APEL

 APEL

CATRE CAMARAZII DIN SAOPSN IN ACTIVITATE SI CEI RECENT TRECUTI REZERVA                                                                                                                                     

Doamnelor si domnilor,

      Vi se inoculeaza ideea ca nu trebuie sa aveti nici o legatura cu SCMD, care v-ar vrea raul. Sa nu comunicati “dusmanului”, adica noua, date despre soldele/soldele de rezervist, botezate “pensii”, pe care le aveti.
      Sunteti mintiti ca ati fi “elita” elitelor militare române din toate timpurile. Ca voi sunteti profesionisti” si toti predecesorii vostri, de 2000 de ani incoace, ar fi fost niste amatori buimaci, pentru ca voi sunteti in NATO si in UE.
       Dar cine a facut prostia sa va bage pe voi in “Niciunde” si in “Nicaieri”, sub incidenta aceleiasi propagande politice de slugi abjecte, nu predecesorii vostri, adica NOI? Intrucat am fost manipulati inaintea voastra si apoi tradati, va intrebam, asadar, din experienta…
        Aveti soldele echivalente cu ale omologilor din Occident? Norma de hrana? Echipamentul? Tehnica de lupta? Serviciile medicale? Banii de chirie si de deplasari?
        Aveti idee de cand contributia dvs., din NET, la pensia privata (suplimentara) s-a transformat in “contributie individuala la Bugetul de Stat”?
        Va plac avansarile pe criterii politice, masonice, sau de spaga?
        Stiti cat vi se returneaza, la “pensie”, din nesfarsita dvs. contributie la “Bugetul de Asigurari Sociale” al MApN, MAI (Jandarmii), ori SRI (Serviciile)? Stiti ce drepturi conexe mai aveti? Stiti ca obligatiile v-au ramas intacte, nu insa si drepturile, transferate “pas cu pas” legislatiei salarizarii si pensiilor… magjstratilor?
         Stiti ca speranta de viata la militari si politisti este de 62 de ani? Stiti ca nu aveti sanse prea mari sa ajungeti rezervisti pentru ca noua legislatie la pensie va condamna sa va bateti cu Putin la 65 de ani?
         Stiti ca “reconversia profesionala” existenta in toate structurile militare ale statelor membre NATO, voua nu vi se aplica?
         Stiti ca in toate statele membre UE, militarii in activitate au dreptul la organizare sindicala, pentru ca numai un sindicat le poate apara interesele, nu ONG-urile-susanea, intretinute de ministere, cu presedinti “indemnizati” de ministrii de resort (38 milioane lei/an cheltuie doar MApN cu zisele ONG-uri de (in)utilitate publica)?
          Stiti ca doar in România, statutul cadrelor militare, modificat din 1995 si pana astazi de 37 de ori (si exact in aceste zile a 38-a oara) va interzice organizarea in sindicate conform “Recomandarii 1275/2002 a Consiliului Europei, desi Constitutia României va permite?
          Stiti ca stagiul militar obligatoriu nu a fost desfiintat in România, ci doar suspendat la pace prin legea 395/2005 si ca, in caz de razboi sau calamitate naturala, reintra in vigoare si incepe haosul? Pentru ca hotii au desfiintat toata infrastructura, au predat terenurile unitatilor Mafiei imobiliare si chiar au desfiintat multe centre militare? Etc., etc., etc.
           In aceste conditii, un minim de gandire logica v-ar obliga sa constientizati ca doar SCMD va poate apara drepturile, ca sindicat al rezervistilor proveniti din toate structurile SAOPSN!
           Noi, in colaborare cu sindicate ale politistilor (SNPPC, UNIPOL, SIDEPOL, FSANP, etc.), luptand pentru drep-turile rezervistilor si ale politistilor in activitate, luptam implicit si pentru drepturile dvs., in strada, in justitie si in Parlament!
           Noi am obtinut marirea varstei contractuale la asa-zisii militari profesionisti, ca sa poata si ei beneficia de pensii. Noi am obtinut, prin doua legi reparatorii (241/2013 si 223/2015) redobandirea statutului de rezervist, recuperarea banilor abuziv retinuti de regimul Basescu-Boc si alinierea in conditii de deplina egalitate a tuturor rezervistilor la nivelul de salarizare de la 1 ianuarie 2016! Chiar daca am fost tradati de liderii nostri din conducerea Directiilor Centrale, care ne-au desprins de voi prin zeci de OUG-uri, noi am obtinut si pentru voi, in continuare, dreptul la munca al rezervistilor in 2014 si noi suntem cei care solicitam aplicarea in integralitatea sa, in SAOPSN, a Legii salarizarii (153/2017) asa cum a fost promulgata, dar si a Legii pensiilor, 223/2015, in forma promulgata. Abia dupa aceea acceptam negocieri pe modificari, dar in interesul cadrelor si nu al Mafiei kaki a armamentelor!
             Noi am obtinut, in Justitie, in 2021, plata ajutoarelor salariale, dar inca mai asteptam confirmarea din partea CCR. Noi si aliatii nostri politisti cerem anularea efectelor zecilor de OUG-uri, care va lasa fara viitor si, din noiembrie 2021 si eliminarea militarilor si politistilor, atat din PNRR, cat si din Proiectul, apoi din Legea 282/2023! Si o facem in Justitie, in Parlament si in strada, in timp ce voi taceti, tremurand de spaime, iar prostii fuduli din randul rezervistilor si tradatorii obedienti ne blameaza!
            Va convine, ca rezervisti, daca mai apucati, sa fiti decuplati de la orice crestere salariala a celor in activitate, inclusiv a soldei de grad, in conditiile in care gradul este proprietatea detinatorului?
            Trebuie sa recunoasteti deschis, pentru ca de stiut, stiti, ca toate mizeriile legislative impotriva voastra si a noastra sunt clocite, din servilism in interes propriu, la nivelul a trei Directii generale ale MApN. Fripturistii fac economii, pe spinarea noastra, atat la salarii, cat si la pensii, refuzand de 15 ani sa aplice legile in forma promulgata. Numai in decembrie trecut au returnat 7 miliarde lei la Bugetul de Stat, pe care le-au cerut deja in ianuarie, pentru achizitia de geoarse nezburatoare si neplutitoare, transportoare-submarin, rachete antice si tancuri demolatoare de poduri pentru Ucraina. Iar daca va arunca din cand in cand niste faramituri, din dreptul vostru, dar cu titulul de “pomana”, o fac de teama actiunilor si influentei in tara si in afara granitelor.
            Pentru toate acestea, va invitam ca, in activitate fiind, sa colaborati cu SCMD, care poate face ceea ce voi nici macar nu aveti dreptul sa solicitati! Iar la trecerea in rezerva, va indemnam sa veniti la SCMD, cu experienta voastra, pentru ca numai impreuna, toti la un loc, cei care mai avem coloana vertebrala si nu visam mariri in slujba stapanilor de sclavi, vom putea reusi sa asiguram tuturor militarilor, politistilor si personalului civil din SAOPSN un trai decent si vom putea apara, in conformitate cu juramantul depus, interesele României, impotriva tradatorilor care slujesc interese straine in dauna celor nationale. Numai asa vom castiga si respectul camarazilor din NATO!
            Deci, o data rejectati de sistem, daca mai sunteti credinciosi juramantului depus, de aparare a poporului român (unicul nostru “stapan” constitutional), “chiar cu pretul vietii”, inscreti-va in SCMD! Dar pentru asta trebuie sa aveti curajul sa recunoasteti deschis ca toata bataia de joc legislativa la adresa noastra, atat a celor in activitate, cat si a celor in rezerva si in retragere, provine de la slugile nesimtite, incompetente, lacome, hoate si fudule, aburcate de interese straine in fruntea SAOPSN! Ele au clocit si clocesc, in interesul maririi lor, toate nenorocirile impotriva noastra, fiindca ordinele straine primite converg spre inlocuirea voastra cu mercenari adusi de aiurea, noua rezervandu-ni-se soarta “parasirii pe cale naturala a sistemului”! Ei se protejeaza, acoperindu-se cu… “Oscaruri”! Voi nu puteti sa-i luati pe tradatori de guler, NOI… DA!
            In concluzie, comunicati celor care, din prostie sau din interes, va manipuleaza impotriva noastra, ca SCMD nu solicita bani in plus pentru unii, in dauna altora, ci respectarea stricta a contractelor noastre cu angajatorul, contracte pe care noi le-am indeplinit cu 5 luni, sau 5, 10, 20, 30 de ani in urma si pe care slugile abjecte ale intereselor straine le anuleaza retroactiv.
            SCMD lupta pentru desfiintarea discriminarii voite dintre noi, dintre noi si civili, dintre noi si omologii nostri din statele membre NATO, prin respectarea contractelor noastre de activitate la ordin 24h/24 si a angajamentelor asumate de guverne, in ceea ce ne priveste, prin chiar tratatele de aderare la NATO si UE!
            Cat despre bani, daca asta va preocupa, noi am solicitat si solicitam, inclusiv forurilor tutelare externe-EGALITATE. Daca preturile la utilitati, alimente, medicamente, etc., sunt, in România, egale sau chiar mai mari decat in state-le membre NATO si UE, SCMD si sindicatele aliate ale politistilor solicita: pentru civili (adica pentru sotiile, copiii, fratii, surorile, eventual parintii nostri) salarii si pensii egale cu ale omologilor din UE, iar pentru militarii si politistii in activitate, in rezerva, sau in retragere, salarii si pensii egale cu ale omologilor nostri din NATO!
             Mai este ceva ce nu intelegeti? Pentru orice neclaritati, va stam la dispozitie!  

