joi, 29 decembrie 2022

 

LA  MULȚI  ANI !

TUTUROR MEMBRILOR S.C.M.D., C.N.S.C. ȘI AI C.S.N. MERIDIAN

În prag de An Nou, conducerea S.C.M.D. vă urează, stimați camarazi, un călduros ”LA MULȚI ANI!”, sănătate deplină, rezistență maximă, fizică și psihică și capacitate de intervenție rapidă, in 2023, care se anunță a fi anul haosului național și planetar! Împreună, vom trece peste toate!

p. Comitetul Director al S.C.M.D.

Col. (r) dr. Mircea DOGARU, președinte

miercuri, 28 decembrie 2022

 

SOARTA  PROIECTULUI  LEGII  PENSIILOR  OCUPATIONALE

I N F O R M A R E

Ieri, 27 decembrie a.c., s-au desfasurat, la Ministerul Muncii, cu incepere de la orele 10.00, lucrarile Comisiei de Dialog Social (CDS).

Ostilitatile au fost deschise de CSN MERIDIAN prin dl. vicepresedinte Maxim Rodrigo Gabriel si subsemnatul. Noi am argumentat votul negativ, adica respingerea in totalitate, cu argumente juridice. In situatia in care Proiectul se va reface, ca urmare a cerintelor PNRR, am solicitat argumentat excluderea rezervistilor din noua lege. In unanimitate ne-au sustinut punctul de vedere, cu argumente si juridice si tinand de nerespectarea procedurilor democratice, liderii tuturor confederatiilor sindicale si ai tuturor patronatelor/IMM-urilor.

Toti cei prezenti am hotarat sa depuna si inscrisuri cu cele sustinute, pentru cazul in care MINUTA sedintei, redactata de reprezentantii Ministerului Muncii, nu va fi completa.

Conform procedurii, astazi, 28 decembrie, la orele 11.00, se desfasoara lucrarile Consiliului Economic si Social (CES). Guvernul este obligat sa aibă in sedinta concluziile CES, indiferent ca va tine sau nu cont de ele. In aceasta situatie, presupunand corect ca aceleasi structuri reprezentate in CDS vor da acelasi vot negativ, dl. Ciuca a mutat sedinta de Guvern de joi 29 decembrie, astazi 28 decembrie la orele 12.00. Presupunand ca sedinta CES se va termina inainte de sedinta Guvernului, este limpede ca ministrii nu vor avea nici macar timpul necesar citirii concluziilor CES si ca ei considera procedura democratica o simpla formalitate.

La incheierea lucrarilor CES, cei prezenti au solicitat sa ni se puna tuturor la dispozitie textul integral al Bancii Mondiale, in ceea ce priveste Legea pensiilor militare de stat.

Concluzionam ca, in dispretul oricaror norme democratice si a oricaror principii de drept, guvernantii, continuand sa fie slugile penibile ale intereselor straine, vor vota, fara remuscari, toate proiectele legislative, antinationale, care li se impun de catre cei interesati in jefuirea integrala si destramarea Romaniei.

In aceasta situatie, asumandu-mi intreaga raspundere, refuz sa urez guvernantilor traditionalul ”La Multi Ani!” si le transmit ceea ce le ureaza, deocamdata in gand, toti românii care mai simt româneste!

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele SCMD

Col. (r) dr. Mircea DOGARU




vineri, 23 decembrie 2022

Obiectii la Proiectul de Lege privind pensiile de serviciu

 Obiecții la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu prin care solicităm excluderea completă a art. IX și respectarea prevederilor  Tratatului de aderare la NATO în ceea ce privește salarizarea și pensiile militarilor și polițiștilor(SAOPSN) la CDS din M.M.P.S. și CES

Argumente juridice:

-constituțional Ministrul Finanțelor Publice și Ministrul Muncii nu au drept de inițiativă legislativă asupra pensiilor rezerviștilor deoarece aceștia nu au avut dreptul la contracte de muncă normată la 8 ore (Constituția art. 42) încheind cu angajatorul (statul) contracte de prestare a activității de militar/polițist la ordin 24 h/ 24 h;

