Distrugerea salariilor/soldelor = dezastru la pensii
APROB |
Florin-Vasile CÎȚU PRIM-MINISTRU |
De la: Raluca TURCAN, Ministrul Muncii
și Protecției Sociale |
AVIZAT: |
Alexandru NAZARE - Ministrul Finanțelor Lucian Nicolae BODE – Ministrul afacerilor interne Bogdan Lucian AURESCU – Ministrul afacerilor externe Stelian-Cristian ION – Ministrul justiției Nicolae-Ionel CIUCĂ – Ministrul apărării naționale |
Nechita-Adrian OROS – Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale Tὰnczos BARNA
– Ministrul mediului,
apelor și pădurilor Cseke Attila ZOLTAN – Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației Cristian GHINEA – Ministrul investițiilor și proiectelor
europene Vlad Vasile VOICULESCU – Ministrul sănătății |
Sorin-Mihai CÎMPEANU – Ministrul educației |
Ciprian-Sergiu TELEMAN – Ministrul cercetării, inovării și digitalizării Bogdan GHEORGHIU – Ministrul culturii |
Tema: Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal |
privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice |
Una dintre măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2020-2024 constă în “demararea unei ample
evaluări a obiectivelor asupra
criteriilor care stau la baza salarizării în sistemul |
|
public, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ (Legea nr.153/2017). În acest sens, criterii precum complexitatea muncii
trebuie evaluate, în mod obiectiv, fiind necesare corelării între muncă și nivelul de salarizare din sistemul public. De asemenea, este nevoie de o evaluare a justeței cu care coordonarea de proiecte cu fonduri
externe nerambursabile în administrația publică se reflectă în salarizarea întregului personal implicat direct în desfășurarea activităților, respectiv în îndeplinirea sarcinilor uzuale
de serviciu pentru
care funcționarii sunt remunerați din fonduri naționale.”. |
În aceste condiții, Ministerul Muncii
și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor propun demararea unei evaluări în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în vederea reanalizării și elaborării cadrul legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. |
În acest sens,
se propun o serie de principii care vor fi avute în vedere la elaborarea cadrului normativ privind
salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, printre
acestea numărându-se : |
reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie
ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre
cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, și înmulțirea coeficienților cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare – 2300 lei; |
introducerea unor grile de salarizare pentru
administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice și funcțiilor contractuale; |
plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual; revizuirea sistemului de acordare a sporurilor : |
Ø |
sporurile pentru
condiții de muncă la care expunerea la condiții de muncă este aceeași, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de până la 25%
din salariul de bază minim
brut pe țară garantat în plată; analiza tuturor
categoriilor de sporuri,
cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante; |
Ø |
acordarea unui spor de performanță lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din
care face parte,
a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor
stabilite de ordonatorul de credite; |
|
|
implementarea noului
cadru legal pentru
toate familiile ocupaționale în acelașii timp, în scopul evitării apariției unor noi dezechilibre în sistemul public
de salarizare și al înlăturării posibilității contestării unor prevederi în fața instanțelor de judecată. |
În prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate după data apariției Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv luna iulie
2017, ca urmare
a modificărilor legislative succesive ale Legii-cadru în vigoare în Parlament, prin care unele
categorii de personal au fost favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar. |
Mai mult
decât atât, o serie
de discrepanțe au apărut și ca urmare a efectelor unor
hotărâri judecătorești definitive, prin care au fost
acordate anumite drepturi salariale pe legislația anterioară Legii-cadru
nr.153/2017. |
La nivelul administrației publice locale
se identifică o serie de dezechilibre salariale între unitățile administrative-teritoriale de nivel
similar, în condițiile în care nivelul
de salarizare al personalului pentru fiecare în parte se stabilește prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București. |
Acest lucru
a condus, pe de o parte, la existența unor niveluri diferite de salarizare pentru aceeași funcție în cadrul administrației publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea ierarhiilor firești pe nivele
de complexitate a activității în administrația publică – respectiv administrație publică centrală, administrație publică teritorială și abia pe a treia
poziție administrația publică locală. Aplicarea legii a dus la situația în care unele
salarii de bază din administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală. |
Cât privește plafonarea la 30% din suma salariilor de bază, a sporurilor acordate personalului bugetar pe ordonator de credite, în prezent, există sectoare de activitate care sunt exceptate de la acest
plafon de sporuri, ceea ce determină acordarea unui număr mai mare de sporuri pentru aceste
categorii bugetare, în detrimentul altor
categorii de personal bugetar care nu pot depăși acest plafon. |
În acest sens,
există excepții pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială şi cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, acordate cumulat pe total buget
pentru fiecare ordonator principal de credite
nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor |
|
gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a |
indemnizaţiilor lunare, după caz. |
Deoarece determinarea sporurilor se face în raport cu salariul de bază se creează o situație discriminatorie, unele funcții beneficiind de un cuantum al sporurilor cu mult mai mare decât altele, cu toate
că activitatea se desfășoară în aceleași condiții, iar expunerea la condiții periculoase sau vătămătoare este aceeași, indiferent de funcția deținută. |
Scopul elaborării noului cadru normativ privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice vizează eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de activitate, precum și instituirea unui sistem
de stimulare a performanței. |
Propunerile formulate vor fi analizate și din punct
de vedere al impactului financiar, prin raportare la plafoanele cheltuielilor de personal stabilite prin legea nr.14/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021. |
Față de cele prezentate, este necesar
ca ministerele corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare să transmită în termen de 30 de zile, propuneri și observații de îmbunătățire a legislației privind salarizarea în domeniul de competență, în vederea reașezării politicilor salariale în conformitate cu principiile prezentate în acest Memorandum. |
Facem precizarea că activitățile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de
credite, corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare, iar
pe parcursul desfășurării etapelor
de lucru, se va discuta și cu ceilalți actori implicați, respectiv confederațiile sindicale |
reprezentative și structurile asociative. |
|