Apel la colaborare cu ANCMRR si cu celelalte ONG-uri ale fostilor militari

STIMATE DOMNULE LOCOTENENT COMANDOR (r) CHIRICA AURELIAN,

Va transmitem toate aprecierile si tot respectul nostru pentru ceea ce ati facut si ceea ce faceti in folosul tuturor cadrelor militare in rezerva si in retragere.

De asemenea, transmitem multumirile noastre pentru persoanele care activeaza in cele cateva zeci de asociatii ale fostilor militari, dispersate in toata tara,  precum si pentru membrii ANCMRR.

Infiintarea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate nu inseamna un afront la adresa ANCMRR sau a celorlalte asociatii ale fostilor militari, nu inseamna minimalizarea activitatii unor oameni care, sacrificand timpul si resursele personale, lupta din toate puterile pentru a apara onoarea si demnitatea fostelor cadre militare, grav afectate in aceste timpuri tulburi.

Am considerat doar ca lupta lor este inegala si ca trebuie sa valorificam mai mult potentialul organizatoric si numeric al fostilor precum si al actualilor militari.

Astfel a luat fiinta primul Sindicat din istoria Armatei Romane, in concordanta cu evolutia societatii contemporane, dovedind astfel ca fostele cadre militare nu se cramponeaza de realitati si idei depasite. L-am denumit asa, pentru ca justitia ne-a refuzat initial demersul, pe motiv ca militarilor le este interzisa adeziunea la sindicate.

In fapt insa, Sindicatul este si va fi nu numai al disponibilizatilor, ci al tuturor fostilor si actualilor militari din aceasta tara.

Consideram ca obiectivul imediat al nostru cat si al ANCMRR si al tuturor asociatiilor militarilor este acela de a ne constitui un grup de lucru care sa ne reprezinte interesele si sa negocieze cu reprezentantii Guvernului si ai altor categorii sociale noua lege unica a pensiilor, folosindu-se de oportunitatile oferite de Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.

Consideram ca acest lucru este o urgenta atat de mare incat, cu tot respectul, nu este timp de pierdut cu prezentari de CV-uri, alte intruniri pt. cunoastere reciproca, etc. Ne vom cunoaste pe parcurs. Pe moment va rugam sa ne acordati prezumtia de buna credinta, de buni colegi, de buni militari. Atasam statutul si un formular de cerere de adeziune la Sindicatul nostru. Va rugam sa ne sprijiniti si sa recomandati membrilor UNCMRR aderarea la Sindicat, pentru ca acesta sa devina cat mai reprezentativ, astfel incat autoritatile statului sa nu ne poata elimina de la negocierile care se vor purta pe marginea noii legi unice a pensiilor.

Chiar nu vedem de ce atata reticenta in a te declara membru al unei organizatii, atat timp cat aceasta este legala si atat timp cat aceasta lupta pentru un interes comun. A semna o adeziune, in cazul Sindicatului, nu presupune un angajament pe viata, nu presupune bani platiti fara rost si, ceea ce este cel mai important, orice membru acceptat in Sindicat, se poate retrage oricand, prin decizie unilaterala, fara explicatii si fara a putea fi tras la raspundere de catre cineva.

Desigur, nu se pot rezolva on-line toate problemele unei organizatii de nivel national. Dar, pentru a fi operativi, competitivi, eficienti, trebuie sa folosim intens si recomandam tuturor membrilor nostri, tuturor filialelor, tuturor organizatiilor fostilor militari, folosirea noilor facilitati de comunicare pe care le ofera Internetul.

Cu deosebita stima,

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

SECRETARIAT,
Lt.col. (r) Rinciog Dumitru

Adresa: Bucuresti, str.Bogota, nr. 6, Sector 1
E-mail: sindicatulcmd@yahoo.de  ; Site : http://sindicatulcmd.blogspot.com
Telefon : 0728118094, 0722320859, 0723603885, Fax: 0216684232





--- chirica aurelian schrieb am Do, 1.10.2009:

Von: chirica aurelian
Betreff:
An: "Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate"
Datum: Donnerstag, 1. Oktober 2009, 10:58

Sunt presedintele ANCMRR Vrancea, si va informez ca aici suntem un grup de adevarati romani cadre militare disponibilizate si nu numai, care se lupla din 2002 cu M.Ap.N in justitie pentru drepturile legale, cuvenite. Rezultate: - am obligat prin Instanta Suprema Guv si M.Ap.N. sa dea HG633/2007, pentru recunoasterea gradatiilor si a conditiilor de munca, luate abuziv tuturor cadrelor in rezerva;  - multi colegii de ai mei au reusit recuperarea impozitului luat abuziv din banii dati prin OUG 7/1998 prin sentinte CEDO care se constituie in  jurist prudenta aplicata in Romania; - suntem in proces la CEDO, 50 de cadre pentru reuperarea pensiei suplimentare retinuta abuziv de la plata din 2004. - am intervenit la Parlament si Min. pentru acordarea drepturilor de vechime conform HG 1294/2001 la toate cadrele, lucru care este stipulat in Leg 14/2008 si pe care Sectia Pensii se chinuie sa o aplice in timp  real.    - nemultumit fiind ca demersurile facute de mine la conducerea centrala a ANMCRR, nu au avut nici un ecou desi multi presedinti de filiale impartasesc punctul meu de vedere am cerut audienta la Min. Ap. . Am fost primit de un secretar de stat ministrul fiind plecat.  si va trimit in atasament punctele prezentate de mine acolo. Pe linga acestea am ridicat si multe alte probleme care au iscat vii controverse.  Vreau sa va spun ca sunt foarte multe probleme de rezolvat a cadrelelor militare atit in rezerva cit si in activitate si asta pe linga problema pe care o dezbateti permanent , cumulul pensie + salariu unde categoric aveti dreptate.  Cam acestea sunt citeva aspecte din activitatea noastra . In numele colegilor mei as dori citeva lamuriri, pe care sa le dezbatem, inainte de a ne angaja in o calaborare efectiva.   Nu cunoastem persoanele din actuala structura de conducere a sindicatului si membri fondatori; cu referire la aceasta, daca sunt sau nu implicati in politica sau alte "ONG-uri" sau " Cooperative".   Nu cunoastem nivelul la care doriti sa va ridicati si sa activati in cadrul societatii civile.   Colaborarea doar pe internet este o problema, deoarece ea se poate realiza doar la gr. 1 de informare nici cum de luare a deciziilor care necesita sfat linistit si intelept.   Congresele sunt si ele necesare si fac bine in apropierea relatiilor umane si armonizarea punctelor de vedere,   Inchei plicticoasa expunere cu urarea de multa sanatate si   Doamne Ajuta !           Cu stima ,              Aurelian Chirica

Adresa ANCMRR, FILIALA VRANCEA, catre ministrul apararii

Lt. c.dor. ® ing Chirica Aurelian                                                       Data:07.04.2009                                                             

Str. Ştefan cel mare 

Nr. 14A ap. 11

Focşani  cod: 620100

DOMNULE  MINISTRU,

     

                        Am onoarea de a vă supune atenţiei următoarele probleme :

1.Nu s-au dat pensionarilor militari , sumele restante, pentru neaplicarea OG 77/2007

  Art. I. - pct.  7. De modificare a art. 24 din leg. 164/2001…:  Acest articol trebuia aplicat începând cu 29.06.2007, data publicării în Monitorul Oficial.

