Înainte de a aborda subiectul „Războiul ruso-ucrainean” este necesar să reiterăm unele aspecte ale
războiului nistrean, declanșat în 1991-1992 de Federația Rusă în Republica
Moldova.
Este cunoscut faptul că pe actualul teritoriu Republicii
Moldova trupele ruse au o istorie de peste 200 de ani. Pentru prima dată
armatele ruse au fost dislocate în regim permanent pe o parte din teritoriile Țării
Moldovei – în Transnistria, în urma Tratatului de pace de la Iași din 1791.
De-a lungul anilor, armatele rusești de ocupație au fost un instrument de promovare
mai întâi a politicii expansionioste a țarilor ruși, mai apoi a autorităților
sovietice, iar după dezmembrarea URSS, acestea au devenit un factor major de
presiune în vederea menținerii la putere în fosta RSSM a unor guverne proruse
și de susținere a separatismului transnistrean.
În prezent, printr-o politică abilă de presiuni economice,
politice și militare, Moscova reușește să-și mențină trupele în următoarele
state ex-sovietice: Armenia, Belarus, Kârgzstan, Tadjikistan, Moldova, Georgia și Ucraina. Pentru a-și
păstra trupele în Republica Moldova, Georgia și Ucraina, Rusia a declanșat
conflicte interne și războaie, ocupînd părți din teritoriile acestor țări.
Rusia ocupă în Republica Moldova teritoriul care alcătuiește astăzi așa-numita
„Republică Moldovenească Nistreană” (RMN), în Georgia – teritoriul republiclor
autoproclamate Abhazia și Osetia de Sud, iar în Ucraina – Crimeea și
republicile autoproclamate Donețk și Luhansk, regiunile Zaporojie și Herson.
Trebuie menționat faptul, că Ucraina în perioada războiului 1991-1992 cu
Transnistria separatistă, a sprijinit militar și politic Federația Rusă
împotriva Republicii Moldova. A pus la dispoziția rușilor aeroporturi, căile
ferate, muniție de război, formațiuni militare de cazaci. În perioada anilor
1991-2022, Ucraina a dus o politică duplicitară cu Federația Rusă și cu alte state
din C.S.I., ba mai mult, s-a apropiat considerabil, în afaceri, diplomatic și
politico-militar de SUA, Germania, Polonia, Franța și alte țări ale UE.
Administrația politico-militară americană a sprijinit, la fiecare etapă,
forțele naționaliste proeuropene și proamericane ucrainene. Interesul
geopolitic al SUA pentru Ucraina a fost foarte mare, în special, economic și
militar.
În diverse surse se menționează, că sub influiența Rusiei
sovietice, Ucraina a parcurs toate etapele de dezvoltare, ajungând la un nivel
important industrial și social-economic; toate tehnologiile din URSS au fost
primite de ucraineni, gratis. Ucraina a fost membră C.S.I., însă a promovat
programe economice europene de privatizare, industrializare, agro-alimentare și
în alte domenii de activitate. Se mai menționează că de circa 30 de ani, pas-cu
pas Ucraina s-a îndepărtat de Federația rusă, s-a militarizat și a pregătit
efective militare capabile să lupte cu Rusia și a trădat politic și economic
Rusia și slavismul, apropiindu-se de NATO.
Trupele ruse, printr-o operațiune bine pregătită de
desant, ocupă în 2014: Crimeea, concomitent o parte din Donbas, populate
preponderent de populație rusofonă. Din această perioadă situația dintre Rusia
și Ucraina se degradează considerabil. La 24 februarie 2022, trupele militare
ruse, sub pretextul ajutorării populației rusofone, invadează Ucraina,
desfășoara acțiuni militare de pe mare și uscat. Sunt bombardate majoritatea
orașelor mari, infrastructura, obiectivele militare, centrele de comandă, depozite
mari de carburanți, obiective energetice, nodurile căilor ferate, etc..
