Oferte de turism in anul 2024 si facilitati pentru membrii SCMD
Oferte de turism in anul 2024 Perioada Destinatia (dati clic pe text, pentru detalii) · 10.04-1...
vineri, 27 iulie 2018
MITING ROMANESC IN PIATA CONSTITUTIEI, 29 IULIE A.C., ORELE 17.00
MITING ROMANESC IN PIATA
CONSTITUTIEI, 29 IULIE A.C., ORELE 17.00,
URMAT DE MARS DE PROTEST LA
COTROCENI
-
In
atentia tuturor membrilor SCMD si ai structurilor din CNSC din Bucuresti si
Ilfov -
Doamnelor si domnilor,
Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si
Mures (FCRCHM) si Asociatia “Calea Neamului” (ACN) organizeaza, duminica, 29
iulie a.c., la orele 17.00, un miting de protest in Piata Constitutiei din
Bucuresti. Acesta va fi urmat de un mars pe directia Piata Unirii – Piata Universitatii,
cu depuneri de coroane la statuia lui Mihai Viteazul, Domnul Primei Mari Uniri –
Cotroceni.
Protestul este generat de includerea, de catre
iredentisti, pe fondul inculturii si incapacitatii politicienior nostri, prea
preocupati de lupta pentru ciolan si de sfasierea reciproca, in chiar anul
aniversarii Centenarului Marii Uniri, a unei prevederi in Proiectul de lege al
Noului Cod Administrativ, care oficializaza limba maghiara in administratia a aproape
jumatate din localitatile Tarii. Este un act care sfideaza, intr-un mod
inadmisibil si fara precedent, Constitutia Romaniei!
Scopul contestatarilor este de a-i atrage atentia presedintelui
sas al Romaniei, in traditia lui Stephan Ludwig Roth, ca aici este Romania,
stat national unitar, pentru infaptuirea caruia s-au sacrificat milioane de romani si ca
promulgarea unei astfel de prevederi legislative echivaleaza cu o sinucidere politica
imediata si fara drept de apel.
Doamnelor si domnilor,
Intrucat, o buna parte dintre participanti, membri ai FCRCHM
si CAN, sunt si membri ai structurilor noastre, va adresam rugamintea de a ne
sprijini camarazii prin participare.
Pentru a nu periclita actiunea, permitand
diversionistilor in slujba unor interese straine sa deturneze manifestatiile,
ca de obicei, in interes politic meschin, va solicitam sa aveti asupra dvs.
legitimatiile si insemnele noastre (pentru legitimare), dar nu la vedere si,
daca se poate, sa ne grupam in jurul reprezentantilor SCMD - CNSC.
Si nu uitati un lucru ….. “Patria este norodul, iara nu
tagma jăfuitorilor!”. Indiferent de culoarea politica afisata de “balaurii care ne inghit de vii”!
Honor et Patria! Vae Victis!
Presedintele SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU
joi, 26 iulie 2018
Material primit si redifuzat de SCMD (Scrisoare deschisa)
STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU
LIA OLGUȚA VASILESCU
Am
apreciat schimbările, ce derivă practic din programul de guvernare, schimbări ce
se vor benefice pentru societatea românească în general, și a românului de rând
în particular, în spiritul justiției sociale, ca să parafrazăm sintagma din
denumirea ministerului pe care-l conduceți. Dar ne-a intrigat comportamentul
dumneavoastră vis a vis de noi, pensionarii militari.
După ce anul trecut 2017 ați vituperat la
adresa rezerviștilor ( care din nu știm ce motive devenisem cei mai răi), afirmând
că avem pensii exagerate, în timp ce majoritatea pensionarilor din sectorul
public suferă, ati concluzionat că, dacă se mai continuă așa, ar fi un dezastru
pentru că recalcularea pensiilor militare, în urma aplicării Legii 223/2015, art.
59, și art. 60, ar periclita bugetul Ministerului Apărării Naționale și poate pe
cel consolidat. Vă întrebăm retoric probabil, când se vor dubla pensiile civile
(ale noastre rămânând pe loc ) ce cote ar avea dezastrul? Sau este un dezastru calculat? Ați afirmat că,
pentru a opri hemoragia de bani dinspre îmbuibații pensionari militari, trebuie
făcut de urgență ceva. Și ați făcut! Astfel, dumneavoastră doamnă ministru, încălcându-vă
competențele profesionale, ați legiferat într-un domeniu în care nu aveți
competențe, ați adoptat OUG 59 /2017 care nu numai că a mutilat Legea 223/2015
( de altfel identic a procedat și guvernul Cioloș, emițând OUG 57/2016 la fel
de nocivă prin conținutul art. 40), dar mai mult, întrun dispreț și cinism care
frizează ura (parcă inspirat din regimul Băsescu), ați desființat nu numai
actualizarea dar v-ați adus contribuția la înghețarea creșterii pensiilor
militare sine die, plafonând-o prin OUG59/2017, modificând art 59. art. 60/din
legea 223/2015 și introducând un nou articol VII, pct. 2 și 3. Termenul
de actualizare a căpătat o altă semantică, i-a luat locul termenul de indexare
de la art. 59 din Legea 223/2015, deja modificat. Să induci în
opinia publică ideea că există pensii militare de peste 10.000 sau 20-30 000 de
lei, sume apocaliptice în condițiile în care un număr însemnat de pensionari
militari au pensii în jurul valorii unui salariu minim pe economie, iar un
procent foarte mic, valori până la 4.000
lei, nu este decât o crasă manipulare și dezinformare a societății civile, foarte
sensibilă la astfel de date. De altfel oprobiul acesteia este atât de evident
în cazul în care interacționăm cu aceasta, oprobiu la
care dumneavoastră, ca reprezentant și comunicator al guvernului, ați
pus “umărul”. Ne-ați pus într-o postură total neavenită, care a creat
premisele unei rupturi deosebit de nocivă, între categorii socio-profesionale, pe
principiul “divide et impera”.