 

Honor et patria! Vae victis!                                                                                                                        

Presedintele SCMD                                                                                     28 martie 2024

Col(r) Mircea Dogaru

 

                                                                               

 

CONSULTARI
OCDE – CONFEDERATIILE SINDICALE DIN ROMÂNIA
- In atentia membrilor CSN Meridian, FNM si SCMD -

                                                                                                                                             
        Miercuri, 13 martie 2024, la sediul ASF, au avut loc, intre orele 16:30 – 18:00, discutiile Delegatiei OCDE, condusa de directorul Pablo Antolin, cu reprezentantii Confederatiilor: BNS (Dumitru Costin si Steluta Enache), Cartel Alfa (Bogdan I. Hossu), Meridian (Mircea Dogaru si Mircea Muresanu), CSDR (Pascu Narcis) si Fratia (Adrian Negoita).
          Tema discutiilor – Legislatia la Sistemul de Pensii Private din România.
          Discutiile s-au purtat fara translator, in limbile franceza, engleza si spaniola.
          In ceea ce ne priveste, am atentionat asupra urmatoarelor:
1. Sfidand Constitutia si Dreptiurile Omului, in România, s-a legiferat pensia privata obligatorie.
2. Pensia privata (suplimentara), pentru care au contribuit militarii si politistii (5% din NET), a fost insusita de guverne prin schimbarea naturii juridice a contributiei in “contributie individuala la Bugetul de stat” (OUG 59/2017), ceea ce, in opinia noastra, este furt calificat.
3. Contributiile, fie la pensia de stat, fie la pensiile private, sunt proprietatea contributorului, care depune lunar, fie din BRUT (la prima), fie din NET. Statul, ca administrator, a desfiintat insa fondurile de pensii, transformandu-le in bugete de asigurari sociale, separate pentru pensiile civile si pentru cele militare. Guvernele folosesc banii cum vor si netransparent, fara sa plateasca dobanda. Mai mult, amesteca pensiile de stat cu indemnizatiile sociale (numite pensii minime) si de merit, restituind, cu aerul ca dau de pomana de la Buget, maximum 30% din contributii. In caz de deces, dreptul de mostenire al familiei este exclus. La pensiile private, asa cum a precizat dl. Hossu, restituirea este de maximum 50%, iar lipsa de transparenta a cheltuielilor cu administratorii de fonduri este cvasitotala.
4. O contributie lunara intinsa pe parcursul a 35 de ani, in conditiile inflatiei galopante, arunca in derizoriu contractual initial si puterea de cumparare a pensiilor, fie de stat, fie private, in conditiile in care alinierea cu inflatia, se face si se raporteaza la o inflatie mult mai mica decat cea reala.
5. Contributiile la pensii se deduc din real-venit, dar, legislativ, restituirile se fac netinand cont de conditiile speciale de munca in cazul civililor, de prestare a activitatii, la ordin, 24h/24, cu asumarea riscului pierderii vietii, prin juramant, in cazul militarilor si politistilor. Pentru guvernele noastre, minerii, fie ca lucreaza in mine de aur, de uraniu, de carbune, etc., pilotii, militarii, politistii, mecanicii de locomotiva, etc., sunt asimilati functionarilor cu manecuta, considerandu-se tot mai mult ca lucreaza in “conditii normale”.
6. In ceea ce priveste varsta de pensionare, nu suntem de acord cu ideea egalitatii bolsevice, 65 de ani pentru toata lumea, barbati si femei, atat datorita mediei de viata scazuta din România, cat si conditiilor specifice de munca/activitate. Un miner nu poate cobori in mina de uraniu la 65 de ani, pentru ca e o varsta pe care n-o apuca. Media de viata la un silvicultor este de 63 de ani, la un militar/politist de 62. Nadia Comaneci nu poate evolua la barna sau paralele la 65 de ani. Un politist de 65 de ani nu poate fugari teroristii de 18-20 de ani si un militar de 65 de ani nu poate pilota F16, conduce tancuri Abrams, sau ataca la baioneta fortele speciale ale lui Putin.
             In concluzie, avem nevoie de o legislatie clara si onesta la pensii, atat civile, cat si militare, atat de stat, cat si private. O legislatie care sa protejeze banul contributorului. Am sugerat FMI si va spunem si dvs. ca, daca in România preturile la utilitati, alimente, medicamente, etc., sunt egale sau mai mari decat in tarile dvs., solicitam salarii si pensii ca in toate statele membre UE pentru civili, conform celor asumate prin Declaratia Schuman (9 mai 1950), iar pentru militari si politisti, conform omologilor nostri din statele membre NATO, noi fiind membri ai NATO cu depline drepturi din 2004 si ai UE din 2007.
               Raspunsul domnului Pablo Antolin (care si-a notat toate interventiile noastre), a fost: “Nu exista o legislatie unitara… Fiecare tara decide pentru ea insasi… Noi nu va putem spune ce sa faceti. Daca ne solicitati ajutorul, va putem sfatui.”!
              Excelent, pentru ca putem preintampina minciunile guvernelor, slugi credincioase ale intereselor straine, care isi scot PIB-ul prin “curbe de sacrificiu”, impuse exclusiv salariatilor si pensionarilor români, cum ca “OCDE ne-a impus”. Ca si in cazul aruncarii vinei incompetentei si slugarniciei lor, pe seama FMI, Comisiei Europene, sau Bancii Mondiale!
              Este drept, dl. Pablo Anotlin a incercat sa apere politica slugilor noastre guvernamentale, sugerand ca n-am putea avea pretentii la aceleasi venituri salariale si pensii ca in Occident, in conditiile in care, la noi, productivitatea este mult mai scazuta.
               Replica noastra, a tuturor, a fost… Care productivitate, cand toate activitatile producatoare de marfuri sau bani au ajuns, in România, pe mana bancilor straine si a multinationalelor, care declara profit ”0”, sau aproape de ”0”, fraudand statul român, iar la productivitatea din tarile dvs., contribuie peste 6.000.000 de romani emigrati, tocmai datorita salarizarii minime, lipsei de perspective, sau, daca vreti, de predictibilitate?

 

15 martie 2024                                                                                                                        Col. (r) dr. Mircea DOGARU
                                                                                                                                                 Presedintele SCMD
                                                                                                                                                 Presedinte Executiv al FNM   
                                                                                                                                                 CSN Meridian                                                                                                        

DISTRUGEREA SAOPSN “PAS CU PAS” V

                                                 DISTRUGEREA SAOPSN “PAS CU PAS”

 -REPERE ISTORICE-

                                                                                       V

6. “Golaniada” si “Golania Romantica” (22 aprilie – 20 mai 1990)

Cu secesionistii si “chicosii” pusi cu botul pe labe de demonstratiile militare in Ardeal, cu Mihai Viteza care voia sa reediteze “rebeliunea generatiei tinere” din 1941, dar care a fost oprit sa vina la Bucuresti, preconizata inlaturare a lui Ion Iliescu, a fost initiata, prin manipularea studentilor, inca bine organizati. Erau romantici, inflacarati, crezand in “Revolutie”, “libertate” si “democratie”, dar erau manipulati de proprii profesori, care se transformasera din activisti PCR fundamentalisti, peste noapte, in “europenisti” si “civici” si de sefii de an, fosti lideri ai UASCR (Uniunea Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania), de facultate, sau de centru universitar, care actionau la dubla comanda.