-toate contribuțiile din brut și net ale rezerviștilor , inclusiv pentru pensii s-au dus direct la Bugetul de Stat și nu la Bugetul de Asigurări Sociale. Pe cale de consecință pensiile militare nefiind plătite de Casa Națională de Pensii din bugetul amintit, ci de casele sectoriale din bugetele Ministerelor din Sistemul de Apărare Ordine Publică și Securitate Națională (SAOPSN) nu au ce căuta în PNRR și în calculul privind pragul de 9,4 %;

-soldele și soldele de rezerviști(pensile) sunt stabilite ținând cont de compensarea riscului pierderii vieții, de renunțarea la drepturile civile(dreptul de a fi ales, libera deplasare, libera comunicare etc.) și a pedepselor diferite de civili în cazul de neexecutare a obligațiilor de serviciu( arest la pace și glonțul la război);

-cum a recunoscut și Banca Mondială nicio pensie militară nu depășește nu doar salariul avut, adică 100% , aceastea fiind calculate deja să nu depășească 85% din doar cuantumul soldei funcției de bază, iar indicele de calcul nu este de 80% ci de 65%;

-în calculul pensiei militare sunt băgate deja ilegal pensia privată (contribuția din net la Pilonul doi) și Ordinul Meritul Militar. În plus, grupele de muncă au dispărut datorită plafonului scăzut și a faptului că tot ceea ce trece de 35 ani vechime nu se mai cuantifică în bani;

-toate meseriile din viața civilă, de la muncitor de înaltă calificare, la medic, inginer, professor și pilot se practică și în uniformă astfel că militarul/polițistul practică două meserii în același timp, 24 h/ 24 h, dar este plătit pentru una singură, respectiv aceea de militar/polițist.

P. CSN Meridian

Vicepreședinte Maxim Rodrigo Gabriel

 

Dogaru Mircea Președinte SCMD 

joi, 22 decembrie 2022

Cadou de Mos Craciun

 CADOU DE MOS CRACIUN

PENTRU REZERVISTI

Va prezentam alaturat Proiectul modificat al Legii privind redimensionarea pensiilor de serviciu, asa cum va fi negociat in Comisia de Dialog Social, pe 27 decembrie a.c. si in Consiliul Economic si Social, pe 28 decembrie a.c. Dupa cum va spuneam, incepand din ianuarie, vom fi loviti si anul acesta, ca de obicei, intre Craciun si Anul Nou.

Toate pensiile de serviciu se recalculeaza pe noi baze, scopul declarat fiind: “reducerea procentului de calcul raportat la venitul obtinut”; “o redimensionare a cuantumului” pe baza “unui procent ajustat aplicat la baza de calcul, fata de cel aplicat in prezent”; “redimensionarea cuantumului pensiilor de serviciu” prin “recalcularea pensiilor de serviciu” pentru “restrangerea cheltuielilor bugetare”.

SCMD ii va da in judecata si pe domnii Caciu si Budai, ca si pe LOV, pentru ca nu avem noi ce cauta in acest Proiect de Lege, deoarece:

·         Constitutional, ministrii de Finante si ai Muncii nu au drept de initiativa legislativa asupra noastra, pentru ca noi nu avem dreptul la contracte de munca normata la 8 ore, ci doar la contracte de prestare a activitatii de militar/politist la ordin, 24h/24 si soldele de rezervist nu le primim din bugetul de asigurari sociale ci din bugetele destinate Apararii, conform Tratatului de Aderare la NATO;

·         Juridic, avem alte drepturi constitutionale decat civilii, ca o compensare a riscului pierderii vietii, pierderii drepturilor civile si pedepselor diferite (arest la pace, glontul la razboi) in caz de neexecutare a obligatiilor de serviciu;

·         Spre deosebire de pensiile celorlalte categorii profesionale incriminate, pensiile militare de stat, nu numai ca nu depasesc cuantumul salariului, adica 100%, ci sunt calculate sa nu depaseasca 85% din cuantumul soldei de baza, iar indicele de calcul nu este de 80%, ci de 65%. In plus, ne sunt bagate, ilegal, in baza de calcul, pensia privata, OMM, iar grupele de munca au disparut din motive de plafon si pentru ca tot ceea ce trece de 35 de ani vechime nu se mai cuantifica in bani etc.

