vineri, 13 iulie 2018


NECONSTITUTIONALITATEA OUG 57/2015 SI A OUG59/2017.
ARGUMENTE IN DISCUTIILE CU DEPUTATII SI SENATORII DIN TERITORIU, CARE VA REPREZINTA
-         In atentia tuturor membrilor SCMD –

Doamnelor si domnilor,
Conform Deciziei CD al SCMD din 05 iulie a.c., va punem la dispozitie, ca argumente in discutiile cu deputatii si senatorii, indiferent de culoare politica, referitor la legislatia in domeniul pensiilor militare, fragmente din DECIZIA nr.20/02.02.2000 a CCR si fragmente din DECIZIA nr.29/2011 a ICCJ.
 Ambele statueaza deplina egalitate de tratament, din punct de vedere legislativ, dintre magistrati si rezervisti.
In conditiile in care magistratii sunt exceptati de la ambele OUG-uri mentionate in titlu, noi, SCMD, am ridicat, deja, in fata ministrului Justitiei, urmatoarea sesizare majora: DACA PRESEDINTELE ROMANIEI ESTE OBLIGAT SA RESPECTE DECIZIILE CCR SI ICCJ (CAZUL KOVESI), IN ACEEASI MASURA ESTE OBLIGAT SA LE RESPECTE SI GUVERNUL IN CEEA CE PRIVESTE PENSIILE MILITARE.
IAR, DACA PRESEDINTELE SE VREA A FI SUSPENDAT PENTRU INTARZIEREA DE 30 DE ZILE A APLICARII DECIZIEI CCR IN CAZUL KOVESI, CU ATAT MAI MULT PREMIERUL DANCILA TREBUIE SUSPENDAT PENTRU INTARZIEREA DE 18 ANI A APLICARII DECIZIEI CCR IN CEEA CE PRIVESTE PENSIILE MILITARE DE STAT, LA CARE A SUBSCRIS SI, MAI MULT, A ACEPTAT, IN MOD FLAGRANT CONTRADICTORIU, INTRODUCEREA REZERVISTILOR IN ABERANTA OUG59/2017 A LIEI OLGUTA VASILESCU.

HONOR ET PATRIA! VAE VICTIS!
Presedintele SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU


DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR
(in dosarul 5A/2000)

"Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunand militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.
............................................................................................................
Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii.
............................................................................................................
Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.
............................................................................................................
Curtea Constitutionala constata ca, fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistratilor.
............................................................................................................
diferenta de regim juridic ce se creeaza intre pensia magistratilor si pensia militarilor constituie, in conditiile infatisate prin considerentele anterioare, o incalcare de catre legiuitor a egalitatii de tratament juridic, ceea ce, in absenta unei determinari obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, in intelesul conferit acestui text constitutional prin dispozitiile actelor internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. Intre acestea figureaza si prevederile referitoare la nediscrimieste ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al caror cuprins, conturat prin dispozitiile corespunzatoare ale anexei, cuprinde si dispozitia conform careia "O diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca discriminatorie".

            Doamna si domnilor,

            Intr-o tara normala, condusa de oameni normali, nici n-ar mai trebui sa ne adresam CCR pentru ca raspunsul exista si ar fi trebuit sa-l cunoasteti. Intr-o tara insa, condusa de ambuscati si tradatori, spre disparitie statala, suntem obligati nu atat prin prisma intereselor noastre, cat datorita juramantului de credinta si de sange facut Patriei, sa intervenim.
            Pentru a evita declansarea pe fata a unui conflict deschis, rezervisti-Guvern si majoritatea parlamentara, cu grave pierderi politice pentru dvs., va rog respectuos sa retrageti urgent anticonstitutionala, ticaloasa si tradatoarea Ordonanta de Urgenta Vasilescu si sa-i retrageti, de asemenea, pe toti acoperitii dvs., mancatori de dejectii pe seama militarilor, care actioneaza in media pe post de “jurnalisti” si “analisti”. Altfel, vom fi obligati sa le dezvaluim interesele, averile, gradele si apartenenta … externa.