Grav
este, doamna ministru, faptul că niciun factor de răspundere, om politic, ministru apărării,
șef al Statului Major al Apărării nu au sesizat, sau nu le-a păsat –probabil că
altele au fost prioritățile lor –v-au lăsat să duceți această campanie
imagologică, până când aceasta și-a făcut efectul. Nu-i așa, întro campanie
proprie de imagine, categoria rezerviștilor este cea mai la îndemână victimă
colectivă, pentru că și posibilitățile acesteia de reacție sunt limitate.
Dumneavoastră,
doamna ministru, ați tot vorbit despre punctul de pensie, despre majorări, de
noua lege a pensiilor și, când cineva vă întreaba despre pensiile militare, vă
declinați responsabilitatea, arătând că nu mai este domeniul dumneavoastră de
legiferare. Așa și este! Însă, nu uitați ca de fiecare dată să readuceți în
discuție, ca un motto, un exemplu de-a dreptul absurd și ridicol, că un
pensionar militar care de la 7.000 lei acum 10 ani, a ajuns în zilele noastre
la 22.000 lei. Vă rugăm să-l nominalizați pe acel individ, deși protecția
datelor personale vă împiedică să faceți acest lucru, dar ne-ați făcut mult rău
cu acest exemplu. Este posibil ca acesta să fie un magistrat militar, a cărui
categorie după cum bine știm, a avut o mulțime de facilități financiare, sunt
imuni, intangibili, iar orice s-ar întâmpla lor nu li se taie nimic.
Lor le cresc veniturile, pensiile si nimeni (de frică, poate) nu se atinge de
ei. Cine să atenteze la partea leului? Cine ar vrea să fie interogat, cand
ești “indisciplinat”, de statul paralel? Dumneavoastră
știți mai bine, ați trecut prin furcile caudine ale acestuia. În
orice caz, acele pensii, la care faceti referire, nu sunt ale vreunui general, colonel,
cu atât mai puțin ale unor grade inferioare, oricâte subterfugii ar fi folosit
gulerele albe din ministerul din care încă mai facem parte. Nu sunt pensiile
celor care cu prisosință le-ar merita, nu ale celor care, iarnă sau
vară, ploaie sau vânt s-au suit în tancul rece, pe tunul înghețat, în sicriile
zburătoare care se cheamă MIG-21, au stat departe de familii în poligoane și
aplicații, au ridicat Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărășanul, (cu
sacrificii omenești), au făcut agricultură, au ridicat construcții monumentale,
și care, astăzi, acționează în Afghanistan, la peste 50 grade C.
Vă
reamintim că Decizia nr. 20/2000 a Curții Constituționale care prevede egalitatea
de tratament a militarilor rezerviști cu a magistraților, trebuia pusă în
aplicare fiind general obligatorie. Dar cine să vadă și mai ales cine și pentru
ce să o fi pus în aplicare? Altele sunt prioritățile momentului!
Incontestabil,
ați făcut lucruri bune, ca mărirea salariilor unor
categorii profesionale, a pensiilor din sistemul public de pensii, ridicarea
nivelului de trai, dar ați promis si că veți repara inechități ce se
perpetuează de ani buni, dând speranțe palpabile oamenilor.
Dar
vă întreb, despre inechitățile generate de o serie de legi și ordonanțe de la
Boc încoace, Cioloș și chiar ale dumneavoastră, care au distorsionat,
vădit, legi de bun simț, au creat diferențe frapante între categorii de
militari, ce spuneți? . Au fost făcute promisiuni de remediere a acestor stări
de lucruri chiar de către politicieni cu înalte funcții, așteptăm tot felul
de “proiecte” de modificare a „proiectelor” aflate în discuție de
„modificare” a unui O. U. G. ce a „modificat” legea de bază. Este în stilul
nostru de a face mai întâi răul, apoi să declanșăm acțiuni reparatorii care se
întind pe perioade lungi de timp. Răbdarea noastră e întinsă la maxim și nu
credem, la cum evoluează scena politică românească, că ele se vor rezolva prea
curând. Sau aveți probabil un Plan B, în sensul unui tratament special pe care
să-l aplicați pensionarilor militari, altfel nu se
explică manipularea și dezinformarea oribilă specifică, din
păcate, altor epoci apuse.
Tratamentul
nedrept și insultator aplicat rezerviștilor, poate și altor categorii, contrastează
cu acordarea unor sinecure de care profită sute, poate mii de privilegiați și
familiile lor care huzuresc pe banii statului, ca în societățile plutocratice.
Sunteți
milostivi, sunteți doar partid social democrat, faceți pomeni, risipiți bani, sunteți
generoși inclusiv cu cei care nu au muncit niciodată în viața lor.
Dar
cu noi, rezerviștii, ce ați avut doamna ministru, ce rău am sau v-am
făcut ? Din câte știm, generația
noastră a participat din greu la ridicarea României din beznă, s-a sacrificat, așa
cum am arătat anterior, fără să “miște în front” și, mai mult, nu vine la
minister, ca unele sindicate ale societății civile, să cerșească bani, sporuri,
privilegii peste privilegii, în mod zgomotos și brutal uneori. Noi cerem doar
respectarea unor drepturi câștigate legal, pensii și salarii decente, măcar
peste nivelul unei infirmiere, care acum depășește în venituri pe un colonel
pensionar. Au fost și multe idei, năstrușnice din punctul nostru de vedere, de
a ne alinia, într-un fel, principiului contributivității și. . . . a ieșit un
dezastru. Vă întrebăm, noi militarii avem în solde elemente de
contributivitate? Atunci de ce încercați să schilodiți legi doar de dragul de a
face pe plac unor neaveniți? Comparați-ne cu alte state, cele din NATO și o să
vedeți că toate au, ca și calcul al pensiilor, procent din ultimele solde, la
care unele adaugă, din respect pentru armată, bonusuri care așa rămân pe viață,
(vezi Portugalia, Elveția ).