In ceea ce o priveste pe LOV, care, astazi, de frica votului, incearca sa se disculpe, ii aducem aminte declaratia de presa – proba la dosar: “La cererea conducerii de partid, am scos Art.40 din Proiectul Legii salarizarii unitare, dar vor vedea domnii colonei in toamna!”. De atunci, soldele noastre de rezervist nu se mai aliniaza nici macar cu rata inflatiei.

Daca se insista sa ramanem in cadrul acestei legi, pe post de cobai, cerem ca toate restrictiile noastre, munca fortata si pedepsele pentru neexecutarea acesteia sa fie extinse aupra tuturor civililor sau, macar, a partenerilor de lege. Daca tot instauram, in sfarsit, dictatura comunista!

Mai bine un sfarsit cu groaza, decat o groaza fara de sfarsit!

Honor et Patria! Vae Victis!

 

Presedintele SCMD,

            Col.(r) dr. Mircea DOGARU


Proiect

Lege pentru  modificarea și completarea unor acte normative

 din domeniul pensiilor de serviciu

Art.I. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 211 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării, actualizate la această dată prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de calcul în condițiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusă la angajator.  

2. La articolul 211 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11) cu următorul cuprins:

(11) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia, după expirarea unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin. (1).

3. La articolul 211 alineatul (2) se abrogă.

4.  La articolul 211 alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani, cuantumul pensiei nete neputând depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cuantumul net al pensiei neputând depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

5. La articolul 211 după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul cuprins:

(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter  permanent.

6. La articolul 213 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează proporțional cu majorarea componentelor bazei de calcul pentru un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, fără ca pensia netă actualizată să fie mai mare decât media veniturilor nete ale acestuia. Data actualizării şi procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare se comunică casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

Art. II. Prin derogare de la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, până în anul 2027, la calculul condiției de vechime de 25 de ani se poate lua în considerare etapizat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

 

Anul pensionării

Vechimea maximă în funcțiile asimilate de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult

2023

5 ani

2024

4 ani

2025

3 ani

2026

2 ani

2027

1 ani

 

Art. III. (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu ale magistraților, aflate în plată, se recalculează prin aplicarea formulei de calcul prevăzută la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare a pensiei de serviciu și ținând cont de vechimea în magistratură utilizată la stabilirea sau după caz, ultima recalculare a drepturilor de pensie.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu au obligația de a depune cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. În situația în care beneficiarul de pensie de serviciu, nu depune cerere de opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate anterior eliberării din funcție. Angajatorul are obligația de a transmite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale adeverința cu cele două elemente necesare recalculării pensiei de serviciu respectiv, baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent din 12 luni consecutive precum și media veniturilor nete corespunzătoare veniturilor brute care au constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1).

 

Art. IV - Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

1. La articolul 685 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

 

”(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

2. La articolul 685 alineatele (2) și (3) se abrogă.

3. La articolul 685 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate.

Art. V. - Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.    La articolul 51, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

 ”(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 lunar de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

2. La articolul 51 alineatele (3) și (4) se abrogă.

3. La articolul 51 alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(11) De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.”

Art. VI. - Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, se modifică după cum urmează  :

1. La articolul 1 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice pot beneficia, la împlinirea vârstei de 65 de ani, de pensie de serviciu.  Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării.

2. La articolul 1 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare funcţiei de ambasador, aflate în plată în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

3. La articolul 1 alineatele (3) și (4) se abrogă.

4. La articolul 1 alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), pot beneficia, la împlinirea vârstei de 65 de ani,  de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia în ultimele 12 luni anterior încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile.

5. La articolul 1 alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) şi (2) pot beneficia şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcții de execuție specifice, pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie din sistemul public şi care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu.

6. La articolul 1 alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Pentru persoanele prevăzute la alin. (6) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de ambasador în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

7. La articolul 3 alineatul (2) al se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

8. La articolul 3 alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

 ”(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

 

Art. VII. - Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

1. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

” Art. 3 - Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, şi care este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul principal  sau filială în România.”