   Leg. 189/2004   arată la art. 1. pct.2:   referitor la  "Intrarea în vigoare a actelor normative :  (2) Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României,…”

  Ministerul Apărării, faţa de celelalte instituţii ale statului,  a  aplicat mult mai târziu această prevedere, în  01.04.2008 ,  respectiv după 9 luni de zile de la darea ordonanţei , timp în care noi trebuia să  primim pensiile majorate cu sumele corespunzătoare.

   Pensionarii MIRA au primit aceste sume din urmă, prin adăugarea la pensii a  diferenţelor lunare.   ( Anexa 1)

    ÎN CONCLUZIE, Solicit acordarea grabnică a diferenţelor de pensie  cuvenite pentru neaplicarea la termenul prevăzut de Lege a prevederilor art I pct. 7 din OUG.77/2007.

2.       Solicit introducerea  pensiei suplimentare, ca spor adăugat la pensie aşa cum

prevede legea 164/2001 art.78, cu modificările şi completările ulterioare din Leg.14/2008.

   Actualul modul de aplicare a legii de către  Secţia Pensii militare este nelegal şi creează discriminare între pensionarii militari prin încălcarea Constituţiei  Art. 16, egalitatea în  drepturi :   (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii.

  Unii pensionari  primesc pensia suplimentară, iar alţii nu o primesc, ca şi mine, deşi am contribuit toată activitatea la fel şi cu acelaşi cuantum,  pentru aceeaşi  pensie suplimentară.

    În acest mod se încalcă  principiul general al contributivităţii din  art.2.lit.e din Legea 19/2000, care este prevăzut şi aplicabil şi in cazul legislaţiei  privind pensiile militare de stat.

    Leg. 14./2008 pentru aprobarea OUG.77/2007 pentru modificarea şi completarea Leg.164/2001 la art.unic pct. 6 alin (9³) arată că:  art. 78, alineatul (1) se modifică…

«Art. 78. - (1) Pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă…, în condiţiile art. 22-24 şi ale art. 48 alin. (1), un spor procentual de: >>

    Dovada  încălcării prevederilor acestui articol este Buletinul de calcul din Decizia de recalculare NR. 083884 din 23.feb.2009 , care arată la punctul B., PROCENTUL DE CALCUL A PENSIEI (PCP)= 100% rezultat din : 96% pt vechimea in serviciu; 4% condiţii de muncă; 6% pensie suplimentară (care nu se mai introduc, deoarece se depăşeşte procentul prevăzut prin art 25 …de 100% …) (Anexa 2)

 OBS: Pensia suplimentară este numită : „ SPOR” aşa scrie art.78 L-164/2001  şi se calculează ca şi sporul „Pentru semnul onorific” şi tot la fel se adaugă la pensie.

       ÎN CONCLUZIE, Solicit ca în pensie să se introducă sporul prevăzut pentru pensia suplimentară ca spor  la punctul C ,  prin   Revizuirea Buletinului de calcul a pensiei dat în  Decizia de recalculare a pensiei nr.083884 din 23.Feb.2009 şi  acordarea  sumelor restante, pentru anul 2008 şi 2009, pentru sporul pensiei suplimentare.

3.       Deoarece Parlamentul României a recunoscut că am fost şi suntem discriminaţi prin

neacordarea pensiei suplimentare, solicităm Ministerului Apărării să iniţieze o Hotărâre de Guvern,  pentru acordarea diferenţelor cuvenite din 2004 până în 2008 pentru pensia suplimentară neplătită , ca urmare a sistării abuzive a acesteia . Dovada este motivarea Legii 14/2008 dată de Comisia de Apărare a camerei Deputaţilor (Anexa 3)

4.          La fel trebuie acordate şi  drepturile din urmă cuvenite prin neaplicarea

HG.1294/2001 şi a Ordinului Ministrului M 116/2002 privitor la  grupelor de muncă,  pensionarilor ieşiţi la pensie înainte de Legea 164/2001 pentru perioada 10.04.2001 – 01.01.2008. Atât noi cât şi colegii noştri care s-au pensionat după 2001 am lucrat în aceleaşi condiţii de muncă şi am avut aceeaşi contribuţie la sistemul de pensii. Faptul că s-au folosit sisteme diferite de calcul a dus la discriminare,  lucru care trebuie recunoscut, asumat şi remediat de către minister.

5.       Totodată,  prin această hotărâre, vă rog  să  introduceţi în pensie  cuantumurile

cuvenite pentru sporurile specifice, ca prima de clasificare , prima orară de zbor pentru care am contribuit la fondul de pensii în întreaga activitate, respectând astfel principiul contributivităţii din L-19/2000. Scoaterea sporurilor specifice duce la uniformizarea pensiilor, deşi riscul activităţii nu a fost deloc acelaşi pentru toţi militarii. Nu poate fi comparat riscul unui pilot militar , cum am fost eu, instructor de zbor şi pilot de încercare la fabrici şi baze de reparaţii, care a instruit in zbor zeci de elevi fără nici o oră de zbor şi care efectiv, a făcut  permanent  serviciu de luptă, cu  personalul care a stat în birouri şi a dus o viată liniştită.

    În timpul serviciului  am contribuit la fondul de pensii pentru următoarele sporuri: primă de clasificare, spor de radiaţii, spor de aerodrom dar nu primesc la pensie nici un leu pentru aceste contribuţii.  Din acest motiv consider că pensia în plată, neconţinând aceste elemente, nu corespunde realităţii obiective şi drept urmare sunt mulţi militari care au o pensie mult mai mare, deşi contribuţia lor a fost  mult mai mică .