Este
jenant și aberant în același timp pentru că tocmai dumneavoastră trebuie să
înfăptuiți și justiția socială. Dar se pare că, prin acțiunile
dumneavoastră, ați uitat de această sintagmă a ministerului pe care îl conduceți.
Cine este interesat să destabilizeze un organism atît de vital ca Ministerul
Apărării, cu reputația pe care și-a câștigat-o de a fi salvat existența
statului român, ființa națională, de la pieire în Marele Război de Întregire,
sacrificând câteva sute de mii ostași, adevărați români. De ce
astăzi, noi, urmașii acestora, trebuie să trecem prin batjocură, prin
umilințele care nu mai încetează de aproape 10 ani. Ați găsit soluții de
acordare a unor indemnizații speciale parlamentarilor, primarilor, președinților
de consilii județene, ați ajutat profesorii, cadrele madicale.
Oare pe
noi ne considerați inutili, suntem prea în vârstă, nesemnificativi în lupta
electorală, sau suntem niște români reformați? Vrem să vă dovedim că vă
înșelați!
Ne-am
permis să vă adresăm aceste rânduri deoarece dumneavoastră și dl. ministru al Apărării
trebuie să vă asumați răspunderea pentru legiferarea unei OUG 59/2017 total
neconstituțională. Și toate aceste lucruri se întâmplă în anul Centenarului
Marii Uniri a românilor.
Vă
mai spunem că noi, cei care v-am votat și am fost alături de dumneavoastră
(inclusiv cu acțiuni de stradă), suntem profund dezamăgiți și ne considerăm
tratați ca niște asistați sociali. Nu uitați, dând timpul înapoi, momentele
când, o parte din cei ce vă scriu acum, v –am întâlnit la Craiova, am dat mâna,
ne-ați expus o parte din proiectele politice ale dumneavoastră și ale
partidului alături de dl. general Dobrițoiu, dl. viitor senator Voicu și alți
politicieni. Atunci ne-ați convins, iar ascensiunea dumneavoastră politică o
datorați și nouă, rezerviști. Credeți că acum mai sunteți credibilă? Nu uitați
că roata destinului se invarte! Urmează și alte alegeri și nu știm
dacă vom mai fi acolo!
Deviza
noastră este: „Onoare și demnitate
până la capăt!”
Col(r).
Munteanu Vasile
Col(r). Nemulescu Victor
miercuri, 25 iulie 2018
Scrisoare deschisa ministrului Justitiei
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Adresa: Bucuresti, str.
Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410,
Cod fiscal:26096263
Adresa e-mail:
sindicatulmilitarilor@gmail.com
Nr. 735 din 25.07.2018
Scrisoare deschisa
Domnului Tudorel TOADER,
Ministrul Justitiei
Domnule ministru,
De aproape o luna de zile, zeci de mii de
rezervisti, membri si aliati ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate
(SCMD), asteapta cu sufletul la gura raspunsul dumneavostra la intrebarea care
ne framanta: „Deciziile CCR sunt
obligatorii numai pentru Presedintele Romaniei (vezi Cazul Kovesi) sau si
pentru Guvern?”. Ne referim la Deciziile CCR si ICCJ pe care vi le-am prezentat
si care reglementeaza identitatea de tratament legislativ aplicat militarilor
si magistratilor, considerandu-se ca primii infrunta aceleasi riscuri, practica
aceeasi „munca fortata”, botezata „activitate” (Art.42, Constitutia Romaniei),
platesc la nevoie pretul sangelui si sunt lipsiti de drepturi civile prin
contractul de munca, la fel ca militarii.
Intre timp, constatam ca asocierea magistrati –
militari, favorabila doar magistratilor in ceea ce priveste pensiile de
serviciu, nu si militarilor, a caror lege a fost facuta praf prin Art.40 din
defuncta OUG57/2015 si OUG59/2017 a „Marii Tradari Nationale” (soldata cu
pierderea a peste 20.000 de cadre trecute in rezerva, din intregul sistem),
este mult mai paguboasa decat ne-am imaginat, atat pentru noi, rezervistii, cat
si pentru Tara.
Domnule ministru,
In anii 2008-2009, cand interese straine au decis
distrugerea Sistemului de Aparare al Romaniei, guvernarea Basescu–Boc a lovit
salarizarea militarilor activi, nu cu 25%, ci cu 49% si a decis desfiintarea
rezervistilor prin transformarea in asistati social, aruncati, ilegal, pe Casa
Nationala de Pensii, folosindu-se de „Diversiunea Geica”. Un fost pilot civil,
ajuns mare mahar in Aviatia Civila, cumuland doua salarii si pensie plus
indemnizatii, cu un total de 300 de milioane, la vremea aceea, a constituit
pretextul declansarii ofensivei impotriva rezervistilor pe motivul ca si ei au
piloti. Numai ca pilotii militari aveau pensii de 9-15 milioane, comandantii de
escadrila ajungand la 22 milioane (2.200 de lei, astazi), de unde razboiul
psihologic si imagologic, declansat cu ura, impotriva „pensiilor nesimtite de
20 de milioane”.
Astazi, pentru ca istoria se repeta, ministrul
Muncii foloseste, impotriva rezervistilor, pretextul magistratilor, afirmand ca
exista 10 pensii militare cu mult peste 20.000 lei (200 milioane lei). Exista,
dar nu 10, ci 114, numai ca nu sunt pensii militare ci PENSII CIVILE.