Strategii “revolutiilor spontane” stiau ca, o data deschisa “Cutia Pandorei”, trebuiau sa gestioneze niste crize ce aveau sa se declanseze implacabil: miscarea nationala (si au facut-o inventand si controland pana astazi toate partidele “patriotice”), sindicala (si au facut-o stimuland presedintii a 4 mari Confederatii sa ciordeasca patrimoniul UGSR, ca sa-i poata santaja), reactia militarilor (si am vazut cum au actionat impotriva lor inca din 1975) si miscarea studenteasca. Cu studentii, ametiti de sloganul care inlocuia competenta cu “minunatul tineret” a fost  mai usor deoarce, dupa miscarile studentesti din 1970-1972, s-a dat ordinul infiltrarii de baieti din Servicii (locotenenti-majori acoperiti), legendati ca provenind din mediul muncitoresc, membri PCR, motiv pentru care au fost “alesi” sefi de an, de UASCR pe facultate, pe centrele universitare, etc. Erau depistabili pentru ca toti aveau cu 6-8 ani mai mult decat colegii lor de grupa si de an. Iar in 1990, regizorii au selectat dintre ei doua modele de figuri emblematice, ca viitoare capetenii ale miscarilor de tineret: 1. figura christica, sau guevarista pentru “turbulenti” si 2. figura angelica pentru domnisoarele si doamnele care preferau modelele rafaelite, tip Giuliano Gemma, alias Montgomery Wood.

Manipulati sa iasa in strada pe 22 aprilie 1990, studentii habar n-aveau ca relanseaza “Scenariul Bucuresti”, sub lozinca aplicarii “Punctului 8 de la Timisoara”, adica “Jos comunismul!”, egal – “Jos Iliescu!”. Habar n-aveau ca fac jocul serviciilor straine, care voiau sa-si impuna fiecare (tragandu-se reciproc pe sfoara) candidatul. Iar pentru serviciile germano-austro-ungare devenise de interes Mihai Argesanu, cel care, de dragul unei Coroane de care era strain si pe care n-o dorise in tinerete, era gata sa sacrifice si Ardealul si Crisana si Maramuresul si Banatul. Studentii, cu sinceritatea tineretii, voiau ca “România sa fie bine si tot românul sa prospere”, adica sa traim ca-n Occident. Nu sesizau ca Occidentul voia sa iasa din criza de sistem pe spinarea noastra, jefuindu-ne ca-n codru. Si iarasi habar n-aveau ca hulitul comunism nu existase niciodata, nicaieri in lume, nici chiar in URSS, deoarece Stalin si Partidul Bolsevic (adica “Partidul celor multi”) proclamasera in 1936 victoria definitiva a socialismului si trecusera la lichidarea comunistilor, care pana in Mexic si SUA, nu s-au oprit din fuga. Iar in România, Ceausescu tot inventa, din Congres in Congres, noi forme de socialism, comunismul proclamandu-l “viitorul de aur al ominirii”, care avea sa se instaleze candva, la Pastele Cailor.

 Toti “anticomunistii” de ieri si de azi, care l-au tot pomenit pe Marx, fara sa-l fi citit vreodata, desi a fost si este studiat cu sfintenie in universitatile Occidentului, ar fi inteles de la acest filozof al Globalismului ce insemna in viziunea sa “comunismul’. Ar fi stiut ca, spre turbarea lui Stalin, Marx, scriind “Kapitalul”, nu “Proletarul”, a definit “Socialismul”, sub numele de “Modul de productie asiatic”, drept o aberatie istorica, in care mijloacele de productie erau proprietate comuna, dar exista exploatarea omului de catre om, exercitata de o artistocratie birocratica, de functii, care tindea sa devina de nume, cu o ierarhie piramidala, avand in frunte un leader care, innebunit de boala puterii, avea sa se considere zeu, transmitandu-si puterea ereditar. In viziunea lui, comunismul avea sa apara pe cale pasnica (nu prin revolutie), in cea mai dezvoltata tara capitalista (SUA, nu feudala Rusie), prin concentrarea la varf a capitalurilor, care aveau sa exceada Statul, iar acesta, devenind inamic, trebuia sa dispara. Exact ce se intampla astazi, cand, sub numele de “globalism”, un grup de dementi, detinatori ai finantelor mondiale, vor sa decida cati si cat avem dreptul sa traim, cat sau daca avem voie sa muncim, ce iubim, cum ne distram, ce mancam, daca si cum ne tratam, etc. Si-ar fi dat seama atunci, bietii studenti, fosti utecisti, sau membri de partid, ca joaca rolul hotului, care striga “Hotii!” si n-ar mai fi proclamat “Golania”, adica Piata Universitatii – “Zona libera de comunism”, ci “Zona libera de socialism”!

 

Pe 22 aprilie, studentii au manifestat pasnic in Piata Universitatii, retragadu-se la timida interventie a militienilor, inca jenati de numele de “politisti” si inca timorati de ceea ce traisera in 22 Decembrie 1989! Pe 23 aprilie… la fel, desi intre ei au aparut figuri noi, “revolutionari” si nu numai.

Pe 24 aprilie, manipulatorii n-au mai avut rabdare si s-a produs incidentul declansator. In mijlocul manifestantilor a aparut, in uniforma, cu chef de scandal, “corbul” Cico Dumitrescu, cel depistat, sub Ceausecu, drept “influencer” al sovieticilor, de Contrainformatiile militare, datorita microfonului instalat in “cucul” de la cascheta, taman cand avea o discutie interesanta, pe litoral, cu atasatul militar al Moscovei. Ceausescu il daduse afara din Armata, Post-revolutia l-a facut amiral! El s-a luat la harta cu un personaj interesant care, timp de doua decenii, s-a prezentant drept doar “protectorul revolutionarilor”, apoi s-a erijat in “revolutionar” si dusman de moarte al lui Iliescu. Injuraturi, imbranceli, scuipaturi, etc. “Cico”  s-a dus in CFSN si i-a urlat lui Iliescu despre “golanii” care au ocupat Piata Universitatii si l-au agresat.
Manipulat, Ion Iliescu a explicat la randul sau: “Sunt unii care le plang de mila catorva golani care provoaca dezordine in centrul orasului”. Asta a fost semnalul! Au aparut portavocile si statiile de amplificare din timp pregatite, etichetele cu “Golan” si s-a nascut, la fel de “spontan” ca si “Revolutia” – “Golania”.

 “Cruciada” anticomunista a propagandistilor pro-germani, care opreau “civilizatia” la granita rasariteana a catolicismului, pe Carpatii Orientali (vezi scrierile cercetatorului din RFG Viorel Roman), s-a transformat in “Golania-da”, in care studentii au devenit o minoritate.

 

Doamnele civice ale Revolutiei l-au convins pe Milica (viitorul presedinte-marioneta Emil Constantinescu) sa deschida balconul Universitatii de la facultatea lui si toti “civicii” lui Soros s-au perindat pe acolo, toti superintelectualii GDS-isti, toti saltimbancii Revolutiei Televizate care, prin discursuri inflacarate, au atras elevi, oameni simpli de toate varstele si tineri de toate formatiile si culorile, sedusi de viata de tabara la cort, dar si infractori de toate tipurile si ocupantii canalelor, atrasi de multime. S-au bulucit, bineinteles, si agentii tuturor Serviciilor interne/externe, artisti, poeti, cantareti, etc. Muzica, discursuri mobilizatoare, urale, amor juvenil, dormit la cort, Gavroche, mancare de la sediul PNT, pe cale de a deveni si “CD”, “civici” cat cuprinde, dar si adeptii “regelui” de la PNL, cantecul antiimperialist al lui Carmen, transformat de Vali Sterian in bocet anticomunist, pana cand Paturca a lansat “Imnul Golanilor”! ”Golania-stat in stat”, promovata de televiziunile straine, dar si de TVRL, al carul “L” ar fi trebuit sa insemne nu “Libera”, ci ocupata de interese straine. Entuziasm, du-te vino, peste 50.000 de participanti zilnic la orele de maxima audienta, gratie “tragatorilor”, platiti cu $30/zi si $40/noapte, sa atraga noi adepti, pana cand doi mineri si un locotenent-colonel CI-st, in uniforma de miner, vor da un “tun” acasa la Ion Ratiu, ciordindu-i $80.000 cash. Multi tineri s-au trezit atunci intrebandu-se… “De cand umbla occidentalii cu zeci de mii de dolari cash la ei, in loc de cecuri, in zone de conflict?”.