     În acest mod se aduce atingere  articolului 16 din Constituţie generând discriminare mea  faţă de personalul aeronautic civil, la care aceste drepturi sunt prevăzute prin  Leg.223/2007„Statutul personalului aeronautic civil”,  care,

La art .42 – „Personalul aeronautic civil …beneficiazǎ de urmǎtoarele drepturi:

a)     salarizare specialǎ,…în funcţie de …calificǎrile obţinute”

► În aviaţia militarǎ, calificǎrile obţinute în aviaţia civilǎ, sunt denumite clasificǎri  iar sporul de salariu acordat se numeşte primǎ de clasificare.

e)     „Idemnizaţie orarǎ de zbor sau idemnizaţie pe ora de serviciu pentru zbor,…”

► În aviaţia militarǎ idemnizaţia orarǎ de zbor din aviaţia civilǎ, este denumitǎ prima orarǎ de zbor.  

La art.44-(1) „Personalul aeronautic civil navigant…are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 80%din media veniturilor totale realizate în ultimele 3 luni de activitate…”

(1)   „ Venitul total brut realizat într-o lunǎ care stǎ la baza calculului pensiei…, reprezintǎ suma veniturilor prevǎzute la art.42 alin (1) a),b),c) şi e) şi …”    

       6. În perioada actuală se preconizează  introducerea unor noi reglementări privind

sistemul public de pensii iar acest lucru va determina  imposibilitatea noastră de a recupera ceva din sumele arătate aşa cum s-a întâmplat  la trecerea de la Decretul.214/1977 la Legea 164/2001. Din acest motiv, solicit ca Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere să devină un real partener social  de discuţii, pentru elaborarea viitoarelor dispoziţii legale cu privire la pensiile militare. Totodată vă rog să dispuneţi ca  proiectele de lege care privesc pensiile militare, să fie accesibile  pe pagina electronică a Direcţiei Legislaţie,  pentru a putea fi dezbătute public .

      7. Idemnizaţia de comandă consider că trebuie dată pentru comandanţii şi

locţiitorii acestora de la toate eşaloanele de comandă.  De exemplu în aviaţie, în unităţile operative pentru funcţiile de pilot şef, comandant de patrulă, comandant de escadrilă , comandant de unitate şi locţiitorii prevăzuţi ai acestora conform statelor de organizare ar fi normal să se primească indemnizaţia de comandă în acelaşi procent calculat la valoarea funcţiei pe care o îndeplinesc.  La fel şi în şcoala militară. De exemplu, comandantul de patrulă avea în subordine şi pregătire 4 instructori de zbor cu aproximativ 16 elevi în pregătire şi nu primea indemnizaţie de comandă, lucru anormal, deşi nivelul de răspundere era foarte mare.  

      8. În perioada care a trecut de la ieşirea la pensie din 1999, în 10 ani de zile, nici eu şi

nici colegii mei nu am fost chemaţi la  C.M.J. Vrancea pentru a face pregătire , trageri sau instruire în vederea participării la aplicaţii,  cu scopul  creşterii nivelului de pregătire. Consider că datorită restructurării armatei sunt multe cadre cu un nivel mediu şi înalt de pregătire, buni profesionişti care ar trebui să menţină un nivel minim de pregătire pentru ca  la nevoie să fie introduse în unităţile operative.  

         Cu deosebită consideraţie,

          Lt.c.dor. ®

                             Chirica Aurelian

                   DOMNULUI     MINISTRU    AL   APĂRĂRII

De ce un sindicat al militarilor?

Daca am fi inceput organizarea Sindicatului cu un an in urma, astazi nu ar fi fost promovata in Parlamentul Romaniei o lege care elimina sau interzice accesul in structurile organizatorice ale Statului roman a zeci de mii de oameni, cei mai multi aflati la varsta maximului potential de munca, cu pregatire intelectuala si civica deasupra mediei populatiei, cu spirit organizatoric, pragmatici, disciplinati, implicati in problemele de interes public.


State mai civilizate cauta sa atraga in administratia publica fostele cadre militare, Romania le elimina.


Acest lucru se intampla deoarece suntem dispersati, cele cateva ONG-uri – UNCMRR, alte federatii si asociatii ale fostilor militari – nereusind sa-si uneasca eforturile si sa se impuna, sa fie vizibile si respectate in plan social si politic.

Este pacat ca se intampla asa ceva atat timp cat noi, cadrele militare disponibilizate constituim o forta numerica considerabila – aproape 200.000 de oameni. Daca la acest numar adaugam si celelalte cadre militare in rezerva din Ministerul Apararii Nationale, precum si disponibilizatii si cadrele in rezerva din Ministerul Administratiei si Internelor si din celelalte structuri ale Sistemului National de Aparare, atunci vom constata ca acest numar se extinde la aproximativ o jumatate de milion de persoane.


La acest numar impresionant putem adauga si cadrele militare active din intregul Sistem National de Aparare, de care ne leaga aceleasi idealuri si interese, prietenii si afinitati specifice meseriei. Ba chiar credem ca nu este departe timpul cand si cadrele active se vor putea organiza, legal, in sindicate (noi vom promova pe toate caile aceasta idee).


Daca in afara de numarul potential al aderentilor la Sindicatul nostru, luam in calcul si calitatile individuale ale fostilor militari, enumerate mai sus, la care adaugam si spiritul de corp si solidaritatea specific ostaseasca, atunci realizam cu adevarat forta de care putem dispune si prin care am putea sa ne implicam direct in rezolvarea marilor probleme cu care se confrunta tara.


Nu este nici o exagerare in concluziile de mai sus. Sa ne gandim cate partide politice actuale dispun de o astfel de forta. Sa ne gandim ca, prin vointa noastra, am putea introduce in Parlamentul Romaniei un partid care se afla sub limita numerica de voturi necesara, sa ne gandim ca putem influenta major alegerea Presedintelui Romaniei. Sa ne gandim ca am putea trimite in Parlament proprii nostri reprezentanti. Si toate acestea fara a ne constitui intr-un partid politic.


Pe de alta parte, este stringenta necesitatea de a ne apara imaginea noastra publica, grav atacata si subminata chiar de catre actualul Guvern si de catre actualul Presedinte al Romaniei. Suntem pe nedrept supusi oprobiului public, fiind prezentati ca cetateni care paraziteaza bugetul de stat al Romaniei, avand pensii "nesimtite" de ordinul zecilor de mii de lei. Aceasta minciuna grosolana trebuie demascata si vom cere in curand, oficial, MApN si MAI sa faca publice cuantumurile pensiilor aflate in plata la ora actuala, pe transe de venit si sa publice nominal lista acelor pensionari care dispun de pensii mai mari de 5.000 lei.



Fie ca sunteti in rezerva, fie ca sunteti inca in structurile militare active este timpul sa strangem randurile, sa lasam la o parte orgoliile si sa aratam de ce este in stare o mare masa de cetateni responsabili, disciplinati, aparatori ai legalitatii, eficientei si corectitudinii in viata publica romaneasca.