Domnule ministru,
In structurile militare exista nu numai infanteristi
si jandarmi. Exista si spioni si contraspioni, aviatori militari, ingineri,
medici, profesori universitari si cercetatori stiintifici militari (cazul subsemnatului)
care practica, concomitent, doua meserii, aceea de militar si aceea conferita de
specializare, fiind platiti doar ca
militari (grad, functie, sporuri militare).
Magistratii militari fac exceptie. Ei sunt platiti
si ca militari si ca magistrati, sugand de la doua oi: si de la Ministerul
Justitiei si de la Ministerul Apararii. Problema
este ...... cui i se subordoneaza? Ministrului Justitiei sau ......
ORDINULUI MILITAR? Care ORDIN, in situatie de alarma de lupta, in caz de
neexecutare, le aduce glontul. Cazul
Gica POPA! In situatia de alarma partiala de lupta, in decembrie 1989, Gica
POPA, Voinea, Nistor si altii au executat ordinul scris de Brucan, de lichidare
a lui Ceausescu, batandu-si joc de actul de justitie. Apoi, constiinta
profesionala si-a spus cuvantul si Gica POPA s-a sinucis. Ceilalti si-au primit rasplata, gradul de general si ne
dau lectii de democratie si astazi.
Intrebarea europeana, ridicata si solutionata ca
Decizie si in sedinta de plen a CSM, din 20.06.2016, este urmatoarea: „Pot fi magistratii militari independenti
si impartiali cat timp sunt supusi ordinului, iar cariera militara si bugetul
instantelor militare apartin sistemului Militar si nu sistemului de Justitie?”.
Dupa reforma legislativa din 2004, constand in cele
doua Legi, 303 si 304, privind pensionarea magistratilor si organizarea
sistemului juridic, s-a decis, ca la noi, o struto-camila. Sectia militara a
ICCJ a fost desfiintata, magistratii militari fiind transferati la Sectia Penala
a ICCJ. Asa s-au imbogatit magistratura si procuratura civila cu personalitati
de talia domnului Stefan PISTOL, fostul sef al Curtii de Apel Militare, care
l-a judecat, recent, pe dl. Liviu DRAGNEA. Intelegem, din acest motiv,
intoarcerea fostului nostru aliat, Liviu DRAGNEA, impotriva noastra, a
rezervistilor. A fost judecat de un magistrat militar. Si noi suntem loviti,
asa cum v-am raportat, tot de juristii militari, care isi acopera
monstruozitatile comise impotriva noastra in anii 2009-2012 (Legea 329/2009,
Legea 119/2010, includerea militarilor in Legea 263/2010 si, mai ales, OUG
1/2011). Astazi, sunt principalii vinovati de inghitirea de catre politicieni a
legislatiei antimilitare si antistatale, concretizata prin Art.40 din
OUG57/2015, OUG59/2017 si OUG -urile derivate.
In ceea ce-i priveste pe magistratii militari, va
adresam rugamintea de a analiza posibilitatea de a transfera cu toate
drepturile Directia Instantelor Militare, Curtea de Apel Militara Bucuresti si
Tribunalele Militare Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara si Bucuresti la Ministerul
Justitiei, asa cum s-a procedat, la MAI, cu Directia Penitenciarelor si SIPA. Profesionalismul
acestor oameni ar putea fi folosit la cote maxime, in conditiile in care sunt
mai multi, la ora actuala, decat numarul unitatilor pe care le mai avem si ar
fi feriti, pe viitor, de „cantecul de sirena” al „Statului Paralel”, ca in
cazul celebrului „Portocala”, si el procuror militar. Ar putea fi trecuti in
rezerva si primi, inclusiv, gradul onorific de maresal in rezerva, pentru a-i
putea judeca pe generalii cu patru stele, beneficiind, in continuare, de
salarizarea magistratilor, dar si de pensiile magistratilor, stabilite prin Legea
303/2004, pentru ca aici este problema.
Domnule ministru,
Pensiile magistratilor
militari sunt pensii civile, stabilite printr-o lege civila (303/2004), dar nu sunt
platite de Casa Nationala de Pensii, nici din bugetul Ministerului Justiei, ci din bugetul Ministerului Apararii Nationale,
prin Casa Sectoriala de Pensii a MApN.
Desi, stie bine ca sunt pensii civile, doamna Lia
Olguta VASILESCU le prezinta drept pensii militare si le foloseste ca pretext
pentru modificarea, nu a Legii 303/2004, ci a Legii Pensiilor Militare de Stat
(223/2015). Pretinde dansa ca rezervistii, care au pensii de 10 ori mai mici
decat magistratii, inclusiv militari, ar avea sute de milioane si ca de aia nu
trebuie sa le mai creasca nici cu rata inflatiei (prin introducerea sintagmei „indicator
definitiv”), nici cu cresterile salariale la activi. Din 15 septembrie 2017, pensiile
militare au fost inghetate, practic, pe viata. Va adresam rugamintea de a-i
explica domnului DRAGNEA ca visul domniei sale de a asigura pensii egale unor
oameni care au aceleasi date de vechime, functie si varsta, dar au iesit in
rezerva la o diferenta de o zi sau un an, a fost spulberat de doamna Lia Olguta
VASILESCU. Daca eu am, azi, salariul X
si ies la pensie, inlocuitorul meu, care va iesi peste trei ani, la nivelul de
salarizare promis de PSD, va avea in aceleasi conditii, la un salariu triplat,
nominal, o pensie de doua ori mai mare decat a mea. In doi ani, generalii si
chestorii vor avea, din nou, pensiile mai mici decat femeile de serviciu.
