- Secretarului General al Aliantei Nord Atlantice, Dl. Jens Stoltenberg
- Presedintelui Romaniei, Dl. Klaus Werner Iohannis
- Primului Ministru al Romaniei, Dl. Victor Ponta
- Presedintelui Senatului Romaniei, Dl. Calin Popescu Tariceanu
- Presedintelui Camerei Deputatilor, Dl. Valeriu Zgonea
- Ministrului Justitiei, Dl. Robert Cazanciuc
- Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Dl. Adrian Bordea
<<În calitatea pe care o am de
președinte al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) –
organizație constituită legal în baza Sentinței Civile nr. 83/2009 a
Judecătoriei Sectorului 1 București, dată în dosarul nr. 26479/299/2009 – mă
văd obligat să vă informez despre un fapt scandalos și deosebit de grav de
încercare a îngrădirii dreptului constituțional
privind accesul liber la justiție, a mai multor membri ai sindicatului
nostru, prin obligarea acestora la plata unor amenzi judiciare în cadrul unor
procese civile, în condițiile în care Constituția României – la art. 21 –
prevede că: “Orice
persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor
şi a intereselor sale legitime”.
Prin Legea nr. 119/2010, regimul antinațional Băsescu-Boc a desființat pensiile de serviciu (CCR i-a
salvat pe magistrați, pe o motivație care se aplică însă perfect și
militarilor) și le-a transformat retroactiv în pensii în înțelesul Legii nr.
19/2000, privind sistemul de pensii publice, pe baza principiului contributivității,
principiu de care pe timpul activității lor militarii nu au fost legați. Prin normele
metodologice subsidiare legii, Guvernul României a stabilit modul de
recalculare a pensiilor foste militare (H.G. nr. 735/2010 - suspendată în
același an, definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o acțiune a
SCMD), ulterior de revizuire (O.U.G. nr. 1/2011). Prin ambele norme
metodologice Guvernul a încălcat, în
privința militarilor și polițiștilor, prevederile art. 180, alin. (7) din Legea
nr. 19/2000, în vigoare la acea dată, cu privire la menținerea în plată a
cuantumului celui mai avantajos. Menționez că acest principiu al drepturilor
câștigate a fost preluat de Legea nr. 263/2010, privind sistemul public de
pensii, acum în vigoare, în dispozițiile art. 169, alin. (5).
Puși
în fața acestei discriminări, pensionarii militari au deschis mii de acțiuni în
justiție, contestând atât deciziile de ”recalculare”, cât mai ales deciziile de
”revizuire” (acestea depășind numărul de 10 în cazul unor colegi!) în
încercarea de a-și redobândi drepturile abuziv încălcate de guvern. În etapa
recalculării, sute de colegi au avut câștig de cauză în instanță, dar
hotărârile definitive și irevocabile nu au fost puse în executare deoarece
Guvernul a redefinit procesul în revizuire și a re-emis H.G. nr. 735/2010 sub
forma O.U.G. nr. 1/2011. Sute de procese pe revizuire mai sunt încă în
instanțele de judecată. În multe dintre ele se mai obțin decizii favorabile (cu
titul de exemplu: dosarele nr. 49/30/2011, 5426/114/2011, 2632/109/2012,
7618/109/2013). Redau soluția pe scurt din ultimul dosar menționat: ”Admite
contestaţia. Anulează decizia de revizuire nr. 54264/17.05.2013 emisa de către
Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apărării Naţionale. Pentru perioada
decembrie 2011-01.10.2013 menţine in plata pensia de serviciu a
contestatorului, emisa in baza Legii 164/2001, modificata si completata. Obliga
intimata sa plătească contestatorului diferenţele de drepturi de pensie pentru
perioada decembrie 2011-01.10.2013, actualizate cu indicele de inflaţie la data
plăţii efective şi la care sa se adauge dobânda legala. Cu drept de apel în
termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusa la
Tribunalul Argeş. Pronunţată în şedinţa publică azi, 01.07.2014, la Tribunalul
Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. Document:
Hotarâre 1373/2014 01.07.2014”
În iulie 2013, Parlamentul României
adoptă Legea nr. 241/2013, prin care pensionarii militari, cărora li s-a
revizuit în minus pensia, au fost repuși
în plată, începând cu luna octombrie 2013, la nivelul pensiei din dec. 2010, cu
înghețarea cuantumului pe un număr variabil de ani - art. 1, alin. (4). În art.
2 din lege, sub o formulare oarecum confuză, legiuitorul prevedea posibilitatea
recuperării unor sume de bani rezultând din diferențe de cuantum a pensiilor.
Ulterior, prin Legea nr. 125/2014, privind scutirea de la plată a unor debite
provenite din pensii (pentru pensionarii ”civili”), art. 2, favorabil
pensionarilor militari, din Legea nr. 241/2013 a fost în mod ciudat abrogat.
În tot acest context, sute de
pensionari s-au adresat din nou instanțelor de judecată, în încercarea de a-si
recuprera sumele reținute abuziv timp de 21 de luni, în anii 2012-2013.
Soluțiile date de instanțele de judecată cunosc o gamă diversă, dar una dintre
ele se ”remarcă” în mod cu totul deosebit, cea pronunțată de d-na judecător VASILE-CRISTEA MIRELA-SIMONA, de la Tribunalul
București, după cum urmează (citez din dispozitivul S.C. nr. 9110/03.10.14,
dată în dos. nr.1673/3/2014):”Așa cum s-a
menționat anterior, dispozițiile legale aplicabile în cazul de față sunt clare
și nu lasă loc de interpretare, drepturile reclamantului nu au fost încălcate,
cum simpla nemulțumire a acestuia cu privire la măsurile luate de guvernul BOC
nu poate fi temei al acțiunii, și cum pentru soluționarea nemulțumirii
exprimată prin acțiune în justiție statul a alocat fonduri materiale și
financiare care în speță au fost pierdute în loc să fie folosite pentru
rezolvarea unei probleme reale, instanța
apreciază că cererea este formulată cu rea credință și evident nefondată,
motiv pentru care va aplica reclamantului amenda
judiciară prevăzută de art. 187 C. proc.civ., în cuantum de 1000 lei.”
Lăsând la o parte considerațiile de
natură politică referitoare la guvernul BOC și modul de folosire a resurselor
materiale și financiare, la care un magistrat
independent nu are a se referi, întrucât JUSTIȚIA nu se înfăptuiește în
funcție de acestea, nu putem să nu observăm reaua credință a magistratului în
îndeplinirea atribuțiilor profesionale și intenția sa clara de a intimida
justițiabilii care își caută dreptatea la o instanță de judecată. Mai mult,
prin soluția data, consider că doamna judecător a făcut în mod clar un atac
serios, din rațiuni politice, la adresa drepturilor fundamentale ale omului,
accesul liber, neintimidat, la justiție fiind printre acestea. Prin amenzile
aplicate atât contestatorilor cât și SCMD ca organizație în dosarele ”judecate”
(de exemplu nr. 984/3/2014, 1245, 1673, 4983,9395), d-na judecător vizează
inclusiv destabilizarea funcționării
normale a sindicatului, aspect de asemenea de neacceptat!
Pentru
informații mai detaliate despre situația unei părți însemnate a pensionarilor militari, vă anexăm două
materiale cu caracter documentar.>>
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