Pentru organizare nu trebuie sa facem congrese sau mari adunari generale, consumatoare de timp si de bani ; trebuie sa folosim in mod inteligent resursa deosebita pe care o reprezinta Internetul. Prin Internet putem institui un cadru de lucru cu adevarat democratic, eficient, putem crea structuri organizatorice in oricare colt de tara si ne putem consulta rapid, astfel incat cele mai valoroase idei si initiative sa poata fi puse imediat in aplicare. Putem alege persoane in structurile de conducere ale Sindicatului care sa domicilieze oriunde in aceasta tara, deorece putem organiza intruniri on-line in orice zi, la orice ora, cu orice fel de participare.


Dupa cum ati vazut, exista déjà oameni politici care au intuit potentialul nostru si sunt deschisi colaborarii cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate. Estimam ca in scurt timp numarul lor va creste.


Va informam ca primim in fiecare zi cereri de adeziune la Sindicat si, ceea ce ne bucura cel mai mult, exista déjà asociatii ale fostilor militari care se declara gata de colaborare cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate.


Asadar va rugam sa faceti cunoscuta existenta Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in randurile tuturor fostilor colegi, fostilor sefi sau subordonati si va

asteptam alaturi de noi. Daca vom fi rapizi in actiuni vom putea arata opiniei publice o prima dovada a potentialului nostru organizatoric si civic chiar in apropiata campanie de alegeri prezidentiale.


Nu uitati ca Guvernul Romaniei lucreaza deja la noua lege a pensiilor. De data aceasta trebuie sa fim in masura sa participam la discutiile si negocierile pe marginea unei astfel de legi si sa ne aducem contributia la o constructie corecta, echitabila si durabila in acest domeniu extrem de sensibil si extrem de important al societatii romanesti contemporane.

Ingrijorari ale FILIALEI OLT a ANCMRR

ARMATA TARII, MILITARII NIMANUI – intre marginalizare si abandon

"O tara care nu are o armata nationala puternica devine o casa cu o usa fara zavor si risca ca pe culoarele Parlamentului sau sa se plimbe în liniste orice caporal strain."

B. P. HASDEU

Filiala Judeteana Olt cu sediul la Caracal a Asociatiei Nationale a Cadrelor Militare în Rezerva si în Retragere "Alexandru Ioan Cuza", înfiintata la 28 februarie 1990, a încercat de-a lungul celor aproape doua decenii de existenta sa apere drepturile membrilor sai, carora le-a reprezentat pe cai legale interesele în relatiile cu autoritatile statului si institutiile publice centrale si locale.

În ultima perioada, adunarile saptamânale ale membrilor asociatiei sunt marcate de luari de pozitie care scot în evidenta faptul ca statul roman si ministerul de resort nu mai vad padurea din cauza copacilor. Armata româna, institutia care pâna acum a fost un simbol al sacrificiului pentru tara si popor, a devenit un obiect desuet de care politicienii nu mai nevoie pentru ca nu mai aduce nici numarul de voturi de altadata, nici avantaje de alta natura cu care acestia s-au obisnuit în cei douazeci de ani de democratie originala si generatoare de averi incomensurabile pentru unii si boli cauzate de privatiunile serviciului militar pentru altii.

Discutiile participantilor sunt realiste pâna la indignare, fiind marcate de realitatea trista a societatii românesti de azi, implicit de modul în care sunt privite si tratate de catre autoritati atât cadrele militare active cât si cele în rezerva ori în retragere. Cei care iau cuvântul abordeaza atât situatia militarilor activi care se pregatesc în tara sau se afla în teatrele de operatii din strainatate, cât si propria lor situatie, aceea de oameni care au muncit o viata întreaga în conditii deloc usoare pentru îndeplinirea cerintelor impuse unei armate ce si-a îndeplinit întotdeauna misiunile care i s-au încredintate. Cuvintele cel mai des rostite de vorbitori, militari în rezerva si în retragere, sunt marginalizare si abandon.

Marginalizare

Asistam în ultima perioada de timp la o campanie fara precedent împotriva armatei care, desi se afla pe locul doi, dupa biserica, în topul încrederii populatiei în institutiile statului, a devenit tinta unor atacuri si insulte care ofenseaza prin generalizare întregul organism militar. Plecând de la megapensia unui pilot în aviatia civila, tot felul de dudui dornice de rating, analisti de ocazie si lideri de sindicat considera ca un general care are în subordine mii de militari si tehnica de lupta aferenta trebuie sa primeasca aceeasi leafa ca un cadru didactic care-si pregateste un curs în linistea bibliotecii sau lânga calorifer, dupa care îl prezinta ani în sir studentilor dintr-un amfiteatru mai mult sau mai putin gol. Acestia nu stiu probabil ca cei care au ajuns la gradul de general sau colonel în armata româna au respectat cerintele unui juramânt depus sub faldurile drapelului de lupta, de-a lungul vietii lor au fost mutati la ordin în "N" garnizoane, stricând acelasi numar de garnituri de mobila, iar copiii lor au schimbat acelasi numar de case cu chirie si de scoli, educatia acestora revenind aproape exclusiv sotiilor. Coloneii si generalii de azi si de care se face atît de mult vorbire au executat, alaturi de ceilalti militari, o viata întreaga misiunile primite timp de 24 de ore din 24, ziua sau noaptea, indiferent de conditiile meteo si de anotimp, facându-si datoria acolo unde erau trimisi: în lungi si dure aplicatii cu trupe si tehnica de lupta, pe aerodromuri si în dispozitive izolate, în economia nationala si în agricultura, la canale de irigatii sau în minerit. Cine îsi asuma riscul de a aduce în derizoriu încarcatura de semnificatii a unui grad militar purtat în trecut de oameni care au schimbat cursul istoriei, au câstigat razboaie, ori si-au dat viata pentru împlinirea unor idealuri, pentru apararea hotarelor si binele natiunii careia apartineau? Se pare ca cei care tin isonul deontologilor din presa sunt tocmai fostii si actualii guvernanti, cei care hotarasc alocatiile bugetare pentru armata si care nu respecta nici pe departe angajamentul de 2,38% din PIB luat de România odata cu primirea în NATO. Guvernul de azi al Parteneriatului pentru România a batut recordul, alocând armatei cel mai scazut procent din PIB de pâna acum. În vreme ce militarilor li s-au amânat la plata unele drepturi salariale, functionarii publici numiti pe criterii politice beneficiaza, în vreme de criza, de prime de vacanta de sute de euro, iar niste tinere absolvente de facultati particulare câstiga peste patru sute de milioane de lei pe luna. Toate acestea si multe altele reprezinta pentru cei care îmbraca astazi uniforma armatei române, multi dintre acestia luptând în teatre de operatii de peste mari si tari cu o diurna care este depasita si de cea a militarilor ugandezi, o marginalizare nedreapta si cu siguranta nemeritata a unei institutii care a contribuit din plin la primirea României în NATO si în marea familie a statelor europene civilizate.