In concluzie, inechitatile in sistemul militar si
discriminarea noastra se adancesc pe masura ce timpul trece si dvs., asaltat de
problemele juridice carora trebuie sa le faceti fata, nu puteti taia „Nodul Gordian”
si in ceea ce priveste deplina egalitate de tratament legislativ care trebuie
acordata, potrivit CCR, militarilor si magistratilor. Cu atat mai mult, cu cat avem
aceasta categorie care apartine ambelor domenii, cu mari sanse sa devina, ca si
DNA, o categorie in sine, independenta si fata de Ministerul Justitei si fata
de structurile militare la capitolul indatoriri, dar profitand de ambele in
ceea ce priveste drepturile.
Domnule ministru,
Intelegand riscurile pe care mi le asum prin acest
mesaj, eu, ca reprezentant si nu Sindicatul, care apara prin membrii sai,
conform juramantului militar, nu numai drepturile militarilor si politistilor,
ci ale natiunii intregi, in asteptarea raspunsului dumneavoastra care, sper sa
nu intarzie foarte mult,
Am onoarea sa va salut,
Sub deviza „Honor
et Patria! Vae Victis”
PRESEDINTELE SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU
marți, 17 iulie 2018
Adrese ale SCMD catre Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Adresa: Bucuresti, str.
Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410,
Cod fiscal:26096263
Adresa e-mail:
sindicatulmilitarilor@gmail.com
Nr. 713 din 17.07.2018
CATRE
Domnul
Liviu DRAGNEA,
Presedintele
PSD si Presedinte al Camerei Deputatilor
Domnule Presedinte,
Va informam, prin prezenta, ca SCMD i-a dat in judecata, pentru abuz de
putere si discriminare la adresa rezervistilor, pe doamna ministru Lia Olguta
Vasilescu, in solidar cu Ministerul Muncii (Dosar nr.1218/3/2018) si pe domnii
ministri ai Apararii: Mihnea MOTOC, Gabriel LES si Mihai FIFOR, in solidar cu
Ministerul Apararii (Dosar nr.19640/3/2018). Acesta este motivul pentru care ne
adresam dumneavoastra, in calitate de lider al coalitiei de guvernare, in scop
de mediere.
Data find noua campanie mediatica de denigrare a militarilor, indeosebi
a rezervistilor, prin minciuni grosolane referitoare la natura juridica a
pensiilor militare de stat si cuantumurile acestora, declansata in scop de
autovictimizare de dna. ministru al Muncii, vineri, 13 iulie 2018, la RTV, va
solicitam o intrevedere a dumneavoastra, personal, cu membrii Biroului Operativ
Central al SCMD (col.(r) Mircea DOGARU – presedinte, gl.fl.aer.(r) Iosif BALAN
- vicepresedinte/secretar general si col.(r) Valeriu PRICINA – vicepresedinte),
insotiti de avocat (vicepresedinte SCMD - col.(r) CALOIAN Monica), pentru
lamurirea tuturor aspectelor legate de diferendele dintre unii membri PSD ai
guvernului si SCMD.
Cu stima, in numele unei anterioare colaborari civilizate,
PRESEDINTELE
SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Adresa: Bucuresti, str.
Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410,
Cod fiscal: 26096263
Adresa e-mail:
sindicatulmilitarilor@gmail.com
Nr. 714 din 17.07.2018
CATRE
Domnul
Calin POPESCU-TARICEANU,
Presedintele
ALDE si Presedinte al Senatului
Domnule Presedinte,
Va informam, prin prezenta, ca SCMD i-a dat in judecata, pentru abuz de
putere si discriminare la adresa rezervistilor, pe doamna ministru Lia Olguta
Vasilescu, in solidar cu Ministerul Muncii (Dosar nr.1218/3/2018) si pe domnii
ministri ai Apararii: Mihnea MOTOC, Gabriel LES si Mihai FIFOR, in solidar cu
Ministerul Apararii (Dosar nr.19640/3/2018). Acesta este motivul pentru care ne
adresam dumneavoastra, in calitate de lider al coalitiei de guvernare, in scop
de mediere.
Data fiind noua campanie mediatica de denigrare a militarilor, indeosebi
a rezervistilor, prin minciuni grosolane referitoare la natura juridica a
pensiilor militare de stat si cuantumurile acestora, declansata in scop de
autovictimizare de doamna ministru al Muncii, vineri, 13 iulie 2018, la RTV, va
solicitam o intrevedere a dumneavoastra, personal, cu membrii Biroului Operativ
Central al SCMD (col.(r) Mircea DOGARU – presedinte, gl.fl.aer.(r) Iosif BALAN
- vicepresedinte/secretar general si col.(r) Valeriu PRICINA – vicepresedinte),
insotiti de avocat (vicepresedinte SCMD - col.(r) CALOIAN Monica), pentru
lamurirea tuturor aspectelor legate de diferendele dintre unii membri PSD ai
guvernului si SCMD.
Cu stima, in numele unei anterioare colaborari civilizate,
PRESEDINTELE
SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU
luni, 16 iulie 2018
CAMARAZI, VA TREBUI SA-I “REPERAM” ONOAREA!
CAMARAZI, VA TREBUI SA-I “REPERAM”
ONOAREA!
-
COMENTARII PE MARGINEA DIALOGULUI HALUCINANT VICTOR
CIUTACU – LIA OLGUTA VASILESCU –
In cadrul programului de manipulare imagologica, in
favoarea sa, ca autoare a unor legi ale Haosului, in domeniul salariilor si
pensiilor, ministrul Muncii a avut o prestatie halucinanta in interviul luat de
cunoscutul jurnalist Victor CIUTACU, la RTV, in seara zilei de 13 iulie a.c. Bietul
Ciutacu o intreba pe “LOV” de mere si ea ii raspundea, ca de obicei, ca n-are
nuci. Pe sleau, omul a intrebat-o ce parere are despre magistrati, care ies dupa
20 de ani cu o pensie de 10 ori mai mare ca a lui. Drept care,” LOV”, care nu
se ia de magistrati, pentru ca astia o pot trimite inapoi la “turtoi”, a
inceput sa faca spume la gura pe tema favorita: pensiile militare.