 
Spectacolul a fost profesionist regizat, dupa toate regulile, pana la 20 mai 1990. Atunci au avut loc alegerile castigate inspaimantator de clar de Iliescu si de FSN, care, cu marinimie, le-au dat saci de voturi si lui Ion Ratiu si Radu Campeanu, ca sa vada strainii ca avem “democratie”. Organizatorii declarati si mare parte a “civicilor” s-au retras din Piata, pentru ca nu puteau contesta “democratia”. Studentii au intrat in sesiune, profesorii au fost obligati sa revina la catedre, iar cei care aveau (inca), serviciu si veneau  numai seara, s-au retras si ei, pentru ca disparuse tot hazul. Atunci a luat sfarsit “Golania Romantica” a “tinerilor frumosi si liberi” (parintii spalatilor pe creier de astazi), care incepusera sa sesizeze ca “ceva e putred in Danemarca”.

 

7. “Fake-Golania” versus România (21 mai – 13 iunie 1990)

Din 21 mai, au ramas in strada, pe langa naucii intarziati, initiatii, durii partidelor de opozitie, profesionistii straini mai vechi si cei nou-patrunsi cu nume românesti, infiltratii serviciilor noastre, tradatori sau patrioti, diversi gura casca si pleava orasului. Au inceput violentele, escalandand pana la incendieri de masini si cladiri (tinta erau Birourile de Evidenta a Populatiei), tentative de ocupare a Televiziunii si cladirilor oficiale. Grupuri militar-instruite au aparut si la Cotroceni si in Piata Orizont, in fata Ministerului Apararii Nationale.

Populatia Capitalei, in marea majoritate, nu a muscat momeala. Mai mult, a sprijinit militarii si personalul civil din MApN si MAI, in egala masura alarmat, sa ajunga la unitati. Unde au stat blocati, cu armele sigilate. Nici garda nu avea munitie de lupta.

In seara zilei de 13 iunie si in noaptea care a urmat, Capitala ardea, parand un oras cazut sub asediu si ajuns prada hoardelor. Ministrul Apararii era in strainatate si nimeni nu si-a asumat raspunderea in locul sau. Cel de Interne a fost de negasit, fiind nu se stie unde, la o “cafeluta”, timp de trei zile. Ca doctorand al Coanei Leana, careia-i aducea omagii, in uniforma de general, la Televiziune, an de an, pe 7 ianuarie, Mihai Chitac avea si motive sa faca pe mortul in papusoi.

In aceasta situatie, “Creierul” Serviciilor din CFSN a apelat din nou la mineri. Acestia nu au fost pe 13 iunie in Bucuresti. Aveau sa apara in dimineata zilei de 14 iunie si, potrivit propriilor declaratii, nu Miron Cozma ii conducea.

 8. Sfarsitul “Scenariului Bucuresti” (14 – 15 iunie 1990)

“A treia Armata a tarii” – minerii, adusi de “cea de-a doua Armata” – CFR-istii, ale caror trenuri inca existau si inca functionau cu viteze “supersonice” fata de cele de astazi, au intrat in actiune, in zorii zilei de 14 iunie si, timp de doua zile, au cutreierat orasul. Din nefericire, profesionistii care actionasera in 13 iunie, batandu-se cu Politia, s-au dat la fund si, la “Kilometrul Zero al Democratiei” au ramas doar cei care n-aveau nici o treaba. Tot din nefericire, cutreierand Capitala cu manie proletara, minerii i-au agresat pe toti cei care, dupa imbracaminte sau coafura, li se pareau suspecti. Amicul nostru, ziaristul Miron Manega, de la UZPR si “Certitudinea”, poarta si astazi sechelele. Dar ziaristii fara frontiere si-au strans toti jucariile si au plecat, in mare graba… la Belgrad.

Pe 16 iunie, distrugerea României, orchestrata de mintile bolnave si revansarde germano-austro-ungare esuand, “Scenariul Bucuresti” s-a mutat asadar la Sud de Dunare si a inceput “Sangeroasa destramare a Iugoslaviei”, admirabil descrisa si analizata in cartea cu titul omonim de catre atasatul nostru militar de acolo. S-a produs, cu alte cuvinte, distrugerea, de decenii proiectata, a unuia si aceluiasi popor, caruia-i curge acelasi sange prin vene (slavo- român), care vorbeste aceeasi limba (zisa “sarbo-croata”) si pe care nu-l fragmenteaza decat bisericile (ortodoxa, catolica si musulmana), care sunt rezultatul ocupatiilor straine, cum spunea, inca la 1848, omologul croat al lui Avram Iancu, banul Anton Jelačić. Spre deosebire de noi, care am avut inteligenta sa respingem, la 1859, darul otravit al Europei politice (Moldo-Vlahia, care ar fi devenit Moldo-Vlaho-Transilvania), proclamand România la 11 Decembrie 1861, ei au acceptat (ca si cehii) numele impus de oculta politica europeana – “Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor”, in loc sa-si spuna “Slavonia” si au fost desfiintati de doua ori ca stat, de catre Marile Puteri, in veacul trecut.

Despre drama lor, dar si a noastra ca militari, ca popor si ca Tara, prinsi intre doua razboaie declansate si purtate inclusiv pe pamant românesc, la Sud de Dunare si pe amble maluri ale Nistrului, vom vorbi insa cu alta ocazie…

                                                             (VA URMA)

 

   
11 martie 2024                                                                                           Col.(r) dr. Mircea Dogaru

                                                                                                                                                                                                                                                  

 