După 240 de zile ( la data de 24.10.2022) de război
ruso-ucrainean, ale celui mai mare război al secolului XXI, numit de ruși
„Operațiunea specială” a Federației Ruse împotriva Ucrainei, peste 15 milioane
de ucranieni au trecut granița, s-au refugiat, au migrat în alte state ale
lumii. Orașele sunt bombardate, coloane de blindate și tancuri ocupă localitate
după localitate, numărul rachetelor aruncate asupra orașelor Harcov, Kiev,
Nicolaev, Lvov, Dnepropetrovsc, Odesa, ș.a., se numără cu zecile, zilnic. Sunt
deja orașe și localități rurale rase de pe fața pământului (Mariupol,
Severo-Donețk, Artiomovka, Izium, etc). Mii de cladiri rezidențiale și publice,
inclusiv de televiziune, antene, rețele de energie și internet au fost
distruse; bombardamente s-au înregistrat pe întreg teritoriul Ucrainei: Harcov,
Mariupol, Kramatorsk, Odesa, Lvov, Vinița, Cernigov, Kiev, etc.
Este absolut clar că războiul este de lungă durată, că nu
se va termina repede, „fulger„, cum a declarat la început conducerea politică
de la Moscova.
Deosebit de periculoase sunt acțiunile rușilor și
ucrainenilor la cea mai mare Centrală atomoelectrică ENERGODAR din Zaporojie.
Conform datelor Ministrului Apărării a Federației Ruse, Centrala atomoelectrică
preluată, ocupată de ruși, a fost atacată, bombardată, în repetate rânduri, de
forțele armate ucrainene.
În data de 19 octombrie, dis-de-dimineață, ucrainenii, cu
două plutoane din trupele speciale, folosind 37 ambarcațiuni maritime de
război, au atacat trupele ruse de pază ale Centralei atomoelectrice. S-a
încercat spargerea dispozitivului rusesc pe malul stâng al râului, în zona
bazinului de apă Kahovka. Operațiunea ucraineană nu a reușit, Desantul a fost
nimicit de forțele armatei ruse. Ucrainenii au lăsat pe câmpul de luptă 90 de
morți și 30 de răniți, 14 ambarcațiuni arse și distruse. În perioada
august-septembrie, case, obiective din
localitățile Energodar, Zaporojie, au fost zilnic bombardate de
artileria ucraineană, Toate atacurile trupelor ucrainene au fost respinse.
Acțiunile militare din ultimul timp, perioada
septembrie-octombrie 2022, a forțelor armate ucrainene au avut un caracter
ofensiv, în special pe direcțiile: Izium-Lisiceansc, Artiomovsc-Bahmut,
Kupiansc-Svatov, Nicolaev-Crivorojsc, Herson-Nicolaev. S-au înregistrat
bătălii, lupte grele în Izium, Iampoli, Crasnâi Liman, Bahmut, Makeevca,
Lisiceansc.
În zona Crasnâi Liman, forțele armate ucrainene, circa
20.000 militari cu tancuri și blindate au prins „în clește” forțele armate
ruse, puțin numeroase și prost echipate. Forțele ruse au băgat rezervele, circa
1000 luptători, au pregătit un coridor de evacuare pentru a scoate din
încercuire câteva batalioane rusești. Ucrainenii au recucerit localitățile din
zona Crasnâi Liman, Zarecinoe, Torscoe, Makeevca, Cremenaia, Lisiciansc, și alte
localități.
În perioada 2-20 octombrie 2022, în mai puțin de o lună,
forțele armate ucrainene au atacat dur pe toate fronturile, forțele militare
ruse. Regiunea Harcov a fost complet eliberată de ucraineni, partea de nord a
regiunii Donețk a fost parțial eliberată. La Herson s-a format un front nou pe
linia Braschin, Borozensc, Malova, unde și astăzi se duc lupte grele între ruși
și ucraineni.