2. La articolul 421 alineatul (1) litera a)  se modifică și va avea următorul cuprins:

a) piloţi, piloţi instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitori de bord/membri ai echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;”

3. La articolul 422 alineatul (1) al se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 421 alin. (1) are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

4. La articolul 422 alineatul (3) se abrogă.

5. La articolul 427 literele b) și c) se abrogă.

Art. VIII. - Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 731 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

” (3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni  înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz.”

2. La articolul 731 alineatul (4) se abrogă.

3. La articolul 731 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispoziţiile alin. (3), (5)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător.

4. La articolul 731 alineatul (8) se abrogă.

5. La articolul 731 alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)- (3), (5) -(7) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și pentru persoanele care au îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.  

6. La articolul 731 alineatele (10) și (11)  se modifică și vor  avea următorul cuprins:

(10) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1) - (3), (5) - (7) și (9), funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1)- (3), (5) - (7), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică.

7. La articolul 93 alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (5) De prevederile art. 41, 43 și 73 beneficiază şi personalul prevăzut la art. 5 alin. (4).

 

Art. IX. - Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 se modifică după cum urmează:

 

1. La articolul 28 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

 (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;

b) compensaţiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;

e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;

h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate" la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

p) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" şi în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate și asistență socială" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;

r) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

2. La articolul 28 alineatele (4) și (6) – (9) se modifică și vor  avea următorul cuprins:

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

 (6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.

 (7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

 (8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.

 (9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 12 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

Art. X. - În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, în termen de 60 zile, instituțiile  implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislației referitoare la pensiile de serviciu.

Expunere de motive

 

Secţiunea 1

Titlul proiectului de act normativ

 

Lege  

pentru modificarea și completarea unor acte normative

 din domeniul pensiilor de serviciu

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

2.1. Sursa proiectului de act normativ

 

Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C8 - Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii - R6. Reforma sistemului public de pensii – Jalon 215

 

2.2. Descrierea situaţiei actuale    

În prezent, prin actele normative care reglementează pensiile de serviciu s-a creat un regim juridic special de pensionare, pentru anumite categorii socio – profesionale, derogatoriu de la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de natură să creeze avantaje în favoarea acestora, în unele cazuri fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, încălcându-se principiul egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului public de pensii.

 

Conform jalonului 215, până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

În cadrul componentei extinse, se face referire la o serie de categorii de indemnizații/pensii reglementate prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6 categorii: corpul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, personalul Curții de Conturi.

Conform Planului Național de Redresare și Reziliență acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii, din punct de vedere contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale.

Noul cadru legislativ nu va permite crearea unor noi categorii de pensii și nicio pensie nu va putea depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

În prezent, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile actelor normative, şi anume: partea contributivă şi un supliment din partea statului, care, prin însumarea cu pensia contributivă, reflectă cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială.

 

Protecția deciziilor Curții Constituționale se referă doar la pensiile magistraților, neexistând pentru alte categorii de pensii de serviciu și are în vedere doar limitele expuse în argumentele Curții.

Nici o pensie de serviciu poate să depășească veniturile obținute în perioada contributivă ca  principiu de baza al fundamentării pensiilor de serviciu.

 

În jurisprudența sa,  Curtea Constituțională a României a stabilit în mod constant că ”pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de Preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi drepturile social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale (potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior).

De asemenea, acestor incompatibilităţi li se adaugă pe de o parte interdicţiile prevăzute de legislația proprie iar, pe de altă parte, stabilirea pensiei de serviciu a acestor categorii socio-profesionale ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia.

 

În consecință, regimul strict al absenţei unor drepturi, al incompatibilităţilor şi interdicţiilor stabilit prin Legea fundamentală şi dezvoltat prin lege specială, precum şi responsabilităţile şi riscurile impun acordarea dreptului la pensia de serviciu.

Reglementarea pensiei de serviciu pentru  judecători îşi găseşte temeiul legal în legislaţia europeană, şi anume Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996.