                                   DISTRUGEREA SAOPSN “PAS CU PAS”
                                                -REPERE ISTORICE-

                                                               IV

5. Pregatirea “Golaniadei” si reactia militarilor

         Pe fondul derularii “Scenariului Bucuresti” s-au lansat in campanii mediatice furibunde partidele zise “istorice”, care n-aveau nici o legatura cu fostii national-taranisti, liberali, social-democrati, etc., decat numele, fiind o combinatie la varf a oamenilor de paie ai serviciilor engleze, austriece, ungare, franceze, ori sovietice cu tradatorii serviciilor române. Pentru coloratura, au aparut din emigratie, cu misiuni precise si cu aere de sponsori, figuri proclamate de media emblematice, talonate la varful partidelor de grupari ale DIE, pe cale de a deveni SIE.
          Foarte activ a devenit PNT, ulterior si “CD”, “sponsorizat” de Ion Ratiu (Nici o legatura de rudenie cu marele memorandist), nepot al fostului ambasador la Londra, Tilea, suspectat de a fi devoalat englezilor date despre Armata Română, pe care acestia le-ar fi trimis aliatilor sovietici, pe durata razboiului. Se spunea ca era insurat cu o baroana unguroaica si a fost talonat de vicepresedintele PNT, de meserie maior DIE, Liviu Petrina. Baroana, potrivit zvonurilor, era cea cu banii, pentru a nu se face legatura intre zecile mii de dolari “cash” ai lui Ratiu si MI6. Oficial, partidul era condus de un fost sportiv, pomadat, rujat, pensat, niciodata insurat, fost carator de mapa al primei entitati care ar fi purtat ciorapi de nylon, pe sub nadragi, in politica româneasca.            
           In fruntea liberalilor reinventati ca partid, a ajuns, ca revenit din emigratie, unul din fratii Campeanu, Radu (fost membru PCR, insurat cu tovarasa maior Dina, de la DIE, potrivit informatiilor rautacioase aparute in presa), cel emigrat cu “voie” si revenit, sub coordonarea Ioanei Bratianu, cu misiunea de a restaura regalitatea, in beneficiul cetateanului elvetian Mihai Argesanu, pe care pacalitii epocii l-au numit si inca il mai numesc “Majestatea Sa Regele Mihai”.
            Biata marioneta, nerecunoscuta niciodata de Hohenzollerni, trecea drept fiul lui Carol II, potrivit principiului de drept ca un copil nascut intr-o casatorie il are drept tata pe sotul mamei. Se nascuse la 25 octombrie 1921, la 5.5 sau la 7.5 luni, deoarece casatoria printului Carol cu Elena a Greciei a fost aranjata politic la 10 martie 1921 la Atena si celebrata la Bucuresti la 10 mai, mama fiind usor gravida cu seful garzii regale a regelui Greciei. Citind presa vremii, veti vedea cum s-au intrecut somitatile medicale sa spuna ca un copil se poate naste normal la 5 luni, sau la aproape 8, ceea ce n-a impiedicat contemporanii sa-i spuna, in bascalie, “Mihai Viteza”. Cat despre tata, Carol se casatorise legal, prin Biserica, la Odessa, la 31 august 1918, conform Numarului de inregistrare 444 din Registrul Casatoriilor, cu Ioana Valentina Lambrino (Zizi), de pretinsa ascendenta imperiala bizantina. Casatoria a fost celebrata de preotul Meletie Sarovschi, asistat de diaconul Alexandru Braduceanu, martor fiind baronul Henri Serdici si ofiterii imperiali Eugen si Sergiu Meletievici Sarovski si Constantin M. Sensov, plus observatori ai Consulatului Român de la Odessa. Istericii il fac pe Carol “dezertor”, uitand ca, la 31 august 1918, armata română nu mai exista de 4 luni, fiind demobi-lizata, iar România era ocupata, cu statut de invinsa, de trupele germano-austro-ungaro-bulgaro-turce, dupa Pacea de la Buftea-Bucuresti. Aceiasi nefericiti sustin ca, in baza “Legii morganatice”, casatoria lui Carol cu Zizi, care nu putea fi desfiintata decat de Consistoriul bisericesc, ar fi fost anulata de un tribunal civil la 29 martie 1919. Numai ca “Legea morganatica” a fost strecurata de Ionel Bratianu abia la 8 ani dupa casatoria cu Zizi, in 1926, in Codul Civil, Cap. IV, Art. 13. Din casatoria perfect legala a rezultat un fiu, Carol Mircea Grigore, nascut la 8 ianuarie 1920, mama si fiul fiind, datorita tentativelor de asasinat, obligati sa se refugieze mai intai in Franta, apoi in Marea Britanie. Acesta avea sa fie recunoscut de toate marile instante europene (Curtile de Casatie si Justitie), in perioada 1954-1961, din Portugalia, Franta si Marea Britanie, drept intaiul nascut legitim al Regelui Carol al II-lea si custode al averii acestuia, decedat in 1953. Mostenirea lui Carol II a fost impartita dupa cum urmeaza: 25.6% sotia legitima (Elena Lupescu), 37.2% Carol Mircea Grigore si 37.2% Mihai. Educat ca viitor suveran, stapanind la perfectie 6 limbi straine plus română (fara accent), Carol Mircea Grigore, recunoscut “de Hohenzollern” si Print “Al României”, a fost tatal Printului Paul de Hohenzollern “Al României”, fiind cu greu inmormantat (dupa 9 luni de la deces), in 2006, la Cozia, in prezenta Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul si a catorva mii de rezervisti si simpli cetateni. Si, ca sa terminam o data cu “printii” si “printesele” inventate de PDSR (ulterior PSD), fostul rasfatat al lui Hitler si Stalin s-a cuplat in 1948, dupa plecarea din tara, aranjata de el insusi cu Petru Groza  (Vezi Arhivele Nationale, S.A.N.I.C., Col. Consiliul de Ministri, Dos. 174/1947), care i-a asigurat o renta de $200.000/an, cu Printesa Anne de Bourbon-Parma, de meserie sora medicala. Au locuit un an la fratele acesteia, in Danemarca, apoi la bunicul din Grecia. Nu s-au putut casatori deoarece, in 1949, nu se stia nimic de soarta sotiei lui Mihai, Nerissa Jane Irene Bower-Lyon, din Casa Regala engleza, casatorie care a avut loc la Primaria Azuga, la 7 septembrie 1939, la orele 9:30, mireasa fiind gravida in luna a 7-a. Dupa cum nu se stia nimic nici de soarta copilului nascut in luna noiembrie, botezat Nicolae Vasile. Ori Grecia era si este stat teocratic, Biserica avand ultimul cuvant in privinta casatoriilor. Abia in 1978, spionajul românesc a lamurit situatia, I.M. Pacipa, in raportul sau strict secret catre Ceausescu, Nr.P/802/15 mai, a demonstrat ca Irene fusese rapita de la Savirsin, cu copilul, de divizia SS din Transilvania in retragere, fiind ulterior lichidata, iar copilul incredintat unui general SS al carui fiu de aceeasi varsta murise, fiind identificat drept “cetateanul West german Dieter Stenzeleit”, instrumentist la Opera din Dortmundt. Cu Ana, care n-a fost niciodata regina, Mihai, Voievodul de Alba Iulia, care n-a fost niciodata rege (Carol II n-a abdicat, fiind recunoscut drept rege in exil), a avut cinci fete care, potrivit constitutiilor monarhice ale României, nu au si n-ar fi avut nici un drept, chiar daca Mihai ar fi fost rege din 1949 si pana la moarte. Lasand la o parte faptul ca, din 1938, titlul oficial al sefului statului era “Conducatorul” si, pe durata absentei din tara a lui Carol II, functia era detinuta de Ion Antonescu, diversilor habarnisti entuziasti le recomandam sa citeasca Art. 82-83 ale Constitutiei din 1866, Art. 77-78 ale Constitutiei din 1923 si Art. 34-35 ale Constitutiei din 1938. Carol I a avut o fiica numita Maria-Margareta, de care nici un român n-a auzit, pentru ca nu a reprezentat niciodata nimic. Puterea se transmitea ereditar, doar din tata in fiu, iar in absenta unui mostenitor baiat, se apela la fratii monarhului, sau copiii de frate, care trebuiau sa treaca la religia ortodoxa si sa invete limba română. Asa avea sa ajunga rege Ferdinand, nepot de frate al lui Carol I, desi nu a respectat conditiile.  