Lasand la o parte faptul ca si pensiile militare sunt
de 10 ori mai mici decat cele ale magistratilor si ca, daca Iohannis a inteles
ca deciziile CCR sunt obligatorii (Cazul Kovesi), pentru Guvern, deciziile CCR
in favoarea militarilor nu exista, demonstratia LOV a continut aceleasi
aberatii. Ca, daca ii creste unui colonel activ cu 10 milioane salariul si unui
colonel in rezerva ii creste tot cu 10 milioane pensia. Si ca ea trebuie sa faca
dreptate! Absurditate demolata anul trecut, cand soldele de functie au crescut
cu 15% in luna iulie si nici o pensie militara nu a crescut. Desi, legea
prevedea cresterea concomitenta, daca respectiva crestere era mai mare decat
rata inflatiei. Ceea ce nu a fost cazul! Mai mult, nu toate elementele
salariale intra in calculul pensiei, care crestea doar cu un procent din
cresterea salariala. Deci, masura luata prin OUG59/2017 este aberanta, discriminatorie,
anticonstitutionala si nu se justifica! Iar declaratiile repetate ale doamnei
privind inghetarea pensiilor militare pana vom fi ajunsi din urma, nu se stie
de cine, sunt, de-a dreptul, penale!
Pe scurt, “LOV” si-a facut propaganda si s-a victimizat
ca, in conditiile in care a crescut de a innebunit pensiile civile, nesimtitii
de militari, adica “DOGARU si gasca lui” i-au facut plangere penala. Si,
culmea, doar ei, care n-are nici o treaba cu Casa Sectoriala de Pensii Militare,
nu si adevaratilor vinovati.
Fals! Nu de ieri, ci de 7 luni suntem in proces, in
contencios, la Sectia a_II-a Contencios Administrativ si Fiscal, a TMB, cu numita
LOV, in solidar cu Ministerul Muncii, pentru abuz de putere si discriminarea
rezervistilor. Plangeri penale nu i-am facut, ci doar plangeri administrative
prealabile, pe 18 august 2017 si pe 19 noiembrie 2017. Si nu doar ei, ci si numitului
Traian Basescu, senator si ministrilor Apararii, Mihnea MOTOC, Gabriel Beniamin
LES si Mihai – Viorel FIFOR, in solidar cu Ministerul Apararii.
Tocmai din procesul cu noi, a aflat distinsa doamna,
care a condus o campanie dezgustatoate inpotriva rezervistilor, in intreg anul
2017, mergand pe confuzia voita intre pensiile rezervistilor si magistratilor, ca
nu mai are nici o competenta asupra noastra, de la 1 ianuarie 2016. Drept care,
anul acesta a dat-o la intors, aruncand intreaga vina pe ministrii Apararii.
Dar…… e prea tarziu!
Va reamintim declaratia ei de presa de anul trecut, 17
mai 2017, cand, la ora 12.00, a iesit in fata jurnalistilor, anuntand cu satisfactie
ca, prin Proiectul Legii salarizarii unitare i-a “terminat” pe militari,
rezolvand “pensiile nesimtite” ale acestora, prin Articolul 40. Imediat s-a
produs desantul SCMD la Parlament, cand s-a pus conducerii PSD la varf,
intrebarea iliesciana “Ce are sula cu
prefectura? Adica ce cauta, intr-o lege a salarizarii, un articol privind pensiile
ocupationale?”. Dragnea a reactionat prompt si aceeasi Olguta a iesit in
fata presei la ora 14.00, anuntand ca a retras Art.40, “la cererea conducerii
partidului, dar …… or sa vada domnii colonei, in toamna!”. Deci, ura “LOV”
impotriva militarilor este personala si de dimensiuni apocaliptice. Ea s-a
tradus prin Legea 153/2017 a salarizarii care l-a adus pe Seful Statului Major
al Apararii sub nivelul unei secretare de primarie, obligandu-i pe politisti si
pe rezervisti sa iasa in strada, in mai – iunie, anul trecut si in martie si mai,
anul acesta, chiar in timpul Congresulului PSD. Si s-a mai tradus prin OUG
59/2017, pe care noi am numit-o a “Marii Tradari Nationale”, pentru ca a golit
Sistemul de Aparare al Tarii, cu peste 20.000 de cadre si a inghetat pe viata pensiile
militare, profesia aceasta nemaifiind atractiva pentru nimeni.
Nu stim ce o motiveaza pe “LOV”, mai ales ca, in 2012,
de manuta am dus-o la Craiova, unde n-o voia nimeni, ne-am batut cu baronii
locali ai PSD-ului s-o impunem primar, cu peste 1500 de oameni care au mers din
casa in casa. Ceva s-a intamplat, pentru ca, dupa numai 2 ani a inceput
ofensiva impotriva SCMD si a rezervistilor, aducandu-ne, aproape, in pragul disolutiei
in 2014, fidelii ei de la Craiova continuand sa ne atace la baioneta si astazi.