În perioada iulie-august 2022 a fost aruncat în aer de
militarii ucraineni, cel mai mare
pod care leagă orașul Herson (malul drept)
cu malul stâng al Niprului spre Crimeea.
Au fost distruse, prin bombardament , o parte din căile ferate din regiunea
Herson către Crimeea. Cele mai reușite operațiumi militare ale ucrainenilor au
fost: exploziile de la baza militară Saki din vestul Crimeei (09.08.022), unde
cele 12 explozii au distrus depozitul de armament, 8 avioane SU-35, completate
cu rachete, unde s-au înregistrat peste 100 de morți și răniți. O altă opetrațiune de succes a ucrainenilor a
fost distrugerea și scufundarea crucișătorului Moscova, etalon militar al flotei
ruse. Explozii au fost înregistrate și pe podul unic Kerci-Crimeea.
Forțele militare ruse din Ministerul Apărării, explică
cedarea a 33% din teritoriile cucerite în felul următor:
-
lipsa de efective
militare necesare pe un front atât de lung, 1200 km, împânzit de râuri, păduri și obstacole
naturale (dealuri,văi);
-
lipsa unui
comandament unic de acțiune și comandă a trupelor ruse pe fronturile de luptă.
Greșeli tactice și strategice în lupte și bătălii;
-
lipsa de măsuri
și decizii concrete de întărire a Punctelor de Comandă cu ofițeri și cadre de
comandă, profesional bine pregătite (hotărârile șefilor au fost luate cu 5-6
luni întârziere).
Organizația internațională ”Amnesty International”, într-un raport
din 10 octombrie 2022 menționează că „Tactica
militară a Ucrainei încalcă regulile războiului ruso-ucrainean. ... Forțele
militare ale Ucrainei folosesc civilii ca scuturi umane. ...” Se menționează că ucrainenii lovesc în mașini
și oameni care se evacuază din calea războiului. La 1 octombrie 2022, forțele
armate ucrainene au bombardat cu rachete drumul spre Herson și coloană de
refugiați, producând moartea a 25 de oameni și rănirea a 50 de bărbați, femei,
copii.
În localitățile recucerite de
ucraineni, din regiunea Harcov, Zaporojie, o mare parte a cetățenilor de etnie rusă
au fost suspectați de colaborare cu serviciile și armata rusă. S-au făcut
percheziții în casele cetățenilor rosofoni, s-au verificat telefoanele,
convorbirile și adresele oamenilor civili, sunt interogați cetățenii de rând,
se întocmesc dosare, se fac arestări.
În data de 17 octombrie a
avut loc un schimb de prizoneri: 110 prizoneri ucraineni, reprezentând 108
femei, din care 11 ofițeri, 85 de sergenți si 12 civili, 2 persoane au refuzat
întoarcerea în Ucraina; cu 110
prizonieri rusi din care: 72 de marinari
civili, care au stat închiși în celule 8 luni de zile, și 38 de militari ruși,
participanți la lupte. Schimbul de prizoneri a fost supravegheat de o comisie
internațională cu drepturile omului.
În unele localități din
Harcov, Izium, Șestavo, Verhnii Saltov ș.a., populația locală, proprietarii de
case și apartamente au refuzat militarilor ucraineni să instaleze în casele lor
„cuiburi” de lunetiști, mitraliere, aruncătoare de grenade. Militarii ucraineni
au deschis foc de arme asupra acestora, rănind și omorând 9 persoane. Strategia
militară ucraineană, de a așeza tunurile, aruncătoarele de mine și grenade
între blocuri de locuit, în casele și apartamentele ucrainenilor, îi determină
pe militarii ruși să lovească cu artileria blocurile de unde se trage în ei.
Aceasta se face pentru o propagandă antirusă,
pentru a crea o stare de frică și emoții, situațiile acestea îi
determină pe ucraineni să fugă din casele lor, din țară, să migreze în alte
țări, dar și pentru ajutorarea Ucrainei cu ajutoare umanitare, cu arme și muniții de război.