Abandon

Dupa ce o viata de om au îndeplinit misiuni într-un sistem reglementat strict, straduindu-se sa execute întocmai ordinele primite si suportând privatiunile vietii militare, odata trecute în rezerva prin pensionare, cadrele militare nu se multumesc cu postura de bunici care-si plimba nepoteii prin parc. Acestia, obisnuiti cu o viata activa si cu rezultatele palpabile a ceea ce fac, se implica fara rezerve în tot ceea ce se întâmpla în administratia locala, participa la viata culturala si se preocupa de îmbunatatirea vietii sociale a comunitatii. În garnizoana Caracal, unde au fost la un moment dat 15 unitati militare, astazi ramânând numai 3, ponderea cadrelor militare în rezerva si în retragere în raport cu populatia municipiului este destul de însemnata.

Cei aproape douazeci de ani de prezenta în viata comunitatii a Asociatiei Cadrelor Militare în Rezerva si în Retragere, filiala Caracal, au însemnat ani de eforturi si daruire dezinteresate atât pentru cei care au înfiintat-o si au condus-o cu rezultate care nu pot fi contestate de nimeni, cât si pentru cei aproape sapte sute de membri care au aderat la ideea de a avea o entitate care sa-i reprezinte si care au transformat-o într-un veritabil organism viu, care s-a dezvoltat an de an si a ajuns la nivelul actual de recunoastere.

Din pacate, în loc ca oamenii care si-au facut datoria timp de zeci de ani în uniforma militara sa se bucure de un final demn al vietii lor în tara pe care slujit-o, acestia se simt acum abandonati de catre cei care hotarasc destinele românilor. Cei care au fost educati în spiritul respectarii întocmai a legilor si regulamentelor, sunt acum obligati sa se judece pentru a fi puse în aplicare legile prin care ar trebui sa li se acorde drepturi banesti pentru care au contribuit în anii când erau militari activi. Acestia sunt acum umiliti de medicii din spitalele civile, cele militare fiind la sute de kilometri, slujitorii lui Hipocrat neuitându-se la ei pentru ca tin de alta Casa, asteapta luna de luna sa primeasca o reteta compensata pentru medicamentele care ar trebui sa le fie acordate gratuit si pe masura bolilor contractate în si din cauza serviciului militar, si tot asa… Într-un cuvânt, asistam pur si simplu la abandonarea celor care si-au facut datoria o viata întreaga purtând uniforma armatei române.

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul si omul politic care a pus bazele statului român modern si a înmânat primele drapele de lupta armatei este si cel care prin "Legea asupra pozitiei ofiterilor", promulgata la 3/15 decembrie 1864, stabilea pentru prima data "rostul ofiterilor care treceau în disponibilitate". Pentru cadrele militare devenite disponibile legea prevedea posibilitatea accederii acestora în Parlamentul tarii în calitate de deputati de drept, numirii lor în aparatul administrativ, continuarii activitatii pentru finalizarea unor lucrari începute în activitate, prestarii unor alte activitati în folosul armatei. Aceste forme de continuare a activitatii pentru cei care-si facusera o cariera militara în slujba tarii, aveau drept argumente capacitatea organizatorica si spiritul de ordine si disciplina caracteristice acestui corp de cadre. Vine firesc si întrebarea: unde sunt oare vremurile de altadata? Parca ne e un dor cumplit de acele vremuri în care scara valorilor nu era inversata, iar cuvintele PATRIE, ONOARE, DEMNITATE nu erau vorbe goale care sa fie folosite doar odata la patru ani de insi care au memoria din ce în ce mai scurt?.

Se pare ca oamenii politici de azi au cu totul alte priorittai si cuvintele aceluiasi domnitor care a pus bazele României moderne: "Doresc dar ca uniforma armatei sa fie pururea respectata si iubita" ramân abandonate în cartile de istorie, abandonati fiind în aste vremuri de restriste si cei care au purtat uniforma militar? o viata întreaga.

Urmeaza si întrebarea legitima: ce-i de facut? Ce-i de facut stimati colegi, membri ai filialelor judetene ai A.N.C.M.R.R.?

Ce-i de facut stimati membri ai Biroului permanent al A.N.C.M.R.R.?

Purtator de cuvânt,

Col. (r) ing. Gheorghe BANICA

Raspuns catre un membru de sindicat : Sindicatul CMD nu face politica

-- Olteanu Marian schrieb am Sa, 26.9.2009:
Von: Olteanu Marian
Betreff: Fara politica.
An: "Sindicatul CMRz"
Datum: Samstag, 26. September 2009, 8:22

"Sa ne gandim ca, prin vointa noastra, am putea introduce in Parlamentul Romaniei un partid care se afla sub limita numerica de voturi necesara ..............."

Sa fie vorba cumva de Partidul Conservator ?
Daca incepem sa "simpatizam" cu un partid sau altul ne vom pierde credibilitatea.
O simpla parere !

Marian Olteanu.

STIMATE DOMNULE OLTEANU,
In mod categoric, nu suntem adeptii unui partid politic si nu vom fi nici in viitor.

Este sugestiv ca nici unul din cei 20 de membri fondatori ai Sindicatului CMD nu sunt membri de partid.

Sindicatul este apolitic, prin lege, dar daca doreste sa schimbe si sa construiasca ceva in aceasta tara, trebuie sa fie capabil sa influenteze deciziile politice.

Daca un partid, o organizatie, o asociatie, o institutie - oricare ar fi acestea, oricare ar fi marimea si infuenta lor in societatea romaneasca - lupta pentru aceleasi idei, acelasi sistem de valori, aceleasi transformari pe care le dorim si noi, atunci este de datoria noastra sa le sprijinim din toate puterile, sa le facem mai influente in societate.


Acest lucru dorea sa exprime pasajul citat de catre dumneavoastra.


Va multumim pentru opinia exprimata si nu ezitati sa ne contactati de fiecare data cand constatati o problema care ar putea prejudicia imaginea publica a Sindicatului CMD.
 