              Potrivit statutului familei regale, daca regele in functie, ori printii mostenitori, renuntau la drepturi, pierdeau numele “de familie”, care era “Al României” (fiindca cel “de Hohenzollern” ii fusese retras lui Ferdinand, ofiter german, pentru intrarea României in razboi impotriva Germaniei, in 1916), fiind obligati sa-si aleaga un nume de familie obisnuit. In 1926, Carol si-a argumentat in fata lui Ferdinand si a lui Ionel Bratianu, decizia de renuntare, cu urmatoarele cuvinte: “Si asa, in douazeci de ani, România, ca toate tarile din jur, va deveni republica! Si atunci, de ce sa nu-mi traiesc viata asa cum vreau?”. Revenit in 1930, prin referendum, si-a reobtinut numele si calitatea regale. In acest interval insa, a trait ca simplu cetatean, sub numele de Carol Caraiman. Din 1937, fratele Regelui Carol II, Printul Nicolae, a trait toata viata sub numele de Nicolae Bran, iar Mihai, dupa renuntarea sa, inclusiv pentru eventualii urmasi, la orice drept de mostenire (30 decembrie 1947), a deveni Mihai Argesanu. Deci, juridic, asa-zisa “custodele Coroanei”, fiica Printesei Anne de Bourbon-Parma si a numitului Mihai Argesanu, a devenit, prin casatorie, “Duda” si atat! Asta daca nu acceptam ca presedintii de republici, sau de partide, pot face printi si printese, regi si regine! Asadar, “Mihai Argesanu, om de afaceri elvetian”, semnat ca atare cu ocazia a trei vizite in România lui Ceausescu, in Cartea de Aur a Muzeului de Istorie al RSR, umarit de comunitatile evreilor- români refugiati in Franta si in SUA, pentru insusirea bunurilor lor, in timpul efemerului “Stat National Legionar” (14 septembrie 1940 – 21 ianuarie 1941), a fost cel care a solicitat de trei ori audienta lui Nicolae Ceausescu, in fapt Coanei Leana, cu ocazia declaratelor sale tranzitari ale României spre Bulgaria. Si a avut succes de fiecare data! Prima data a cerut cuplului prezidential sa-l retraga pe Valentin Ceausescu de la studii din strainatate, deoarece presa engleza incepuse sa rada ca “Printul Rosu” s-ar fi incurcat cu “Printesa” Margareta, iar in celelalte doua ocazii, a solicitat stoparea procesului aproape castigat de România impotriva sa, privind soarta celor 43 de tablouri, proprietate de stat, ciordite de el, furt aruncat de propaganda in carca defunctului Carol al II-lea.
             Pana in iunie 1989, Mihai a primit renta de $200.000, la valoarea din 1938, carata la Versoix, “cash”, de curieri diplomati, ofiteri DIE, astazi generali in retragere. I-a fost anulata de Ceausescu, deoarece fostul favorit al lui Stalin si calau al lui Antonescu, isi tradase angajamentul de a nu ataca niciodata România, declarandu-se “intru-totul de acord” cu “Declaratia de la Budapesta”, semnata, in final, de circa doua sute de intelectuali nauci români, din emigratie, apoi din Tara, inclusiv saltimbanci ai “Revolutiei Televizate”, adica persoane private, cu oficialitati ungare, acceptand constituirea de autonomii pe criterii entice in Transilvania. Ba, manipulat de Serviciile germano-austro-ungare, Mihai l-a concurat la Televizunea ungara pe Francois Mitterand, care, in octombrie 1989, facea deja spume acolo ca Franta solicita partea leului dupa victoria “Revolutiei” din România. Banii lui Soros au facut restul!
              La Bucuresti, saltimbancii in cauza, se transformasera peste noapte, din barzi ai lui Ceausescu si ai PCR, in “regalisti” si “europenisti”, pe bani Soros, urmati de alti intelectuali ai lui “Peste Prajit”, din spirit de turma. Aveau curaj pentru ca ii stimulau noile cartite ale Serviciilor straine, recrutate la varf in Serviciile Române, sau dintre militari, in perioada 1980-1985. Toti aveau sa fie facuti generali si lansati in politica si administratie, dupa 1990, acuzandu-i retroactiv de “comunism”, sau chiar de “genocid”, pe proprii lor camarazi, ramasi credinciosi inca, juramantului depus fata de Tara. Degeaba a venit Radu Ciontea la Bucuresti cu planul unguresc de smulgere a Transilvaniei si Banatului, cu numele ungurilor si tradatorilor bastinasi, care urmau sa ocupe toate functiile, de la primar de sat la… guvernator! Degeaba a aratat el ca banii si propaganda au corupt “telectualii” ardeleni, pe ideea manista, ca vor trai fara sa faca nimic, precum Ewing-ii din Dallas, pentru ca ei ar fi cu “civilizatia europeana”, cu Viena, nu cu “Miticii” de la Bucuresti si cu “ocupantii” – adica Armata, Politia si Serviciile Române! A fost “sfatuit”, exact de tradatori, sa plece si sa se tina de PUNRT, adica de partidul sectar transilvanean de tip manist.
              In aceste imprejurari, Mihai Argesanu a facut, dupa esecul lui “Martie Negru”, cerere sa vina in România, ca turist, in perspectiva “Golaniadei”. I-a fost respinsa la solicitarea unui colonel-magistrat patriot, pe 12 aprilie 1990. Cu 10 zile inainte de declansarea “Golaniadei”! Din acest moment, batalia s-a purtat mediatic, in imensitatea presei scrise. Diverse grupuri de patrioti, intre care “NOI”, au lansat sute de articole, in care au prezentat adevarul despre Mihai, Brucan , Soros, “damele”, saltimbancii si “ganditorii” dialogului social, inundand Transilvania cu mesajul: “Caragiale a lansat nu unul, ci doua personaje celebre: Mitica, adica baiatul istet, smecherul de Capitala, pe care il intalnesti si la Paris si la Londra, Berlin, Viena, Budapesta, sau la Moscova si idiotul, boul baltii, Marius Chicos Rostogan, cu mintea ramasa la Zolferino ghe vale! Decideti ce vreti sa fiti… Mitici sau Chicosi? Pentru ca noi, români mureseni, bistriteni, clujeni, satmareni, banateni, am decis! Vom fi cei mai ai dracului Mitici ai României si ai Europei!”. Sau, pentru ca se urmarea si spargerea Bisericii Nationale prin relansarea gaselnitei politice a “Unirii cu Roma” – “Noi nu suntem greco-catolici, ci, mai rau, romano-catolici. Drept care, in deplina cunostinta de cauza, afirmam ca aceasta nu este crestinism, ci o alta religie, mai aproape de Dumnezeul razboiului, din Vechiul Testament. O religie a supunerii oarbe, a dominatiei prin spaima, cu domurile ei inalte care te strivesc, a urii dementiale a inchizitorilor impotriva a tot ce inseamna firescul umanitatii, a transformarii omului in rob, sub alternativa arderii pe rug, garotarii, ori sfasierii de catre caini de lupta, fara vreo legatura cu iubirea propavaduita de Iisus. Catolicismul este tot ceea ce au invatat din crestinism barbarii germanici crestinati intr-o noapte de Papii de la Roma/Ravenna, dupa 476 e.n., care au ambitionat sa devina, in locul imparatului depus de Odoacru (Romulus Augustulus), sefi supremi si spirituali si laici ai Europei. O religie care s-a dovedit mai intransingenta decat arianismul, de care ne-a salvat, in veacul IV, pe noi, esticii, culmea, tocmai Occidentul, ramas atunci, ortodox. Este o combinatie, pe traditie germanica, intre Dumnezeu Tatal si Wothan, intre Iisus si Thor, intre nevinovata Maria Magdalena si democrata Cicciolina!”.
              Cu Bucurestii in deriva, ca scena de actiune a tuturor tradatorilor, Serviciilor straine, agentilor “Action” ramasi din Decembrie ’89 si a celor 7000 de noi infiltrati sub identitati false, românesti, situatia a fost din nou salvata, in Transilvania si, in general, in Tara, ca in Decembrie 1989, de doi generali patrioti – Stefan Guse, Comandatul Armatei a 2-a Moldova si Paul Cheler, Comandantul Armatei a 4-a Transilvania. Buzaul si Clujul au salvat Capitala si Tara. Cei doi s-au pus in secret de acord, la Targu Mures si, din clipa in care a esuat “Martie Negru”, toate orasele si oraselele penetrate, dintre Carpatii Orientali si granita de Vest, au vazut “ce n-a vazut Parisul” – paduri de tancuri si elicoptere (de aici ideea interesatilor externi de distrugere galopanta a lor, in anii care au urmat, pe considerentul ca e armament sovietic!). Au organizat aplicatie dupa aplicatie! Si, atentie! Toate diviziile acestor Armate aveau regimente de tancuri nu T34 (alea erau in Sud, la Dunare), ci T55 si sofisticatele T72, cu ochire dirijata automat. Pe unde au trecut atunci tancurile, elicopterele si infanteria română, “zdrentarosii” s-au ascuns ca guzganii! Cum sa nu devina, din acest moment, Armata Română, principalul obiectiv al distrugerii, in strategia neoconilor, care voiau sa puna mana, gratis, pe toate resursele României?
               Ramasa fara sprijinul “Majestatii Sale” si fara secesiunea Ardealului, “Golaniada” s-a declansat, printr-o penetrare si manipulare mediatica fara precedent a unei manifestatii pasnice, studentesti, la 22 aprilie 1990 si avea sa dureze 53 de zile…