Din informația nr.59 din
21.10 2022 a Ministerului Apărării Federației Ruse, pierderile Armatei ucrainine
de la începutul războiului, 24 februarie 2022, pâna la 20.10.2022 sunt: 324 avioane, 162 elicoptere, 2296 aparate
de zbor (drone), 383 sisteme antiaeriene cu rachete, 5926 tancuri, tehnică motorizată
BMP, BTR, 665 mașini și tehnică specială, 3511 sisteme de artilerie, 874
sisteme reactive (RAD, RC30, etc.).
În luptele pe fronturile din
regiunile Lugansc, Donbas, Zaporojie pierderile de soldați și ofițeri uciși,
constituie circa 120-250 luptători în
fiecare zi, răniți de două ori mai
mulți.
În rapoartele, informațiile
ruse se menționează că în lupte, până în data de 20 octombrie 2022 au fost
uciși circa 2000 combatanți străini.
În perioada 1 ianuarie-14
octombrie 2022, forțele armate și miliția rusă din regiunea Donețk au
pierdut 3351 morți și 14090 răniți.
În perioada 15 septembrie-14
octombrie 2022 (30 de zile), pe frontul Donețk-Harcov au căzut în lupte
militari și milițieni ruși: 270 morți și 1022 răniți.
În regiunea Herson, în
perioada 1 septembrie-20 octombrie 2022 ( 50 de zile), inamicul (armata ucrainiana)
a pierdut 9800 de militari (morți), au fost distruse 320 tancuri, 1590 sisteme
și tehnică militară.
Cifrele morților și răniților
ambelor tabere, care se vehiculează în rapoarte, pe internet și în documente oficiale ale Ministerelor
Apărării rus și ucrainean, sunt uneori false și, deocamdata, greu de precizat. Un
inventar corect al morților se va face când se va termina răazboiul, ceea ce
înseamnă că cifra corectă va fi cea care se va transmite opiniei publice.
În legătură cu acțiunile de ofensivă ale armatei ucrainene pe frontul
Herson-Nicolaev, administrația militară, împreună cu administrația civilă rusă
au evacuat circa 60,000 de oameni (din zonele de luptă). Orașul Herson este
întărit din punct de vedere militar, va fi ca o cetate de necucerit pentru
inamic, în sud-estul Ucrainei, este preconizat ca un avanpost pentru viitoarele
lupte în regiunile Nicolaev și Odesa. Se mai vehiculează și alte informații, că
Hersonul va fi temporar părăsit de ruși, pentru a nu pierde trupe și tehnică
militară, unde în perioada de iarnă nu se preconizeză „operațiunea specială”.
Una dintre măsurile de
întărire a armatei ruse este mobilizarea a 300.000 oameni din toate regiunile
Federației Ruse: specialiști militari instruiți și pregătiți pentru toate
domeniile de activitate militare. Mobilizații din armata rusă execută o
pregătiri militare, antrenamente și instrucțiuni la poligoane și câmpuri de
luptă, adaptate condițiilor de război.
Fostul cancelar al Germaniei,
Anghela Merkel , consideră că decizia de a nu accepta Ucraina în NATO în 2008 a
fost corectă. „Fostul cancelar, doctor Anghela Merkel, este fidelă deciziilor
summitului NATO din 2008 de la București”- a declarat purtătorul de cuvânt al
Anghelei Merkel pentru Agenția DPA. Ucraina nu îndeplinește cerințele nici
pentru aderarea în UE.