Decizia nr. 29/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

-     Fragmente –
.......................................................
3    34. Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.
Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.
3    35. Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.
      36. Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).
3    37.  În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.
3   38. Totodată,instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vederejurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).
3     39. Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, săurmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.
4     40. Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.
Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).
4     41.  Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.
Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).
Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, căraportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
Obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,
Rodica Aida Popa
Magistrat-asistent-şef,
Bogdan Georgescu




joi, 12 iulie 2018


Se intampla in anul Centenarului,
An al definitivarii distrugerii structurilor militare
prin legile „LOV” (VIII)

FELICITARI  ISTORICULUI  dr. VASILE  LECHINTAN

Iata ca, pe fondul ofensivei iredentiste impotriva statului roman si al bataii de joc orchestrata de oficiali la adresa aniversarii Centenarului Marii Uniri, se mai intampla si minuni! Publicam fara comentarii memoriul trimis de istoricul dr. Vasile Lechintan factorilor politici si juridici de decizie, referitor la noua ofensiva horthysta si complicitatea, chiar tradarea celor alesi de noi sa ne apere existenta national statala.
(Departamentul Relatii al S.C.M.D.)

Memoriu adresat Preşedinţiei României, Guvernului Român,  Parlamentului României şi  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României

         Subsemnatul, dr. Vasile Lechinţan, istoric, vă  adresează  acest memoriu pentru soluţionarea grabnică a unor grave nedreptăţi care s-au făcut naţiunii române, în special românilor transilvăneni, cu prilejul aşa-ziselor “retrocedări”, efectuate de către instituţii administrative şi juridice ale statului român, din 1990 până astăzi. Nu ar fi bine sa intampinam marele eveniment din acest an, Centenarul României Mari, cu aceste nedreptăţi insuportabile care trenează de atâta timp din cauza unor oficiali români din administraţie şi justiţie, unii incompetenţi şi alţii, probabil, corupţi, dar sigur manipulaţi în mod direct de beneficiarii ilegali actuali, de după 1990, ai unor bunuri comune ale naţiunii noastre.

         Mă refer aici la averile uriaşe ale fundaţiilor făcute pentru Transilvania şi, în oglindă (de acelaşi tip), şi pentru Ungaria, de către împărăteasa Maria Tereza în anii 1773-1780, pentru românii greco-catolici, pentru maghiarii şi germanii/saşii romano-catolici şi pentru armenii de religie armeano-catolică, averi constituite şi din contribuţia românilor transilvăneni, prin robote iobăgeşti, dijme şi impozite, prin taxe şcolare la gimnaziile susţinute de aceste fonduri etc. Fundaţiile sau fondurile sunt următoarele:

         - Fundus Studiorum (Fondul/Fundaţia de Studii/Învăţământ, în maghiară: Tanulmányi alap);

         - Fundus Religionum (Fondul/Fundaţia de Religie, în maghiară: Vallás alap);

         - Fundus Stipendiorum (Fondul/Fundaţia de Burse/ de Stipendii, în maghiară: Ösztöndíj Alap), acestea fiind cele mai importante, precum şi altele mai mici:

         - Fundus Scholarum Elementarium (Fondul/Fundaţia pentru şcolile elementare);

         - Fundus Regii Catholici Orphanotrophii (Fondul/Fundaţia Orfelinatului Regesc Catolic [de la Sibiu]) etc.

         Pentru o corectă raportare între fondurile/fundaţiile “ungare” (create inclusiv pentru zonele Banat, Bihor, Maramureş) şi cele “transilvane” (create pentru interiorul arcului carpatic), este de remarcat de la bun început faptul că fondurile/fundaţiile create de numita împărăteasă pentru Ungaria, în oglindă (de acelaşi tip) cu cele pentru Transilvania, au fost administrate exclusiv de către statul ungar, de la 1780 până astăzi. De cele “ungare” au beneficiat astfel, până la 1918, şi 72 de biserici româneşti din zona Arad, Bihor, Maramureş, precum şi studenţi români - care au primit burse – la gimnazii catolice de pe actualul teritoriu al României, din Arad, Oradea, Carei, Timişoara, Satu Mare etc.