                                                                                          (VA URMA)

   
7 martie 2024                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                   Col. (r) dr. Mircea Dogaru

 

                            DISTRUGEREA SAOPSN “PAS CU PAS”
                                                -REPERE ISTORICE-

                                                               III

4. Militarii si “Martie Negru”, parte a “Scenariului Bucuresti”

         Imediat dupa stingerea ecourilor “Revolutiei (neaparat) spontane”, serviciile germano-austro-ungare si acolitii lor de la noi au raspandit, ca certa, stirea ca Transilvania va fi smulsa României si cedata Ungariei.
         In acest context, pe fondul procesului de restructurare si transformare a Militiei si Serviciilor, prin debarasarea, in continuare, de patriotii care nu voiau sa se puna in slujba serviciilor straine, in martie 1990, cand România avea inca granitele permeabile (granicerii erau blocati prin trecerile succesive de la MApN la MI si invers), pe langa miile de profesionisti straini care actionasera in decembrie si care primisera ordinul sa-si schimbe costumul de camuflaj pe cel de “investitor”, 7000 de luptatori profesionisti, pregatiti germano-austro-ungureste, au patruns in Tara, sub false identitati. De asemenea, s-au ingrosat randurile transfugilor reveniti “de dorul de la Patrida”, unii cu bani si ordine clare, cei mai multi din dorinta de a insfaca si ei cate o halca din vita muribunda numita Romania.
          Nu conta ca se raportau ciudatenii! Ca in conservele de fasole cu carnati, aduse din Ungaria, ciorditorii gaseau cartuse inotand in vaselina. Ca ziarele publicau descoperirea intamplatoare, in masinile turistilor veniti tot de acolo, arme, inclusiv dispozitive de dirijare a tirului de artilerie, destinate, chipurile, unor muzee satesti de prin Harghita, Covasna si Mures, sau ca subsolurile bisericilor reinviatilor “șamani de Covasna”, erau adevarate depozite de armament si munitie…
          Ca si resturile “Corbilor”, “Lazării” nu serveau nici ei interesele României. Dar se hotarase pe malurile lacului Balaton, sau in anticamera lui A. Kassof de la IREST, ca toate Serviciile statelor membre ale celor doua tratate (NATO si Varsovia) sa-si puna in aceeasi caciula agentii, distrugand România. De-aici declaratia lui Silviu Brucan (Saul Bruckner), mancatorul de imperialisti din perioada 1945-1958, cand ii devoala in “Romania Libera”, ziarul PCR, pentru ca a doua zi, nevasta-sa, tovarasa Sidorovici, sa-i si condamne, ca, in anii ’80, exilat in Damaroaia, ar fi trait din bani castigati pe 6 articole publicate in presa americana.
           Pe acest fond, in cadrul “Scenariului Bucuresti”, s-a declansat, la 16 martie 1990, “Martie Negru”. O tentativa disperata de smulgere a Transilvaniei de la România, orchestrata de Serviciile germano-austro-ungare, avand ca interfata UDMR, un ONG (uniune) al ungurilor si ungurizatilor din Romania, infiintat, dupa asasinarea lui Ceausescu, sub presedentia scriitorului Domokos Geza (Damacea Gheorghe). Tradarea sau tembelismul varfurilor Serviciilor române si acoperitilor din presa noastra, permit ca, pana astazi, UDMR sa participle la alegeri desi nu e partid si sa fie sponsorizat (si ca ONG si ca partid) de statul roman, dar si de statul ungar (prin Ministerul Apararii din Ungaria). Aceeasi tradare si acelasi tembelism perpetueaza manipularea BND-MOVE, punand semnul egalitatii intre calai si victime si socotindu-i in final vinovati si astazi pe naivii patrioti romani de atunci, acuzati de “extremism”, “nationalism”, etc.. Si aceasta deoarece, in replica la UDMR, la 2 februarie 1990, se crease Uniunea Nationala Vatra Romaneasca, la Targu Mures, presedinte – Radu Ceontea (Rudy Csonta), grupand peste 6.000.000 membri, adica o intreaga generatie educata patriotic (militari, politisti, preoti, cadre didactice, functionari, ingineri, muncitori, studenti, tarani, etc.).
            Tradarea, orchestrata de vandutii Serviciilor, a venit la 15 martie 1990, adica in preziua lui “Martie Negru”, cand, la Brasov, prin manipularea profesionista a patriotilor, intr-un grandios Congres, Vatra Romaneasca a fost spulberata prin transformarea in “Partidul de Uniune Nationala a Românilor din Transilvania” (PUNRT), partid sectar, pe ideea manista a separarii Transilvaniei de România. Din 6.000.000, numarul patriotilor a scazut la 200.000, pentru ca militarii, politisitii, clerul, sindicatele, etc. nu puteau face politica, iar o mare parte din membrii Vetrei faceau parte deja din alte partide.
              S-a incercat stoparea evenimentului de catre Grupul “NOI” (toti vatrasi), prin trimiterea la Brasov, cu materiale lamuritoare, a unei echipe condusa de sensei-ul unui mare club sportiv civil. Grupul se infiintase la 16 februarie, pe sistemul “celulelor”, din trei mari nuclee de profesionisti: unul de militari, coordonati de asa-zisul “Tudor Jianu”, unul de profesionisti patrioti din Servicii, dirijat de “Vasile Gradisteanu”, altul de ziaristi profesionisti, poeti si scriitori, coordonati de C. Ostahie, in numele unui leader inventat, “Petru Soroca”.
              Actionand pe orizontala, in media, cei de la “NOI”, care intelesesera ca razboiul este de manipulare psihologica si imagologica, in cadrul unei agresiunui de tip cu totul nou (ulterior botezata “razboi hibrid”), atacau, prin publicarea adevarului, tradatorii instalati la varful structurilor statului. Adica pe cei care urmareau, in scopul servirii stapanilor externi, dar si al parvenirii proprii, distrugerea sistematica a economiei românesti, incepand cu proclamarea industriei “morman de fiare vechi”, dar si a constiintei nationale, utilizand defectele colective ale romanilor, incepand cu cel mai statornic si mai cumplit, “fudulia prostului”! Grupul explica in presa scrisa: “Ceausescu, asasinat pe 25 decembrie, a fost inlocuit pe 26 decembrie, de 23 de milioane de ceausesti, care au toti, absolut toate solutiile, la degetul mic. Toti stiu ce trebuie facut, cerand «Trebuie sa se faca!», cu alte cuvinte, toti comanda, dar nimeni nu pune osul la treaba!”. Marea realizare a grupului de lupta in media a fost stoparea urii demente, inoculate “pas cu pas”, in faza de pregatire a “revolutiilor spontane”, intre “Steaua” si “Dinamo”, adica intre Armata si Interne plus Servicii. Grupul a incercat aducerea tuturor militarilor sub acelasi steag, indiferent de culoarea uniformei, pentru ca toti depusesera acelasi juramant fata de Tara, stoparea minciunilor despre cat de bine ar duce-o unii fata de ailalti, lansand ideea ca principalul obiectiv al comunism-globalismului agresor, dupa ingenuncherea României, incepand cu decembrie ‘89, l-ar constitui, pana la lichidarea definitiva a acesteia, Structurile militare si Biserica. Adica cei doi stalpi ai existentei unei natiuni, care puteau supravietui si actiona si in absenta Statului, fiind capabili sa creeze, in jurul lor, state. “A se vedea – scriau ei in presa – Israelul si Autoritatea Palestiniana, create in jurul unor armate, ori Statul Papal si Utah, create in jurul unor biserici!”. Fiecare text pe care il publicau, trecea prin toate mainile, pentru a se evita pericolul depistarii surselor si utilizau, in comun, circa 80 de pseudonime. Grupul avea sa activeze pana in 1994 in media, in epoca invaziei de publicatii, pana cand, depistat, “Vasile Gradisteanu”, a cazut, in doua luni (desi era sportiv, nefumator si nebautor) prada pandemiei de cancer osos si pulmonar, care a secerat in acei ani cateva mii de patrioti, iar “Petru Soroca” a declansat “Operatiunea Scutul Numelui”. Practic, a cerut supravietuitorilor sa atace dur, in presa, figuri centrale, sub nume real, pentru ca adversarilor sa le fie teama sa-i transforme, prin lichidare, in “martiri”.