Are ce are cu toti militarii, dar “cu coloneii”, in mod special. Probabil ca
dezamagit-o vreunul, de aici si indemnul din titlu. Cat despre prestatia de vineri,
13 iulie, aceasta poate fi catalogata in felul urmator: 1. ori doamna ministru,
care confunda pensiile cu ajutoarele sociale si bunicile cu “mamicile”, habar
nu are ce face si ce spune si trebuie schimbata, imediat, pentru incompetenta
paguboasa si pentru pensionari si pentru PSD, ori 2. minte constient, ceea ce este
de inteles pentru un politician, ori 3. urmareste un obiectiv clar, in vederea
lovirii rezervistilor prin Legea, dezbatuta aiurea de doi ani si pe care nimeni
nu a vazut-o, a pensiilor. Un obiectiv care ar fi decimarea militarilor cu
sprijinul “poporului lui Petre Tutea”,
care este intoxicat, adica manipulat, ca am atacat-o tocmai pentru ca ar fi
dat, bietilor oameni, bani. Din aceasta pespectiva, este clar ca ar fi inutil
sa explicam oamenilor ca nu figuram in Codul Muncii, ci doar in Constitutie, la
capitolul “munca fortata” (Art.42), ca noi nu aveam ore platite suplimentar si
concedii reale, drept de proprietate, ca eram in activitate si la ordin 24 de
ore din 24 etc. Sau, ca in timp ce noi dardaiam de frig in zloata, ei se
distrau in discoteci si baruri. Pentru ca nu ii intereseaza! La indatoriri “poporul
lui Tutea” nu se inghesuie, dar la drepturi e primul! Dovada ca numai in
Romania, militarilor li s-a furat legea care a fost trasnferata magistratilor
si… primarilor, lor ramanandu-le doar obligatia de a muri pupand in fund
conducerea de partid si de stat.
Contracarand “Diversiunea LOV”, va trebui, stimati
camarazi, sa actionati, atragand atentia membrilor civili ai familiilor dvs, vecinilor
si prietenilor, in felul urmator: “Bai, “Popor
al lui Tutea”, de 4 ani esti mintit ca-ti vor creste salariile si pensiile si
cresc doar veniturile presedintelui, ministrilor, parlamentarilor,
presedintilor de consilii judetene si, mai nou, primarilor. Din ianuarie, anul acesta, toate preturile au
crescut cu peste 60%, in nadejdea unei promisiuni de crestere a pensiilor cu
15,3%. Adica 5.3%, indexarea cu rata inflatiei si 10% cresterea zisului punct
de pensie. Indexarea, adica 5.3% erau obligati sa v-o dea in ianuarie. Au mintit
ca va dau indexarea in iulie, odata cu punctul de pensie. In martie v-au anutat
ca v-o dau topita in punctul de pensie, iar astazi nu mai pomenesc nimic de
indexare. Deci, la o crestere a preturilor de peste 60%, nu v-au dat nici
15,3%, ci doar 10% si va aduc la televiziuni, ca pe vremea lui Ceausescu, in
emisiuni gretoase de propaganda, sa multumiti din inima partidului ca v-a dat
50 de lei in plus, in loc sa va dea 500, cum au promis.”
Cu varf de lance “LOV” s-a trecut, se poate spune, de
catre stapanii externi, la etapa finala a razboiului de distrugere, prin
dezintegrare a statului roman, structurile de Aparare, Ordine Publica si Siguranta
Nationala devenind calul de bataie al propagandei antiromanesti. Statul
paralel, adica Sistemul tradator, nu a fost distrus prin scoaterea in décor a
lui Coldea si Kovesi, mult prea conpromisi, ci s-a intarit, colorandu-se,
treptat, in rosu, locul celor pe i-am identificat pana acum fiind luat, incet
dar sigur, de personaje gen “LOV”. Care, prin prestatiile televizate, face si
presiuni asupra magistratilor, in conditiile unui proces in derulare cu SCMD. Ceea
ce contravine Legii! Dovada ca, judecatoarea TMB, de la Sectia a-II-a, careia i
s-a repartizat cazul (Dosar nr.1281/1/2018), a incercat sa scape de el, pe 2
februarie a.c. Cererea fiindu-i respinsa, la prima sedinta publica, s-a “autorecuzat”
prin formula “necompetenta functionala”. De ce? De frica!
In aceste conditii, stimati camarazi, daca mai tineti
minte juramantul depus, contracarati propaganda anti militara, aruncati-va la
cos simpatiile politice si fiti gata sa iesiti in strada o singura data, dar decisiv,
impotriva “balaurilor care ne inghit de vii”, in ziua in care va fi dat
publicitatii, in sfarsit, Proiectul Legii Unitare a Pensiilor, evident, in anul
bataii de joc la adresa Marii Uniri, cu strigatul de lupta “TRAIASCA ROMANIA!”.
Honor et Patria! Vae Victis!
Presedintele SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU
Presedintelui PSD, dl. Liviu Dragnea
Va rugam sa ne precizati la ce pagina, articol si paragraf din Programul de Guvernare al PSD, ati inscris inghetarea pensiilor militare si anularea textelor din Legea 223 care prevedeau, ca la toate armatele din NATO, indexarea si actualizarea pensiilor rezervistilor pe timp de pace.
RESPECTATI PROGRAMUL DE GUVERNARE, IAR NOUA, REZERVISTILOR, ONOAREA SI DEMNITATEA!
vineri, 13 iulie 2018
NECONSTITUTIONALITATEA OUG
57/2015 SI A OUG59/2017.
ARGUMENTE IN DISCUTIILE CU
DEPUTATII SI SENATORII DIN TERITORIU, CARE VA REPREZINTA
-
In atentia tuturor membrilor SCMD –
Doamnelor si domnilor,
Conform Deciziei CD al SCMD din 05 iulie a.c., va
punem la dispozitie, ca argumente in discutiile cu deputatii si senatorii, indiferent
de culoare politica, referitor la legislatia in domeniul pensiilor militare,
fragmente din DECIZIA nr.20/02.02.2000 a CCR si fragmente din DECIZIA nr.29/2011
a ICCJ.
Ambele
statueaza deplina egalitate de tratament, din punct de vedere legislativ,
dintre magistrati si rezervisti.