         Fundaţiile/fondurile create pentru Transilvania (interiorul arcului carpatic) au suferit - în contrast cu cele din Ungaria – un traseu istoric total diferit, beneficiile lor fiind deturnate până la urmă în scopuri pur romano-catolice şi maghiare. Astfel, aceste fundaţii au fost administrate de statul transilvan din 1780 până la 1866, când au fost date în administrarenicidecum în proprietate – Statusului Romano-Catolic ardelean, care i-a înlăturat apoi treptat şi complet pe români de la beneficiile lor, producându-se una dintre cele mai mari deturnări de fonduri din istoria Transilvaniei. Din aceste fonduri/ fundaţii s-au ridicat în Transilvania palate şi internate ale unor gimnazii şi şcoli, ale căror proprietari sunt aceste fundaţii/fonduri şi tot din aceste bunuri s-au construit şi biserici şi case parohiale romano-catolice, clădiri şi chiar palate pentru închirieri în scopul obţinerii de beneficii exclusiv pentru romano-catolicii maghiari. Astfel nicio biserică românească greco-catolică din Transilvania nu a avut patron (susţinător cu fonduri financiare) Fondul de Religie Transilvan, pe când – repet - 72 de biserici greco-catolice româneşti din afara Transilvaniei propriu-zise, respectiv zona Bihor, Arad, Maramureş etc au avut patron Fondul de Religie Ungar, care era administrat de statul ungar.
După 1989, reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia au cerut să li se restituie “în proprietate”, în mod fraudulos, ilegal, numeroase clădiri dintre cele sus-amintite, fapt pentru care trebuie să răspundă penal în faţa justiţiei pentru uzurpare de drept de proprietate. Aceşti reprezentanţi, abuzând de interpretări inexacte şi cu rea credinta, au reuşit să obţină multe astfel de clădiri, care deja  au fost “retrocedate” numitei Arhiepiscopii. De fapt această instituţie a fost împroprietărită ilegal de către oficiali ai statului român incompetenţi şi/sau probabil corupţi, care trebuie să răspundă, şi ei, pentru aceste fapte penale. În această situaţie se află palatele unor licee din Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, deja “retrocedate”,  şi numeroase alte clădiri. Paradoxal şi trist este faptul că statul român plăteşte chirie pentru ele, adica pentru propriile sale proprietati ilegal instrainate, iar din aceste clădiri au fost practic alungaţi elevii români.
Deşi clădirea cunoscutului liceu, fost “piarist”, din Cluj-Napoca, unde au profesat şi au studiat mari personalităţi ale culturii şi istoriei româneşti transilvane, construita din fondurile mentionate, în 1821, liceu situat în fața  clădirii Universității “Babeş-Bolyai”, nu a fost încă “retrocedata”, fiind solicitata de numita Arhiepiscopie, încă din 1990 au fost alungaţi elevii români, spre stupoarea marelui istoric al Transilvaniei David Prodan şi a românilor clujeni. Tot din 1990 au fost alungaţi elevii români de la liceele, proprietate romaneasca din Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. La Liceul Unirea din Târgu Mureş, viata elevilor romani a devenit imposibila, iredentistii urmarind furtul cladirilor, desi acestea au fost, în mod clar, conform cărţii funciare, proprietatea Fondului de Studii şi a Fondului de Stipendii/de Burse sus-amintite, până la “retrocedarea”acestor clădiri Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. In fapt, aceasta a fost in mod ilegal împroprietărită cu ele de către Comisia guvernamentală care s-a ocupat de retrocedări şi de către o hotărâre a Curţii de Apel Târgu Mureş, creandu-se astfel o situaţie juridică cu totul nouă, in conditiile in care, nici pe vremea Austro-Ungariei nu a fost în proprietatea acestei Episcopii sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean.
          Aceste clădiri/palate trebuie să fie și să rămână pentru eternitate un simbol al punţii comune de convieţuire pentru toate etniile din România. Ele nu au fost niciodată în proprietatea - sau înscrise pe cartea funciară a - Arhiepiscopiei romano-catolice sus-amintite sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean, ci pe numele fundaţiilor sus-amintite, pe cartea funciară a acestora. Este o mare enigmă cum de oficialii Comisiei de retrocedări şi instituţiile judecătoreşti care au “retrocedat” astfel de clădiri nu au văzut aceste extrase de cărţi funciare şi cum de au interpretat abuziv şi ilegal textul acestora.  Aceste fonduri trebuie să fie administrate de statul român, în folosul tuturor etniilor din Transilvania, aşa cum le-a administrat statul ungar pe cele din Ungaria până la 1918. Ne mirăm cum de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a acceptat să se implice în asemenea fapte profund ilegale, prin uzurpare de drept de proprietate şi considerăm că, totuşi, această instituţie va colabora cu Justiţia statului român pentru a se înlătura actele ilegale şi penale. De asemenea, că nu se va mai implica în „segregarea” elevilor români sau de alte etnii în aceste clădiri/palate care sunt o avere comună a românilor, maghiarilor, saşilor/germanilor, armenilor şi a altor etnii din România.
         Cu respect deosebit, vă propun, aşadar,  ca,  în regim de urgenţă, să fie abolite toate aceste “retrocedări”/împroprietăriri cu valoroasele clădiri care – şi pentru românii transilvăneni şi pentru toate etniile – au, nu numai o valoare  materială, ci şi o imensă valoare morală şi spirituală, încorporată în identitatea lor istorică şi culturală.

