundamental,
garantat în întregime și se datorează pentru munca prestată în trecut. În
schimb, salariul constituie retribuția angajatorului pentru
munca prezentă, datorată de către angajator, deci și de stat.
2. Prin Decizia nr. 82 din 15
ianuarie 2009 Curtea Constituțională a statuat că, prin
instituirea unei obligații de a opta între pensie și venitul din salarii
se ,,afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.
47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art. 41”.
Prin
urmare, în consolidarea prevederilor constituționale și a jurisprudenței
invocate mai sus, interdicția aprobată constituie o restrângere a dreptului la
pensie și a dreptului la muncă, restrângere care însă nu se realizează în
condițiile stabilite prin art. 53 din Constituție, potrivit
căruia:
,,(1)
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin
lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale,
a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților
cetățenilor; desfacerea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei
calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2)
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate
democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere
dreptului sau a libertății”.
3. Potrivit jurisprudenței de la CEDO,
dreptul de creanță este ocrotit în aceiași măsură ca și dreptul de proprietate.
Prin Decizia CCR nr. 375/2005 judecătorii au stabilit
că "Nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul
să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să
se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de
tratament [...] să aibă o raţiune licită".
Or, prevederile art.
18 din Proiectul PL-x nr. PL-x nr. 421/2021 de
interdicție a cumulului pensie cu salariu introduce următoare excepții:
a) persoanelor alese în funcţii de
autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului
este stabilită expres prin Constituţie;
b) personalului didactic de predare din
învăţământ pensionat, încadrat/reîncadrat în condiţiile legii; c) personalului
de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru
asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul 4 persoanelor vârstnice,
potrivit art.8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările și
completările ulterioare;
d) copiilor beneficiari de pensie de
urmaș, precum și persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate de gradul
III cu drept de muncă;
e) personalului de specialitate
medico-sanitar din unitățile sanitare, din unităţile de asistenţă
medico-socială şi din instituţiile/autorităţile publice;
f) asistenţilor personali şi
asistenţilor personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
g) asistenţilor maternali prevăzuţi de
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare; h) persoanelor care
ocupă funcţii clericale sau funcții de specialitate artistică; i) membrilor
Academiei Române.
Este evident faptul că
singurul personal căruia i-a fost interzis cumulul pensiei cu salariul este cel
care beneficiază de pensii de serviciu și cel din sistemele neintegrate de
pensii care beneficiază de pensii de stat, respectiv:
1. Militarii disponibilizați prin OUG
nr. 7/1998 în numele așa zisului ,,interes național”,
din rândul cărora fac parte membrii SCMD;
2. Personalul MAI, SPP, SRI, SIE, STS;
Așadar, dispozițiile
criticate conțin o discriminare vădită a personalului căruia îi sunt aplicabile
față de personalul care a fost exceptat de la aplicare, contravenind flagrant
principiului egalității în drepturi prevăzut în art. 16 alin. (1) din
Constituția României si Tratatului de aderare a Romaniei la NATO privind
reconversia profesionala a militarilor si politistilor disponibilizati..
Cu alte cuvinte, se
creează o gravă discriminare inadmisibilă între personalul beneficiar ar unor
pensii de serviciu/de stat și ceilalți pensionari din sistemul
unitar de pensii publice în condițiile în care nu există nicio rațiune licită
care să justifice această legiferare.
Având în vedere că în
expunerea de motive nu există prezentată nicio rațiune a discriminării
menționate, în spiritul aceleiași Decizii CCR nr. 375/2005 ar
putea rezulta concluzia, inacceptabilă şi absurdă, că legiuitorul a instituit o sancţiune
pentru personalul care s-a aflat în serviciul justiţiei, apărării, internelor,
serviciilor speciale, etc. timp de cel puţin 25 de ani -
durată prevăzută pentru acordarea pensiei de serviciu/de stat - şi anume aceea
de a nu putea beneficia de această pensie în cazul în care prezenţa lor ar fi
utilă și necesară în diverse locuri de muncă din cadrul unor autorități și
instituții de stat, tocmai datorită pregătirii și experienței de excepție
acumulate.
În opinia noastra,
măsura luată de Executiv strict împotriva unui grup restrâns de pensionari pe
motivul că respectivii nu beneficiază de pensii pe criteriul
,,contributivitații”, in conditiile in care militarii si politistii contribuie
la propriul Buget de asigurari sociale, cu 25% din brut si 5% din net (pensia
suplimentara) este complet inechitabilă, populistă care
poate fi percepută ca o pedeapsă aplicată acestora pentru simplul motiv că
și-au desfășurat activitatea în sectoare de activitate speciale, că munca lor
cumva a fost lipsită de importanță și în consecință, nu sunt altceva decât
niște „proscriși” care trebuie să fie scoși în afara legii, mai precis, să nu
beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni ai
României.
Un astfel de raționament
este inacceptabil, este lipsit de o rațiune licită și coroborat cu faptul că
măsura interdicției nu se aplică în mod egal pentru toți cetățenii, așa cum a
decis CCR prin Decizia nr. 375/2005, conduce fără drept de tăgadă la
neconstituționalitatea deciziilor adoptate.
4. Este adevărat că prin Decizia
nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, CCR s-a pronunțat cu privire la
neconstituționalitatea dispoziţiilor art. 17-22 prevăzute în cap. IV din Legea
privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea
cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea
acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu
privire la interzicerea cumulului pensie salariu, susținând că acestea sunt
constituționale.