Acest act european creează cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în considerarea locului şi a rolului unui anumit sector profesional, să stabilească pentru acesta un regim profesional de securitate socială, cu respectarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei.

Astfel, instituirea pensiei de serviciu a judecătorilor ţine seama de locul şi de rolul justiţiei în statul de drept, precum şi de legislaţia europeană privind regimurile profesionale de securitate socială.

 

2.3. Schimbări preconizate  

·                  Pensiile de serviciu urmează a fi calculate plecând de la contributivitate, vechime în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut.

·                  Stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii. 

·                  Întrucât pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se propun criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora.

·                  Astfel,  la stabilirea bazei de calcul a pensiilor de serviciu se au în vedere  venituri  de natură salarială realizate pe o durată mai lungă de activitate a potențialilor beneficiari care să fie similar stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

·                  Determinarea cuantumului pensiilor de serviciu urmează a se realiza pe baza unui procent ajustat, aplicat la baza de calcul,  față de cel aplicat în prezent, având ca rezultat reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat.

·                  De asemenea, se propune să crească vârsta de acces la pensia de serviciu iar vechimea în serviciu să fie majorată.

·                  În aceste condiții, cuantumul pensiei de serviciu este corelat cu calitatea de asigurat al sistemului public de pensii, pensiile de serviciu apropiindu-se de cuantumul pensiilor  din sistemul public ca drept colateral al obligaţiei de a participa la sistem.

·                  Redimensionarea cuantumului pensiilor de serviciu nu este echivalentă cu exproprierea beneficiarilor de pensii de serviciu dar se urmărește faptul ca,  în cuantumul obligaţiei publice la care este angajat  bugetul de stat, drepturile de pensii sa scadă față de acest moment.

·                  Recalcularea pensiilor de serviciu nu echivalează nici cu o restrângere a unui drept constituţional ci se impune pentru restrângerea cheltuielilor bugetare.

·                  Prin proiectul de act normativ se aduc modificări actelor normative care instituie această categorie de pensie cu privire la categoria pensiei de serviciu, respectiv condiții de eligibilitate, modul de calcul.

·                  Prin urmare, în vederea restaurării principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat se impune modificarea actelor normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu.

2.4. Alte informaţii*)  

Secţiunea a 3-a

Impactul socioeconomic

 

3.1. Descrierea generală a beneficiilor şi costurilor estimate ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ

3.2. Impactul social

 

3.3. Impactul asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului  

Nu este cazul

3.4. Impactul macroeconomic

Nu este cazul

 

3.4.1. Impactul asupra economiei şi asupra principalilor indicatori macroeconomici 

Nu este cazul

3.4.2. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat   

Nu este cazul                                            

3.5. Impactul asupra mediului de afaceri

Nu este cazul

3.6. Impactul asupra mediului înconjurător

Nu este cazul

3.7. Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva inovării şi digitalizării 

Nu este cazul

3.8. Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva dezvoltării durabile    

Nu este cazul                                   

3.9. Alte informaţii 

Nu este cazul

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informaţii cu privire la cheltuieli şi venituri

 

- în mii lei (RON) -

  Indicatori

Anul

curent

Următorii patru ani

Media pe cinci ani

1.     

2.     

3.     

4.     

5.     

6.     

7.     

4.1. Modificări ale veniturilorbugetare, plus/minus, din care:

-

-

-

-

-

-

a) buget de stat, din acesta:

-

-

-

-

-

-

(i) impozit pe profit

-

-

-

-

-

-

(ii) impozit pe venit

-

-

-

-

-

-

b) bugete locale

-

-

-

-

-

-

(i) impozit pe profit

-

-

-

-

-

-

c) bugetul asigurărilor sociale de stat

-

-

-

-

-

-

(i) contribuţii de asigurări

-

-

-

-

-

-

d) alte tipuri de venituri   

Se va menţiona natura acestora

-

-

-

-

-

-

4.2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:

-

-

-

-

-

-

a) buget de stat, din acesta:

-

-

-

-

-

-

(i) cheltuieli de personal 

-

-

-

-

-

-

(ii) bunuri şi servicii 

-

-

-

-

-

-

b) bugete locale: 