In conditiile in care magistratii sunt exceptati de la
ambele OUG-uri mentionate in titlu, noi, SCMD, am ridicat, deja, in fata
ministrului Justitiei, urmatoarea sesizare majora: DACA PRESEDINTELE ROMANIEI ESTE
OBLIGAT SA RESPECTE DECIZIILE CCR SI ICCJ (CAZUL KOVESI), IN ACEEASI MASURA
ESTE OBLIGAT SA LE RESPECTE SI GUVERNUL IN CEEA CE PRIVESTE PENSIILE MILITARE.
IAR, DACA PRESEDINTELE SE VREA A FI SUSPENDAT PENTRU
INTARZIEREA DE 30 DE ZILE A APLICARII DECIZIEI CCR IN CAZUL KOVESI, CU ATAT MAI
MULT PREMIERUL DANCILA TREBUIE SUSPENDAT PENTRU INTARZIEREA DE 18 ANI A
APLICARII DECIZIEI CCR IN CEEA CE PRIVESTE PENSIILE MILITARE DE STAT, LA CARE A
SUBSCRIS SI, MAI MULT, A ACEPTAT, IN MOD FLAGRANT CONTRADICTORIU, INTRODUCEREA
REZERVISTILOR IN ABERANTA OUG59/2017 A LIEI OLGUTA VASILESCU.
HONOR ET PATRIA! VAE VICTIS!
Presedintele SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU
DECIZIA NR.
20/02.02.2000 A CCR
(in dosarul 5A/2000)
"Curtea Constitutionala retine ca
instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu
reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o
compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor
speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.
Astfel, aceste statute speciale
stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive,
impunand militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte
categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise
activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure
posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere
dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in
timpul activitatii.
............................................................................................................
Un alt element comun care justifica in
mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si
al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il
reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective,
ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice,
a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in
exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii.
............................................................................................................
Curtea Constitutionala constata, pe de
alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru
militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe
care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu
constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii,
principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se
bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care,
astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si
legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii
si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod
obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de
regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente,
restrictii si riscuri.
............................................................................................................
Curtea Constitutionala constata ca, fata
de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a
magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor
aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv
reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu
se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui
tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, astfel
cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga
reglementarea privind pensia de serviciu a magistratilor.
............................................................................................................
diferenta de regim juridic ce se creeaza
intre pensia magistratilor si pensia militarilor constituie, in conditiile
infatisate prin considerentele anterioare, o incalcare de catre legiuitor a
egalitatii de tratament juridic, ceea ce, in absenta unei determinari
obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie,
in intelesul conferit acestui text constitutional prin dispozitiile actelor
internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care
Romania este parte. Intre acestea figureaza si prevederile referitoare la
nediscrimieste ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite,
al caror cuprins, conturat prin dispozitiile corespunzatoare ale anexei,
cuprinde si dispozitia conform careia "O diferenta de tratament pe un
motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca discriminatorie".
Doamna
si domnilor,
Intr-o tara normala, condusa de oameni normali, nici n-ar mai trebui sa ne
adresam CCR pentru ca raspunsul exista si ar fi trebuit sa-l cunoasteti. Intr-o
tara insa, condusa de ambuscati si tradatori, spre disparitie statala, suntem
obligati nu atat prin prisma intereselor noastre, cat datorita juramantului de
credinta si de sange facut Patriei, sa intervenim.
Pentru a evita declansarea pe fata a unui conflict deschis, rezervisti-Guvern
si majoritatea parlamentara, cu grave pierderi politice pentru dvs., va rog
respectuos sa retrageti urgent anticonstitutionala, ticaloasa si tradatoarea
Ordonanta de Urgenta Vasilescu si sa-i retrageti, de asemenea, pe toti
acoperitii dvs., mancatori de dejectii pe seama militarilor, care actioneaza in
media pe post de “jurnalisti” si “analisti”. Altfel, vom fi obligati sa le
dezvaluim interesele, averile, gradele si apartenenta … externa.
Decizia nr. 29/2011 a Inaltei Curti de Casatie si
Justitie
- Fragmente –
.......................................................
3 34. Aşa cum s-a stabilit
prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste
pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au
fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa
inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie
să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de
acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal
auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe
lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari,
senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din
aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.
Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.
Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.
3 35. Aplicarea acestui act
normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului
sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii
de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care
cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea
acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul
anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum
este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1
din Primul Protocol adiţional.
36. Ca atare,
jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu
prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie
coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).
3 37. În mod corect
instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor
normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes
patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul
asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care
se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva
Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza
Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan
Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.
3 38. Totodată,instanţele de
judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea
dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în
înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit
titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului
pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul
suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul
de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării
dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul
nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vederejurisprudenţa
Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din
28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2
februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12
octombrie 2004 (§ 39 şi 40).
3 39. Pentru ca ingerinţa să
nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie
să fie legală, săurmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport
de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi
realizat.
4 40. Din perspectiva
acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut
că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi
urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek
împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea
reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor
existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi
financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel
de asigurări sociale.
Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).
Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).
4 41. Astfel, prin
recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume
diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult,
ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la
bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o
categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o
persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare
statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea
pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul
legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod
riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în
identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind
util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru
reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor
speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.
Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa
Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie
de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei,
Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord
din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 -
decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai
2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan
Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat
măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata
unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.
În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.
Ca atare, pe calea recursului în
interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de
natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi
aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea
raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului
probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt
reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi
jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).
Pentru a fi legală o soluţie asupra unei
sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar
să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, căraportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, căraportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
Obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
Obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.
VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,
Rodica Aida Popa
Magistrat-asistent-şef,
Bogdan Georgescu
Bogdan Georgescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)