Dr. Vasile Lechintan, istoric


 




miercuri, 11 iulie 2018

Se intampla in anul Centenarului - ACTIUNI IREDENTISTE





Se intampla in anul Centenarului,
An al definitivarii distrugerii structurilor militare
prin legile „LOV” (VII)

ACTIUNI IREDENTISTE


A atins apogeul actiunea declansata in 1990, de Laszlo Tokes, de transformare a unor proprietati ale statului roman, indolent pana la tradare in ceea ce priveste intabularea proprietatilor preluate de la Coroana Habsburgica, in 1918 si de la diversi criminali de razboi unguri si sasi, ulterior, in proprietati ale unor falsi revendicatori, fie persoane fizice, fie biserici, fie inventii aberante de tipul „Status-ul romano-catolic” etc. Imaginatia lor si tenacitatea transformarii masluirii in adevar istoric, nu au limite! Spre exemplu, in conditiile in care Biserica Romano-Catolica nu a avut proprietati in Transilvania, iar Justitia s-a pronuntat, iredentistii au pus mana pe inca o cladire romaneasca, pentru infiintarea Liceului Unguresc si Catolic „Francisc Rakoczi al II-lea” la Targu Mures.
Cum de a fost posibil? Prin alaturarea ministrului Educatiei Nationale colegilor sai din guvern, aflati, deja, pe lista Marii Tradari Nationale. Practic, s-a obtinut, in conditiile in care sistemul militar al tarii este destructurat prin ordonante de urgenta, OUG nr.48/18.06.2018, care restabileste conditiile infiintarii unitatilor de invatamant atipice in Romania. Sapte zile mai tarziu, Ministerul Educatiei Nationale a emis catre ISJ Mures, sub semnatura directorului Szepesi Alexandru si a inspectorului Vartic Mayla Iuliana, ordinul de infiintare a noii unitati „de invatamant romano-catolic, cu predare in limba maghiara, de sine statatoare, cu personalitate juridica proprie”, pe strada Mihai Viteazul nr.15-17, in Municipiul Targu Mures, din care amintirea lui Mihai si elevii romani au fost alungati.
Va prezentam, alaturat, documentul scanat.
Pe data de 4 iulie a.c., la ora 9.22 A.M., deputatul UDMR Jozsef Kulcsar-Terza, in realitate presedinte al filialei Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), a trimis o scrisoare ambasadelor SUA, Rusiei, Marii Britanii, Frantei, Germaniei si Italiei, plangandu-se de respingerea proiectului de lege privind autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc si solicitandu-le sprijinul in acest sens. Citam: “Sunt conştient de faptul că nici elita politică românească, nici opinia publică din România nu este pregătită să discute această chestiune în cadrul unei dezbateri bazate pe argumente – iar asta, din cauza unui lung şir de dezinformări care au servit respingerii oricărei forme de autonomie şi a fricii insuflate de aceste dezinformări. De aceea vă cer să sprijiniţi, prin mijloace diplomatice, iniţierea unui dialog constructiv, astfel încât iniţiativa noastră, care exprimă voinţa legitimă a unei comunităţi,să schimbe această atitudine de refuz”. József Kulcsár-Terza a mai declarat pentru agenţia ungară de presă MTI, că, pentru a păstra subiectul în centrul atenţiei şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra dorinţei comunităţii maghiare din Secuime, este necesară ca partidele maghiare să încerce din nou, cel târziu anul viitor, obţinerea unei decizii favorabile din partea Parlamentului României. Deputatul a mai propus ca, începând din vara aceasta, să aibă loc negocieri între partidele maghiare, Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, în legătură cu strategia obţinerii autonomiei.