               Daca Vatra nu se transorma in partid, era si astazi in Parlament, cu acelasi statut ca si UDMR. Singura realizare a fost atunci, lichidarea, de catre Radu Ceontea (care avea sa dispara si el) sectarismului transilvan de tip manist, prin transformarea PUNRT, in chiar ziua spulberarii “Scenariului Bucuresti” (16 iunie 1990), in PUNR (Partidul de Uniune Nationala a Romanilor), tradus, din 17 noiembrie 1990, ca Partidul Unitatii Nationale Române.
                “Martie Negru” s-a declansat sub ochii vigilenti ai ziaristilor fara frontiere (a caror “intuitie” a functionat, fara gres, din nou), la 16 martie, cand, la Targu Mures, la Farmacia Nr. 28 din Cartierul Tudor, sefa a arborat placuta cu denumirea ungureasca. Corect este “ungur” si “limba ungara”, nu “maghiar” si “maghiara” – termeni implementati in “Transleitania” anului 1871, cand ungurii au trecut la deznationalizarea fortata a majoritatii populatiei (indiferent de etnie), prin politica “roiurilor de maghiarizare”. Gestul sovinei in cauza i-a iritat pe români, care au inceput protestele, amplificate de intrarea unui Trabant in grupurile de manifestanti (autor identificat drept Nagy Samuel). Pe 17 si 18 martie, românii au cerut demiterea udemeristilor din conducerea orasului si judetului si, provocati profesionist, i-au agresat pe reporterii veniti din Ungaria. Pe 19 martie, bine organizati, ungurii ies la lupta, protestand fata de demisia fortata a lui Kincses Előd, iar pe 20 martie, organizati si actionand paramilitar, au ocupat Prefectura si Primaria, au blocat principalele intrari in oras si au organizat un miting cu 10.000 de persoane, in majoritate “secui”, adusi de la Sovata, Acatari, Eremitu, Valea si Miercurea Nirajului. Mobilizate, li s-au alaturat cete violente de tigani unguri, care scandau – “Nu va temeti frati maghiari/Tiganii va sunt solidari!”.
               In replica, românii au organizat si ei un miting, cu 4.000 de cetateni, inclusiv tarani din Hodac, Toaca, Ibanesti si oraseni din Reghin, care au reusit sa ajunga. Fratia ungaro-tiganeasca i-a atacat, le-a incendiat autobuzele, ca si celor care continuau sa vina si care n-au mai ajuns, fiind crunt batuti la Enisei.
               In ziua de 20 martie, la ora 16:00, secesionistii au declansat masacrul, ziaristii fara frontiere transmitand insa ca romanii ii linseaza pe unguri si ilustrand stirea cu masacrarea românului Mihaila Cofar, pe care, o data cazut la pamant, incearca sa-l omoare, sub aparatele de filmat, numitul Barabás Ernő, cel fugit ulterior in Ungaria, condamnat in lipsa, cerut, dar niciodata predat, autoritatilor române. O biserica ortodoxa a fost incendiata, mai multe cladiri vandalizate. Depistati ulterior, doi incendiatori s-au sinucis, cinci au fugit in Ungaria, care a refuzat sa-i expulzeze.
                 Abia la orele 18:00, tancurile Diviziei 6, s-au interpus in piata, intre cele doua grupuri. Militarii, inclusiv cei veniti de la Bucuresti, trimisi cu avionul de Guvernul provizoriu, au fost agresati, imprejurare in care a fost injunghiat actualul General (rtg) Mircia Chelaru.
                Tragicele evenimente au numarat 5 morti, 278 de raniti, 21 arestati in faza initiala (12 tigani, 8 unguri, 1 român) si 30 de persoane trimise ulterior in judecata. Majoritatea in lipsa, fiind fugiti in Ungaria, unde tocmai se ridica, la Seghedin, in curtea unei unitati militare, Monumentul Eroilor Ostasi Unguri Cazuti in… “Revolutia” din România.
           De atunci si pana astazi, propaganda antiromaneasca acrediteaza ideea ca vinovati au fost “securistii” români (uitand ca fusesera dati afara pe capete) ca sa “justifice” infiintarea SRI. Asta in timp ce, la Bucuresti, sloganul cu “securistii-teroristi” era inlocuit atunci de campania cu “Cine a tras in noi, dupa 22?”. Evident, aia care aveau arme, adica militarii, pe care nu-i mai aparau si nu-i mai apara, pana in ziua de astazi, decat organizatiile revolutionarilor, care au fraternizat cu ei in noptile din decembrie. Se facuse, hocus pocus, si o Comisie a Guvernului, in frunte cu un fost secretar de partid la o unitate din Brasov, mutat disciplinar la Timisoara, ca sef de depozit, care a dezertat in decembrie ca “erou”, aparand in uniforma in “balconul Operei”, unde a declarant ca el “cu unitatea„ lui (formata dintr-un magazioner si un soldat) au trecut de partea “Revolutiei”. Comisia a deschis seria acuzelor si proceselor generalilor Armatei, care fusesera trimisi in “Capcana generalilor”, adica la Timisoara, in decembrie ’89, in frunte cu V.A. Stanculescu, singurul care, stiind probabil exact ce se intampla, se extrasese punandu-si piciorul in ghips. Chiar daca acum, in martie ’90, era Ministrul Apararii, a fost acuzat. Sau poate tocmai de-aia! Amenintarile ulterioare si la adresa generalilor comandanti ai armatelor I si IV, aveau sa declanseze reactiile regimentelor din Poarta Somesului, hotarate sa vina la Bucuresti, sa faca ordine si ale unui comandant de mare unitate de tancuri, ca va marsalui cu ele, pe sub Arcul de Triumf. Regimentele aveau sa fie desfiintate, iar tanchistul sa fie pus sef al “Diviziei Cultura”.
            La 20 de ani de la evenimente, am realizat, in 3 episoade, un mini-serial “Martie Negru”, la TvRM, avand ca invitati doi martori. Pe de-acum, gl. (r) Mircia Chelaru, atunci, in martie ’90, proaspat locotenent-colonel si pe de- acum col. (r) Valeriu Pricina, atunci maior. De ce erau proaspat avansati in martie ’90? Fiindca amandoi, fiind unul maior, celalalt capitan, cazusera, in cadrul pregatirii de “Revolutie”, prada “Operatiunii Avansarea”, care viza inrairea ofiterilor superiori ai Armatei Române si intoarcerea lor cu ura impotriva conducerii statului. Avansarile se faceau la 23 August, cand se aniversa marea tradare prosovietica din 1944, sau de Ziua Armatei (25 Octombrie). Numai ca, pana la gradul de capitan, te avansa ministrul, iar de la gradul de capitan in sus, prin decret prezidential, Ceausescu, daca era de acord Coana Leana, adica “Biroul 2”. Toti ofiterii superiori ce trebuiau avansati, inclusiv generalii, au fost anuntati, au dat de baut o saptamana colegilor, apoi…! Aveau sa fie avansati abia in ’90, luni de zile fiind tinta mistocarelii colegilor. Pana-ntr-atat i-a dus capul pe “regizorii” “Revolutiei”!
               La TvRM, Valeriu Pricina, a venit, in emisiunea mea, cu casetele filmate la Targu Mures. Fiindca era deja un om patit. Tot ceea ce filmase in 17-22 decembrie 1989, in Vestul tarii, ii fusese ridicat, din ordinul generalului V.A. Stanculescu. In ce seifuri din Occident s-or afla casetele lui Pricina, cu marturiile despre Timisoara, Arad, Oradea… Dumnezeu stie! Dar pe filmele puse la dispozitie in 2010, in emisunile difuzate de TvRM, se vedea clar PREMEDITAREA SECESIONISTA – sute de arme albe, ca la “Bobalna”, atelierele unde au fost fabricate, cu mult inainte, marturii ale celor implicati, etc. De-aia il mai injura si astazi pe vicepresedintele SCMD, col(r) Valeriu Pricina, slugile Serviciilor si intereselor straine, sau numerosii idioti, care nu suporta etalonul, fiind imbolnaviti grav de “fudulia prostului”.
                Dupa esuarea lui “Martie Negru”, pregatit “civic”, din timp, impotriva militarilor si a lui Iliescu, cel care ar fi “confiscat” “Revolutia”, gongul final al “Scenariului Bucuresti”, anuntat de proteste zilnice, avea sa rasune in Capitala, prin doua episoade violente – “Golania” si “13, apoi 14, 15 Iunie”.


                                                                                          (VA URMA)

   
29 februarie 2024                                                                                                                                      

                                                                                                                                                                   

                                                                                                                                                                   Col(r) dr. Mircea Dogaru