Scrisoare deschisa catre viitorul presedinte al Romaniei

UMILIREA ARMATEI NAŢIONALE
Scrisoare deschisă către viitorul preşedinte al României
Acum şase luni am luat decizia să trec în rezervă, după ce, la bilanţul
Direcţiei Planificare Strategică – pe care o conduceam -, apoi la cel al
Statului Major General/SMG, am făcut propuneri pentru reconsiderarea
modului de a face “businessul militar”.
Astfel, la bilanţul SMG am sensibilizat ministrul apărării naţionale în
legătură cu : 1.) inexistenţa unui proiect politic privind organismul militar,
dovadă fiind ridicola proiecţia bugetară de 1,5% din PIB, pentru apărare; 2.)
compromiterea obiectivelor asumate faţă de Alianţă; 3.) necunoaşterea de
către societatea civilă a eforturilor pe care militarii le-au făcut, în perioada
postdecembristă, pentru a reforma armata şi pentru integrare în NATO; 4.)
ignorarea spiritului de corp, în ultimii 20 de ani, de către civilii numiţi pe
diferite posturi în minister; 5.) persiflarea valorilor instituţiei militare, de
care militarii rămân ataşaţi: onoare, demnitate, respectul sacru faţă de
Tricolor, sacrificiul suprem.
Bugetul pe 2009 amendează şi pe cei care mai credeau - eu nu mă
număr printre aceştia - că, în al doisprezecelea ceas, cineva va înţelege cum
obiectivele politice sunt determinate şi de capacitatea militară. Afirmaţia
mea de la bilanţul menţionat, că “nu cred în promisiunea de 1,5%” nu a
fost decât o premoniţie confirmată de lipsa de viziune în domeniul militar a
întregii clase politice.
Domnule viitor comandant al Armatei României,
De prea multe decenii s-a făcut orice pentru a umili militarii,
indiferent de gradul acestora. Comuniştii ne-au îmbrăcat în salopete, ne-au
pus lopata într-o mână şi lămpaşul într-alta, ca să dăm ţării cât mai mult
cărbune! Mai târziu, respectul faţă de uniformă şi portul acesteia era asimilat
cu cel al pufoaicei! Despre instrucţie nu mai vorbim, când nu mai avem
echipamente, carburanţi, deprinderi, o viziune credibilă privind reforma din
armată şi nici ardoarea profesionistului adevărat.
După 1990, armata a fost prima care a înţeles că trebuie să se
reformeze conform noului context strategic, printr-un proces care cere nu
numai foarte mulţi bani, dar şi asumarea, de către cadrele militare, a
consecinţelor dureroase, uneori frustrante, generate de restructurare.
Aşa este: “Armata tace şi înghite!”. Dar, în compensaţie, cineva
trebuie să vegheze ca priorităţile sale sa fie în atenţia liderilor politici. Ei

însă nu ştiu că impostura, incompetenţa, lentoarea şi indiferenţa faţă de
problemele de securitate naţională pot dăuna grav imaginii Armatei în
societate, dar şi credibilităţii acesteia in situaţii de criză.
Recent am urmărit pe micul ecran, doi reprezentanţi ai partidelor
aflate la putere, care discutau despre achiziţia avioanelor multirol. Jalnică
prestaţie, prin ignoranţa şi suficienţa cu care abordau o chestiune importantă
de securitate naţională! Unul dintre ei afirma că NATO ne va rambursa banii
pe care îi vom cheltui pentru achiziţia avioanelor ! Iar celălalt declara că
România nu mai are nevoie de aviaţie, pentru că aliaţii ne asigură apărarea
aeriană. Stupefiant !
Armata are un singur scop – victoria. Şi o voinţă: disciplina. În
ultimele două decenii “s-a făcut totul” ca să ni se demonstreze că victoriile,
atâtea câte au fost, sunt ale “celorlalţi”.
Inexistenţa unei viziuni robuste şi credibile privind viitorul
armatei, indiferenţa faţă de propunerile făcute pentru abordarea punctuală a
problemelor stringente, care preocupă personalul militar, dar şi civil sunt
ignorate printr-o tăcere condamnabilă. De pildă: indiferenţa faţă de
asigurarea concordanţei între gradele avute şi funcţiile ocupate de militari,
îmi aminteşte de perioada dinainte de 1989, când maiorii comandau divizii,
sau aveau în subordine colonei! Astăzi avem generali de brigadă avansaţi
acum 7 ani, deşi se află pe poziţii de două stele de 5 ani! După cum există
colonei pe poziţii de general cu două stele! Aici trebuie tăiat nodul gordian.
Ori se constată că sunt incompetenţi, după ce au fost promovaţi şi atunci
trebuie destituiţi. Sau se aplică prevederile Statutului cadrelor militare şi
atunci trebuie avansati.
Ce-i de făcut? O viziune strategică, fără un buget multianual şi
credibil este imposibil de creionat! Iar Strategia de transformare a
Armatei României -, aprobată de CSAT în 2007, trebuie revizuită.
Reproiectarea sistemului de apărare este singura soluţie. Controlul
democratic asupra organismului militar ar trebui să garanteze succesul unui
asemenea demers.
Acum, nu există o preocupare a politicienilor de la putere, sau din
opoziţie, pentru aspecte vizând securitatea naţională, cum ar fi stadiul
îndeplinirii angajamentelor faţă de NATO, sau consecinţele profesionalizării
armatei. Ministerului Apărării Naţionale i s-a dat un procent, din buget, a
urmat rectificarea şi atât. Descurcaţi-vă!
Jenant pentru o armată care abia reuşeşte să plătească soldele!
Darmite să îndeplinească misiunile în teatrele de operaţii, unde decisiv este
sprijinul logistic primit de la aliaţi. Degradant pentru ofiţerii care trebuie să
se umilească acceptând verdictul incredibil: “suntem o ţară săracă!”. Aşa