Pe data de 7 iulie a.c., la ora 18.00, Viktor ORBAN a aterizat, adica a descalecat ca Voda prin loboda, in zisul Tinut Secuiesc. Doua ore si jumatate mai tarziu, Toth Valentin (purtatorul de cuvant al HVIM) a declansat seria de actiuni menite sa duca la eliberarea celor doi teroristi Beke Istvan si  Szocs Zoltan, condamnati pentru incercarea de aruncare in aer a militarilor si manifestantilor romani, in urma cu doi ani, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei. Imediat au intervenit, in calitate de complici post-factum la terorism, urmatorii indivizi, a caror anchetare o solicitam structurilor de specialitate romanesti:
1.      Dr. Gaudi Nagy Tamas (fost deputat FiIDESZ) care a declarat la Budapesta: „Este o provocare  ceea ce se intâmplă cu cazul acesta, prin cei doi condamnați puterea vrea să suprime şi să intimideze atât secuimea cât  şi maghiarii din Ardeal. Statul vrea să se  legitimeze pentru a  monitoriza HVIM. Cu acest caz rezistența va fi mărită mai mult. Comunitatea română şi ei au observat că este o suprimare din partea statului cazul. Dorim ca prin org. civile şi guvernul ungar să fie  eliberați. PÂNĂ VOR FI ELIBERAȚI, NOI DORIM SĂ SE OBȚINĂ AUTONOMIA.”;
2.      Semjen Zsolt, vicepresedintele Ungariei, care a cerut explicatii Guvernului roman, afirmand cu impertinenta: Avem discutii cu Ministerul de Externe al României. Statul ungar nu va lăsa pe cei doi cu cetățenie maghiară. Vom depune solicitare la instituția  pentru drepturile omului ca România să fie trasă la răspundere.Nu sunt indicii ca să fie condamnati. Conform dreptului international sunt deținuți politici. Statul român nu își respectă nici procedurile juridice. Cazul este în atenția Parlamentului European.
Statul român în loc de astfel de dosare ar trebui să asigure drepturile comunității. Şi-a incălcat multe tratate asumate de el.”;
     3. Izsak Balazs, presedintele asa-zisului Consiliu National Secuiesc (CNS), care, uitand de cei doi teroristi, a precizat clar obiectivul: „Să fim solidari ,să proclamăm autonomia ca şi lupta pentru autonomie, CNS-ul şi toată Ungaria este inglobata în dosar. Statul nu e capabil să construiască căi ferate iar in comunități bagă ura. Ce putere e asta? Sunt lucruri ale serviciilor. Ei fac totul.”
     4. Sorban Ors (EMI), care a proclamat: „Trebuie să ne unim forțele prin toate organizațiile civile să nu ne lăsăm suprimați. Libertate pentru cei doi!”
Concluzionand, Jozsef Kulcsar-Terza a declarat: „Vasile Goldiş, acum 100 ani, a spus că  vrea Ardealul dar fără maghiari. Transmitem lui oriunde ar fi că Ardealul va exista cu maghiari şi secui. Am ințeles că joi, săptămâna viitoare va fi  miting din nou. Libertate celor doi!”
A doua zi,  in data de 08.07.2018 membrii formaţiunilor politice maghiare, (din partea PCM - Kulcsar Terza Jozsef, PPMT -Balint Zsozsef, CNMT - Sandor Krisztina și UDMR - Gruman Robert) au ținut o conferință de presă prin care au anunțat organizarea unui protest împotriva sentinței de condamnare al lui  Beke I. și Szocs Z. la terorism. Protestul urmează să se desfășoare în data de 12.07.2018 începând cu ora 18:00 în Tg. Secuiesc, PCM fiind angrenat în organizare. Reprezentanţii formaţiunilor politice au făcut apel către reprezentanţii bisericilor maghiare şi conducerea instituţiilor de invăţămănt să mobilizeze cetăţenii. A fost anunţată prezenţa la protest al Europarlamentarului Tokes Laszlo şi a preşedintelui PCM Biro Zsolt. Se preconizează participarea a peste 1000 de persoane.
Drept care, ne intrebam: Ce pazesc minunatii sefi politici ai si mai minunatelor noastre servicii de informatii si contrainformatii? Dar minunatii procurori din institutia stalinista, inventata de cel mai stalinist procuror al Romaniei ceausiste, care, astazi, porcaieste Romania in Consiliul Europei si-l protejeaza pe Guru Bivolaru? Blocheaza, in continuare, cu succes, construirea Autostrazii Transilvania si-i vaneaza pe patriotii romani? Halal Centenar! Halal aniversare! Halal clasa politica!