NATO, sprijinită de țări cu
un „produs național brut” de 25 ori mai mare decât al Rusiei, este o alianță
mult mai puternică decât Rusia. Alianța NATO sprijină Ucraina militar, și asta
se face de mai mulți ani. Țările NATO au instruit zeci de mii de soldați și
ofițeri ucraineni, dintre care mulți sunt acum în linia întâi a frontului, luptând
împotriva rușilor. Aliații NATO au echipat armata ucraineană de-a lungul anilor
dar și după invazia din 2014 în Donbas
și Crimeea, aliații au asigurat mult sprijin logistic. Se vede bine efectul
acestui sprijin în fiecare zi pe câmpul de luptă. Este, bineînțeles, în primul
rând meritul ofițerilor, soldaților curajoși ucraineni, dar este și sprijinul
echipamentelor și armelor pe care le-au primit
de la aliații NATO, care le-au permis să opună o mare rezistență, le-au
permis să riposteze cu mult mai eficient decât s-a așteptat Rusia, care a subestimat
forțele armate ucrainene și sprijinul NATO față de Ucraina. Alianța Nord-Atlantică
va sprijini și mai mult Ucraina.
Rusia este mereu pedepsită de
SUA și țările dezvoltate europene prin sancțiuni economice. Ele sunt salutate
și aplaudate de presă, de factorii politici din aceste țări. Dar aceste măsuri
se întorc ca un bumerang împotriva celor care le iau, afectând mai mult pe
europeni decât pe ruși. Rusia Imperială,
astăzi stă în picioare, își dezvoltă planificat și acțiunile militare în Ucraina, are același
nivel de trai material și social ca și înainte de război. Răspunde țărilor
„neprietenoase” cu alte măsuri, dezvoltă piața și relațiile economice cu țările
din Eurasia, în special cu China, India, Pachistan, Iran, Turcia, ș.a.
Șeful serviciului de
informații pentru Apărare din Marea Britanie, general-locotenent sir Jim
Hockenhull, care urmărește foarte îndeaproape războiul dintre Rusia și Ucraina,
spune că nici Rusia și nici Ucraina nu vor realiza „nici o acțiune militară decisivă în Ucraina în acest an, 2022, iar
conflictul dintre aceste țări va fi lung”.
În concluzie, acest război,
dintre Federația Rusă și Ucraina, marchează criza mondială, este un element al
luptei între globalism și național-suveranism. Această bătălie continuă. După
acest război ruso-ucrainean, indiferent de ce se întâmplă în Ucraina, o mare
parte a lumii se va deglobaliza aproape complet, iar în zona de influență
euro-atlantică, mai multe state vor pune propriile interese peste interesele
comunitare sau ale oraganizației militare. În zona euro-atlantică, deglobalizarea
a fost accelerată de Brexit și guvernarea americană a lui Donald Trump, cel
care ne-a spus că globalizarea este „gogorița băgată forțat pe gâtul popoarelor”.
Indiferent de voința bancherilor mondiali, în frunte cu Rothschild, Soroș ș.a.,
deglobalizarea merge înainte. Tipărirea de bani fără acoperire în aur,
șmecheriile financiare și datoriile statelor, inclusiv a României, față de
marii bancheri (cămătari ai lumii) vor opri deglobalizarea și modificarea
radicală a modului în care a evolua situația mondială și omenirea. Mințile
luminate ale lumii (filosofii, economiștii ș.a.) cred că schimbările vor veni,
în ciuda crizei mari a sistemului mondial
în care ne găsim.
Bibliografie:
1.
Gribincea, Mihai, „Trupele ruse de ocupație în Republica Moldova. Cule3gere
de documente si materiale”, Editura CARTIER, București, 2020;
2.
Muntean, Anatol, „Epopeea LibertăȚii. Războiul de la Nistru (1990-1992)”, Editura LUMINA TIPO,
București, 2012;
3.
Muntean, Anatol, ”Sacrificiu și trădare. Războiul de secesiune din
Republica Moldova (1990-1992)”, București, 2005;
4.
JUSTIȚIARUL, revista de investigații;
5.
Информационная сводка о ходе Специальной
военной операции на Украине, «Союза офицеров» Международного
Всеславянского комитета.