mi-a răspuns actualul ministru, când am făcut comparaţia între bugetul
nostru şi cel al unei armate aliate care, cu o finanţare de 10 ori mai mare, are
doar jumătate din efectivele Armatei Romaniei! În prezent, nimeni nu mai
vorbeşte de transformarea organismului militar din perspectiva unui obiectiv
final. Şi nici nu vrea să ştie cât reprezintă...”destul”! Dacă ar dori, sigur ar
avea revelaţii de cosmar.
Acum este necesară iniţierea procesului de analiză strategică a
apărării. Evaluarea performanţei în acest domeniu, pe perioada
postdecembristă, trebuie să aibă în vedere: analiza mediului de securitate;
misiunile pe care ar trebui să le execute armata; experienţa rezultată în urma
participării în diferite teatre de operaţii; consecinţele diminuării sistematice a
bugetului pentru apărare; angajamentele asumate de România faţă de
NATO; măsurile preconizate de Alianţă prin procesul de revizuire a apărării;
evoluţiile în formularea noului concept strategic al NATO; nivelul de
ambiţie al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic şi al Uniunii Europene;
concluziile rezultate în urma aplicării Planului de Implementare a Strategiei
de transformare; nivelul de ambiţie al Armatei României; concluziile
procesului de transformare succesivă a organismului militar românesc, atât
cu aspectele pozitive, cât şi cu cele negative generate de acesta; stadiul de
realizare a celor 6 programe majore de inzestrare.
O asemenea analiză strategică nu s-a făcut niciodată pentru
Armata României, deşi finalizarea ei ar permite atât evaluarea capacităţii
sale de luptă, cât şi formularea de opţiuni cu propuneri pentru decidentul
politic.
Algoritmul si premisele necesare analizei strategice
1. Obiectivele politico-militare ale acesteia trebuie discutate şi
aprobate de CSAT. Asta deoarece clasa politică nu cunoaşte realităţile din
armată, nici eforturile şi costurile pe care aceasta le face pentru a-şi
îndeplini misiunile în teatrele de operaţii, nici angajamentele asumate în
structurile euroatlantice, nici starea deplorabilă a capacităţii de reacţie, ca
urmare a unei dotări vetuste! Opţiunea care se va adopta trebuie să
responsabilizeze clasa politică, indiferent de succesiunea unui partid sau
altul la guvernare.
2. Documentul care va fi prezentat CSAT va detalia: capacităţile
actuale (abordarea pe bază de capabilităţi este folosită şi în procesele NATO
de planificare a apărării şi poate duce, printre altele, la adaptarea structurii
de forţe, datorită evoluţiei ameninţărilor regionale şi globale); tipurile de
misiuni specifice armatei; complementaritatea în executarea unor misiuni de

către alte structuri din sistemul de securitate naţională; identificarea
deficienţelor previzibile în procesul de planificare a apărării pentru
îndeplinirea misiunilor interne şi a angajamentelor internaţionale.
3. Stabilirea de etape intermediare, cu sub-obiective, menite să asigure
îndeplinirea obiectivelor agreate politic printr-o susţinere financiară
rezonabilă;
4. După finalizare, rezultatele analizei, inclusiv opţiunile, vor trebui
prezentate CSAT, urmând ca, după aprobarea variantei agreate, să se
convină realizarea planurilor de implementare, gândite pe durata a 10-20 ani;
5. Stabilirea unui termen de încheiere a analizei – cel mult de 6-8 luni;
6. Elaborarea şi publicarea Strategiei Naţionale de Apărare, până în
iunie-iulie 2010, urmată apoi de Carta Albă, Strategia Militară, Legea
apărării, Viziunea strategică, pe 20 de ani, a ministerului, cu privire la
problemele de apărare şi Legea privind planficarea bugetară multianuală;
7. MAE, MAI, SRI, STS, SIE trebuie să fie parte la momentele
relevante din perspectiva expertizei acestor structuri, dar şi a locurilor pe
care le au în sistemul de securitate naţională - potrivit diviziunii agreate prin
lege. Abordarea interinstituţională va îmbunătăţi relaţionarea ministerului
apărării naţionale cu structurile nominalizate, asigurând viziunea unitară
asupra securităţii României.
8. Strategia actuală de transformare a Armatei României şi Planul de
Implementare al acesteia constituie atuuri esenţiale pentru susţinerea
analizei. Analiza Strategică a Apărării va oferi concluzii vizând dificultăţile
legate de transformare şi - prin limitele rezultate în aplicarea planului de
implementare – va motiva declanşarea analizei propuse.
9. Analiza presupune reconsiderări ale strategiei de înzestrare, precum
şi costuri de fezabilitate necesare pentru continuarea modernizării
organismului militar. La sfârşitul acestui proces va rezulta noua structură de
forţe a armatei.
10. Aşa se va pregăti terenul pentru măsurile care ar putea, la un
moment dat, să genereze reţineri, lentoare, critici sau dezamăgiri. Pentru
prima oară vor fi generate opţiuni bazate pe o analiză a apărării fără
precedent, iar măsurile nu vor fi conjuncturale sau viscerale. Demersul în
echipă va genera concluzii şi propuneri asumate colectiv.
11. S.M.G. va avea rolul principal în efectuarea acestei analize,
asigurându-se astfel concreteţea şi fermitatea necesare aplicării concluziilor
şi propunerilor/opţiunilor rezultate. Altfel va fi doar un banal demers politic,
care nu va urmări altceva decât să-i ţină ocupaţi pe militari.

Ministerul Apărării Naţionale are experţii militari şi civili
capabili să realizeze această evaluare, care va evidenţia măsuri urgente:
1.Reconsiderarea radicală a actelor normative existente in minister.
Revederea dispoziţiilor care doar repetă ceea ce prevăd
legile/ordinele/regulamentele/instrucţiunile/normele/etc în vigoare. Actualul
sistem de legiferare dublează actele normative existente, sau se substituie
iniţiativei comandanţilor/şefilor în aplicarea regulamentelor, îngreunând
astfel exercitarea actului de conducere şi responsabilizarea la toate
nivelurile, consecinţa fiind perpetuarea tutelării.
2.Necesitatea reducerii drastice a numărului documentelor produse în
M.Ap.N. Acum toate se duc în “sus”, indiferent de complexitatea lor. Asta
abate pe lideri de la problemele importante ţinându-i ocupaţi cu cele
mărunte, care ar putea fi rezolvate la nivele inferioare sau de execuţie. În
context, poziţia de colonel trebuie sa fie una cu atribute de decizie, potrivit
expertizei şi responsabilităţilor stabilite prin fişa postului, sau conform
ordinelor şefilor ierarhici.
3. Îmbunătăţirea stilului de conducere. Principiul fundamental trebuie
să fie “avem o problemă, cum o rezolvăm?” sau “am încercat să soluţionăm
o dificultate, în ce etapă suntem?”. Liderii vor răspunde oportun la grijile
celor din unităţile operative, oferind soluţii echilibrate, altfel pierd legătura
cu ceea ce administrează!
4. Anual să fie emisă Directiva ministrului apărării. Aceasta va preciza
priorităţile, responsabilităţile şi rezultatul aşteptat pentru fiecare din acţiunile
iniţiate. Altfel, structurile subordonate nu vor avea imaginea de ansamblu a
armatei şi nu vor cunoaşte resursele puse la dispoziţie.
5. Îmbunătăţirea legislaţiei privind statutul soldaţilor şi gradaţilor
voluntari (SGV). Este necesar un studiu cu privire la ceea ce trebuie făcut în
continuare pentru voluntari: reglementări legale vizând criteriile de selecţie
şi momentul (nu vârsta!) încheierii activităţii în domeniul militar; drepturile
lor după trecerea în rezervă; sporirea atractivităţii meseriei armelor prin
măsuri de ordin financiar, acordarea unor drepturi şi privilegii. SGV-iştii au
dat ministerul în judecată deoarece nu li se recunoaşte vechimea în muncă
pentru anii cât au purtat uniforma militară.
6. Reproiectarea rolului funcţionarului public (F.P.) in armată. Acum,
mulţi F.P.-i sunt demotivaţi, decuplaţi de interesele şi eforturile institutiei. Ei
consideră că le sunt subestimate capacitatea si expertiza. Legislaţia pentru
această categorie de personal este inoperantă în structura militară.
7. Elaborarea legii cu privire la planificarea bugetară multianuală. Va
fi utilă concretizării programelor de înzestrare, a obiectivelor asumate faţă de

NATO şi a obligaţiilor din domeniul PESA al UE, precum şi la EDA.
Discrepanţa între aspiraţiile/obiectivele asumate şi resurse este vizibilă.
Adoptarea Codului de conduită al UE este esenţial şi din perspectiva altor
obiective pe care România ar trebui să le aibă în vedere: competiţia pentru
ocuparea unor posturi civile/militare în structurile integrate ale Alianţei sau
la UE, dar şi participarea substanţială la misiunile lansate de UE.
8. Iniţierea programului de construire a locuinţelor pentru cei care sunt
la începutul carierei militare. Actualele demersuri nu se adresează acestora.
Noul program ar trebui să vizeze şi mobilitatea specifică cadrelor militare,
mutate dintr-o garnizoană în alta, în interesul serviciului. Lipsa actuală a
spaţiului locativ necesar obstrucţionează evoluţia şi performanţa în carieră a
cadrelor militare. Sistemul practicat acum, de închiriere, consumă resurse
financiare substanţiale şi nu rezolvă problema pe termen lung, ca măsură de
protecţie socială şi argument al atractivităţii carierei militare.
9. Înfiinţarea Televiziunii Armatei României - urmând exemplul
Patriarhiei, care a înfiinţat TV Trinitas. Aceasta ar revoluţiona comunicarea
atât cu personalul propriu, cât şi cu contribuabilii la bugetul ţării, pe subiecte
de interes general. Promovarea carierei militare se va face non-stop, 24 de
ore din 24. Telespectatorii vor beneficia de abordări inedite ale unor subiecte
de istorie militară, istorie naţională şi universală. Se vor difuza ştiri şi
reportaje despre trupele care acţionează în teatrele de operaţii. Într-o manieră
dinamică vor fi prezentate evoluţiile diferitelor categorii de forţe armate,
genuri de arme, tipuri şi sisteme de armamente, participarea României la
structurile aliate integrate. Actuala variantă, a televiziunii militare difuzate
pe Internet nu are impactul scontat.
10. Regândirea avantajelelor prin care pot fi atraşi în armată tineri
performanţi intelectual. Vizez contraoferte la oportunităţile pe care le oferă
meseriile din viaţa civilă. În prezent, voluntarii au o valoare de intrebuinţare
mai mare dincolo de perimetrul instituţiilor militare.
11. Revizuirea sistemului de ierarhizare a valorilor la nivelul
Ministerului Apărării Naţionale. Aprecierile de serviciu trebuie modificate
astfel încât să aibă credibilitate pentru militari, iar civilii să le respecte.
Actualul sistem este nestimulativ. Fiind birocratic, nu evidenţiază
potenţialul, calităţile, aspiraţiile celui apreciat. În plus, nu ţine seama de
recomandările şi propunerile din aprecierile de serviciu, pentru că sunt
întocmite superficial şi nu au la bază efortul, performanţa şi contribuţia
individului la îndeplinirea obiectivelor. De pildă, acordarea recompenselor şi
decoraţiilor nu promovează competiţia loială şi recunoaşterea performanţelor
individului.

12. Instituirea sistemului de monitorizare a sănătăţii militarilor. Acum,
în aprecierile de serviciu se consemnează doar că militarul este sănătos! Nu
puţine au fost cazurile când vizita medicală anuală nu era efectuată. S-au
înregistrat şi decese, care incriminează superficialitatea din sistemul militar
de sănătate. Reconsiderarea statutului doctorilor militari poate fi o parte a
soluţiei, astfel încât aceştia să beneficieze de toate avantajele privind
evoluţia în carieră - acordarea gradelor, salarizare, echipament, etc.
13. Schimbarea criteriilor de calificare la selecţiile pentru acordarea
titlului de doctor în ştiinţe militare. Altfel, peste 10 ani, toţi ofiţerii de la
gradul de maior în sus vor fi doctori! Exigenţa în ceea ce priveşte alegerea
temelor trebuie reconsiderată, după cum şi racordarea la realităţile lumii
militare de azi a profesorilor care coordonează doctoranzii. Lipsa ideilor
vizând transformarea organismului militar caracterizează multe lucrări de
doctorat, văduvite de soluţii aplicabile în procesul de reformă.
14. Eliminarea disfuncţiilor privind avansările. Stabilirea unor criterii
clare, stricte şi rezonabile legate de avansare. Acum există convingerea că
orice avansare este o întâmplare, fără legătură cu competenţa şi performanţa
celor care îşi văd astfel un vis împlinit. Unele posturi de general par că nu au
fost stabilite pe baza corelaţiei cu nevoile justificate ale instituţiei.
15. Neacordarea gradului de general pentru cei care nu au carieră
militară. Acesta se cuvine doar militarilor activi, pe baza criteriilor stabilite.
În nici o armată occidentală gradul de general nu este unul onorific! Acesta
trebuie acordat doar celor care au parcurs treptele ierarhiei militare şi au
absolvit instituţii militare de profil. De aici şi până la a face campanie
electorală în uniformă nu este decât un pas! Care, din păcate, a şi fost făcut.
Domnule viitor preşedinte al României,
Am enumerat probleme care impun implicarea dumneavoastră
energică. Altfel va continua umilirea armatei naţionale, prin ignorarea
dificultăţilor cu care se confruntă în privinţa bugetului, instrucţiei, a atuurilor
profesiei militare, a înzestrării forţelor participante în teatrele de operaţii, a
priorităţilor şi stadiului de indeplinire a programelor majore de inzestrare, a
calităţii vieţii militarilor, precum şi cele vizând motivaţia, efortul uman,
tehnic, material şi financiar al participării noastre la misiuni internaţionale.
Ca viitor comandant constituţional al Armatei României nu puteţi
accepta ca militarii să devină “blazaţi”, după 20 de ani în care au avut parte
doar de umilinţe succesive, promisiuni neonorate şi statutul de toleraţi în
societatea românească.
Am onoarea să vă salut!

General maior (r.) Iordache OLARU