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU






luni, 9 iulie 2018

DECIZII ALE COMITETULUI DIRECTOR AL SCMD IN URMA SEDINTEI DIN 05.07.2018




DECIZII ALE COMITETULUI DIRECTOR AL SCMD
IN URMA SEDINTEI DIN 05.07.2018
-         Catre toti membrii SCMD –

Doamnelor si domnilor,
In zilele de 4 si 5 iulie a.c., s-au desfasurat lucrarile Comitetului Director al SCMD, la Sibiu, organizarea fiind asigurata de dl. v.i., col.(r) Tudosie Stefan, caruia ii multumim, inca odata, pe aceasta cale.
Lucrarile au avut in vedere urmatorul context intern, sesizat de SCMD:
-         Amplificarea masurilor de destructurare, in interes strain, a Sistemului de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala, prin initiative legislative si lichidari de unitati;
-         Amplificarea masurilor de lipsire de drepturi a rezervistilor vizand, in primul rand prin inghetarea pensiilor si reduceri programate, cresterea numarului de decese care a depasit, deja, cifra de 500 pe luna;
-         Escaladarea ofensivei mediatice impotriva rezervistilor care, prin diversiuni si minciuni media, sunt supusi oprobiului public;
-         Intensificarea cedarilor, in ceea ce priveste avutia nationala, catre transnationale si fundamentalistii unguri, actiuni tradatoare de care se face vinovata intreaga clasa politica prin liderii la decizie;
-         Bataia de joc la adresa unitatii nationale si integritatii statale, rezultata din modul in care este (ne)organizata aniversarea Centenarului Marii Uniri.
Avand in vedere cele de mai sus, membrii CD au votat, in unanimitate, urmatoarele:
-         Toti membrii SCMD, sub conducerea BO filiale si a coordonatorilor de zone, vor actiona pentru convingerea, cu argumente juridice, a deputatilor si senatorilor, a tuturor politicienilor si formatiunilor politice reprezentand judetul, de justetea si constitutionalitatea revendicarilor SCMD. In acest scop, decizile CCR si ICCJ (OBLIGATORII SI PENTRU GUVERN, NU NUMAI PENTRUI PRESEDINTE) favorabile rezervistilor, vor fi transmise filialelor;
-         Pregatirea, din timp, de catre BO ale tuturor filialelor, a unor ample manifestatii impotriva Proiectului Legii Sistemului Unitar de Pensii, daca aceasta va avea consecinte asupra legislatiei militare in domeniu, cu extinderea bazei de participare la familii si aliati;
-         Continuarea actiunii in Instanta impotriva lui Traian Basescu, dupa pronuntarea CNCD si avertizarea asociatiilor magistratilor, grefierilor, pilotilor, functionarilor publici din Parlament si din Curtea de Conturi, ca pensiile lor sunt definite drept “furt”, printr-o initiativa legislativa, de catre Basescu si PMP;
-         Avertizarea tuturor rezervistilor care se adreseaza SCMD pentru lamuriri, ca deciziile obtinute pe cale juridica, in procesele cu MApN si Ministerul Muncii sunt opozabile numai membrilor SCMD, deoarece Sindicatul nu poate reprezenta in Instanta decat pe membrii sai;
-         In cadrul manifestarilor Centenarului, cooptarea intre organizatorii manifestarilor cu tema “Mihai Viteazul in Cetate” a dlui col.(r) V.I. Pavel MONORANU si inscrierea, ca participant a SCMD, prin grija dlui. cdor.(r) V.I. Ilie TRUTA la “Zilele Silistrei” (Bulgaria);
-         Sustinerea, de catre SCMD, a DREPTURILOR ANGAJATILOR CIVILI din MApN, MAI, SRI;
-         Inceperea pregatirilor pentru aniversarea a 10 ani de existenta a SCMD, in care scop, filialele si grupurile de initiativa sunt rugate sa-i identifice, impreuna cu Secretariatul General, pe toti membrii SCMD inscrisi in perioada 18.08.2009 - 18.08.2010 si care au ramas fideli SCMD pana astazi.
In ceea ce priveste situatia financiara a SCMD, s-a luat decizia ca, un raport, in aceste sens, al Contabilului Sef, sa fie transmis in aceste zile, tuturor membrilor CD.
Propunerile inaintate in scris de domnii coordonatori de zona, col(r) Butiu Marin si col.(r) Cristescu Florea, vor fi analizate de BO Central, solutiile fiind comunicate tot in scris sau la viitorul CD.