Este
extrem de important de reținut însă care a fost proporționalitatea între
obiectivul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, or, potrivit
motivelor care au determinat adoptarea Legii nr. 329/2009,
scopul acestuia a fost combaterea ,,crizei economice, fenomen
mondial ce afectează structural economia românească", datele de
natură financiară, precum şi prognozele efectuate de autorităţile abilitate în
domeniu conturând ,,imaginea unei crize economice profunde, care
poate pune în pericol stabilitatea economică a României şi, prin aceasta,
ordinea publică şi siguranţa naţională".
Justificarea
unei astfel de limitări a rezidat în degrevarea bugetului de stat, respectiv a
celui al asigurărilor sociale de stat, într-o măsură care nu afecta veniturile
persoanei sub pragul salariului mediu brut pe economie. Prin urmare, măsura
adoptată a fost proporțională cu situația care a determinat-o, fiind rezultatul
unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în
realizarea lui, şi s-a aplicat în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor
aflate în ipoteza normei.
Or, contrar măsurilor
adoptate la acel moment critic pentru țară, dispozițiile actuale sunt
neconstituționale întrucât pe de o parte suprimă complet nivelul mai sus
menționat considerat rezonabil de Curte, măsura fiind astfel una excesivă în
condițiile în care țara nu se confruntă cu o criză, și pe de alta, se aplică în
mod discriminatoriu doar unui grup restrâns de persoane, contrar Deciziei CCR
nr. 375/2005.
5. De asemenea, prin Decizia din 20 martie 2012, pronunțată în
Cauza Ionel Panfile împotriva României (Cap. IV, paragrafele 17-25 din
Legea nr. 329/2009), având în vedere ,,interesul public” generat
de criza care a determinat luarea unor măsuri excepționale de către legiuitorul
român, respectiv norme noi în privinţa salariilor din sectorul public în
vederea raţionalizării cheltuielilor publice, aşa cum impunea contextul
excepţional al crizei financiare şi economice globale, Curtea Europeană
a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu
salariul în condițiile extreme mai sus menționate respectă
justul echilibru între interesele generale ale comunității și protecția
drepturilor fundamentale ale indivizilor.
În cauză, dispozițiile
criticate privind interzicerea cumulului pensie cu salariu doar pentru un grup
restrâns de persoane sunt excesive, nejustificate și
implicit neconstituționale întrucât Guvernul României nu poate invoca Decizia
CCR nr. 1.414/2009 și nici Decizia CEDO/2012, pronunțată în
Cauza Ionel Panfile, pentru simplul fapt că în acest moment, nu există o criză
financiară globală, nu există un context care să pună în pericol statul de
drept și care să impună, în numele ”interesului public” național, adoptarea
unor măsuri excepționale.
În schimb, salariul
constituie retribuția angajatorului pentru munca prezentă iar posturile care
actualmente sunt încadrate cu cumularzi sunt oricum deja bugetate indiferent de
cine le ocupă, deci nu există niciun fel de efort asupra bugetului general
consolidat.
6. Conform Deciziei CCR nr.
1414 din 4 noiembrie 2009, ,,esența legitimității
constituționale a restrângerii exercițiului unui drept sau al unei libertăți
este tocmai caracterul excepțional și temporar al acestuia”. (...). Într-o
societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor
și libertăților fundamentale, restrângerea fiind prevăzută ca excepție, dacă nu
există o altă soluție pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse în
pericol”.
În concluzie,
restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale nu se poate aplica decât
în situații extreme or în acest moment, nu există motive care să justifice
luarea măsurilor de interdicție a cumulului pensie salariu, dispozițiile
adoptate intrând în contradicție cu decizia mai sus menționată, ceea ce scoate
în evidență neconstituționalitatea acestora.
Cel
mai solid argument constă în faptul că datorită depășirii crizei
economice care a constrâns Guvernul României să ia măsurile extreme la care am
făcut deja referire, prin Legea nr. 134 din 15
octombrie 2014 publicată în M.O. nr. 753 din 16
octombrie 2014, Parlamentul României a abrogat prevederile
prevăzute de litera c) a articolului 1 şi capitolul IV "Măsuri privind
regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii
cheltuielilor bugetare", cuprinzând articolele 17-26,
din Legea nr. 329/2009.
În
acest context, dincolo de faptul că nu există o situație de criză care să le
justifice, dispozițiile adoptate privind interzicerea cumulului pensiei cu
veniturile salariale doar pentru un grup restrâns de persoane fără a fi
aplicabile tuturor pensionarilor din România și fără a stabili și un nivel al
pensiei nete până la care poate opera cumulul, deci în absența întrunirii
condițiilor de obiectivitate și rezonabilitate și proporționalitate impuse de
principiul nediscriminării și de prevederile art. 53 din Constituția României
referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi, apreciez că sub forma
actuală, limitează în însăși substanța lor dreptul la muncă și dreptul la
pensie, iar în opinia mea, sunt NECONSTITUȚIONALE.
În concluzie,
consideram că cererea noastra este intemeiata, mai ales că este sarcina
statului să găsească soluții pentru dezvoltarea societății, printr-o politică
economică și socială adecvată. Așa cum am arătat, eliberarea unor funcții din
cadrul autorităților și instituțiilor publice nu poate constitui o măsură
proporțională cu motivul complet nejustificat și nerealist invocat de Executiv.
Dimpotrivă, menținerea dispozițiilor criticate poate determina efecte contrarii
celor vizate, în sensul tulburării evidente a bunei funcționări a instituțiilor
și autorităților publice.
Cu stima,
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea
DOGARU