-

-

-

-

-

-

(i) cheltuieli de personal

-

-

-

-

-

-

(ii) bunuri şi servicii

-

-

-

-

-

-

c) bugetul asigurărilor sociale  de stat: 

-

-

-

-

-

-

i) cheltuieli de personal 

-

-

-

-

-

-

ii) bunuri şi servicii

-

-

-

-

-

-

d) alte tipuri de cheltuieli

Se va menţiona natura acestora

-

-

-

-

-

-

4.3. Impact financiar, plus/  minus, din care:

-

-

-

-

-

-

a) buget de stat 

-

-

-

-

-

-

b) bugete locale 

-

-

-

-

-

-

4.4. Propuneri pentru acoperirea  creşterii cheltuielilor bugetare

-

-

-

-

-

-

4.5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

-

-

-

-

-

-

4.6. Calcule detaliate privind  fundamentarea modificărilor  veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

-

-

-

-

-

-

4.7. Prezentarea, în cazul proiectelor de acte normative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, a următoarelor documente:                                                          

a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată;

Nu este cazul

b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.     

Nu este cazul                 

4.8. Alte informaţii

 Nu este cazul

 

Secţiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

5.1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ

a) Acte normative ce urmează a fi modificate:

 Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022;

Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004;

Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015;

Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.

 

În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, se vor actualiza normele metodologice existente, la propunerea instituțiilor implicate

5.2. Impactul asupra legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice

 Nu este cazul

 

5.3. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia UE (în cazul proiectelor ce transpun sau asigură aplicarea unor prevederi de drept UE)

5.3.1. Măsuri normative necesare transpunerii directivelor UE

 

5.3.2. Măsuri normative necesare aplicării actelor legislative UE

 

5.4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

  Nu este cazul

 

5.5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente asumate

 Nu este cazul

 

5.6. Alte informaţii 

 Nu este cazul

 

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

6.1. Informaţii privind neaplicarea procedurii de participare la elaborarea actelor normative

 Nu este cazul

 

6.2. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

 

6.3. Informaţii despre consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 635/2022 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normativ:

 Nu este cazul

                   

6.4. Informaţii privind puncte de vedere/opinii emise de organisme consultative constituite prin acte normative

Nu este cazul

 

6.5. Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ  

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Proiectul de act normativ va fi avizat de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.

6.6. Alte informaţii     

Nu este cazul

 

Secţiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

7.1. Informarea societăţii civile cu privire la elaborarea proiectului de act normativ                                        

În procesul de elaborare a prezentului proiect de lege au fost respectate regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.

Prezentul proiect de act normativ a fost supus comentariilor publicului, prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale, în data de ………. până în data de………………...

Au fost întreprinse demersurile legale prevăzute de art. 7 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561 din 10 mai 2009.

7.2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact  asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice     

-Nu este cazul

 

Secţiunea a 8-a

Măsuri privind implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului de act normativ

8.1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ

 

8.2. Alte informaţii

 Nu este cazul

 

 

 

 

 

 

 

Fată de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect Lege  pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

 

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale

 

 

 

Marius-Constantin BUDĂI

 

 

VICEPRIM-MINISTRU

Ministrul Transporturilor și infrastructurii

 

Sorin Mihai GRINDEANU

 

 

Ministrul Apărării Naționale

 

 

                               Angel TÎLVĂR

 

 

   Ministrul Afacerilor Interne

 

 

Lucian Nicolae BODE

 

Directorul Serviciului de Protecție și Pază

 

 

Lucian-Silvan PAHONȚU

 

 

Directorul Serviciului Român de Informații

 

 

Eduard Raul HELLVIG

 

Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale

 

 

Ionel - Sorin BĂLAN

 

 

 

           Directorul Serviciului de Informații Externe

 

 GABRIEL VLASE

 

Ministrul Afacerilor Externe

 

Bogdan-Lucian AURESCU

 

Ministrul Justiției

 

 

                     Marian - Cătălin PREDOIU

 

 

AVIZAT:

Ministrul Finanțelor

Adrian CÂCIU

 

 

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Marcel-Ioan BOLOȘ