Honor et Patria! Vae Victis!
Biroul Operativ Central al SCMD


sâmbătă, 30 iunie 2018

Se intampla in anul Centenarului



Se intampla in anul Centenarului,
An al definitivarii distrugerii structurilor militare
prin legile „LOV” (VI)

Despre desfiintarea Gruparii Mobile „Regele Ferdinand”
a Jandarmeriei romane de la Sangeorgiu de Mures


Sambata, 23 iunie 2018, in Ungaria, la granita cu Serbia, in localitatea Assothalom s-a lansat miscarea Mi Hazank (Patria Noastra), o noua formatiune revizionista mai dura decat Jobbik, vizand revenirea la Ungaria a tuturor teritoriilor avute inainte de 1918-1920 si lupta impotriva „conspiratiei sioniste si a exploziei demografice a populatiei tiganesti”. Ea este condusa de catre Laszlo Torockai, fondatorul organizatiilor extremiste „Hunnia” si „Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate”, cu binecuvantarea Jobbik, data prin deputata Dora Duro.  In paralel, la Bucuresti, UDMR si-a negociat la sange pozitia in scandalul Motiunii de cenzura.
Oare, ce ar fi putut obtine Kelemen Hunor, in schimbul sprijinului? Cateva mici succese de genul: aprobarea furtului numit Liceul Romano-Catolic Rakoczy, stiut fiind ca Biserica Romana nu avea proprietati inTransilvania; anularea proiectului unificarii UMF Targu Mures cu Universitatea Tehnica „Petru Maior”, pentru ca studentii romani sa fie obligati sa invete, in tara lor, intr-o limba straina, alta decat cea engleza; incetarea urmaririi in cazul desfiintarii penale a aeroportului strategic de la Cristesti (Targu Mures) etc.
Ceea ce ne ingrijoreaza, insa, pe linia rezultatelor OUG 59/2017, pe care noi am numit-o, inca de anul trecut, a „Marii Tradari Nationale”, anuntand ca se va solda cu o hemoragie catastrofala de cadre competente din Armata, Interne si Servicii, este reluarea discutiilor despre desfiintarea Gruparii Mobile „Regele Ferdinand” a Jandarmeriei romane de la Sangeorgiu de Mures, capabila sa intervina prompt pe toata aria judetelor Mures,       Bistrita-Nasaud si Harghita.
Daca bietei Viorica Vasilica i-a fost atarnata tinicheaua tradarii de gat, cum ar trebui s-o calificam pe Lia Olguta Vasilescu pentru pustiirea unitatilor, prin plecarea a peste 20.0000 de cadre din Armata, Interne (inclusiv Jandarmerie) si Servicii? Si cum ar trebui s-o calificam pe duduia Carmen Dan, in eventualitatea desfiintarii Gruparii amintite?
Motivul desfiintarii Gruparii, ar fi costurile prea mari. Oare cine i-a strecurat argumentatia doamnei Dan? Domnul Laszlo Borbely, fost consilier de stat al Premierului Tudose si, astazi, al doamnei Vasilica? Oricum, nu este prima data cand se incearca acest lucru, structura de forte de interventie care sta in gatul revizionistilor fiind, deja, decazuta in Grupare de gradul II, ca urmare a eforturilor de desfiintare intreprinse pe vremea chestorilor „kosovari” si „francofoni”, Vasilica si Olaru. Nori negri se vor abate asupra doamnei Dan, deoarece, chestorii in cauza, pensionati intre timp, sunt astazi consilieri ai ministrului de Interne de la ..... Chisinau. Facem pariu ca, in cazul desfiintarii Gruparii Mobile „Regele Ferdinand”, nationalistii romani rauvoitori si neracordati democratiei sorosiste o vor acuza de inalta tradare si pe doamna Carmen Dan, urland ca interesele secesioniste unguresti se transpun in ordine transmise de la Moscova, via Chisinau, spre Bucuresti?
In concluzie, daca biata Vasilica e acuzata de tradare din ordin extern, pentru ca Guvernul sa cada pe procedura, impotriva celorlalte doamne din Guvern s-ar putea gasi, la nevoie, suficiente motive pentru aceeasi acuza!

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU