vineri, 21 mai 2021

           Distrugerea salariilor/soldelor = dezastru la pensii

 


APROB


Florin-Vasile CÎȚU

PRIM-MINISTRU


M E M O R A N D U M

De la: Raluca TURCAN, Ministrul Muncii și Protecției Sociale


AVIZAT:


Alexandru NAZARE - Ministrul Finanțelor

Lucian Nicolae BODE Ministrul afacerilor interne

Bogdan Lucian AURESCU Ministrul afacerilor externe

Stelian-Cristian ION Ministrul justiției

Nicolae-Ionel CIUCĂ Ministrul apărării naționale

Nechita-Adrian OROS Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

Tnczos BARNA Ministrul mediului, apelor și pădurilor

Cseke Attila ZOLTAN Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației

Cristian GHINEA Ministrul investițiilor și proiectelor europene

Vlad Vasile VOICULESCU Ministrul sănătății

Sorin-Mihai CÎMPEANU Ministrul educației

Ciprian-Sergiu TELEMAN Ministrul cercetării, inovării și digitalizării

Bogdan GHEORGHIU Ministrul culturii

Tema: Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Una dintre măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2020-2024 constă în demararea

unei ample evaluări a obiectivelor asupra criteriilor care stau la baza salarizării în sistemul



 

public, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ (Legea nr.153/2017). În acest

sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, fiind necesare

corelării între muncă și nivelul de salarizare din sistemul public. De asemenea, este nevoie de

o evaluare a justeței cu care coordonarea de proiecte cu fonduri externe nerambursabile în

administrația publică se reflectă în salarizarea întregului personal implicat direct în

desfășurarea activităților, respectiv în îndeplinirea sarcinilor uzuale de serviciu pentru care

funcționarii sunt remunerați din fonduri naționale.”.

În aceste condiții, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor propun

demararea unei evaluări în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în

vederea reanalizării și elaborării cadrul legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri

publice.

În acest sens, se propun o serie de principii care vor fi avute în vedere la elaborarea cadrului

normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, printre acestea

numărându-se :


reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții

bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare

salariu de bază, și înmulțirea coeficienților cu salariul de bază minim brut pe țară

garantat în plată în vigoare 2300 lei;


introducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător

funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;


plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual;

revizuirea sistemului de acordare a sporurilor :

Ø

sporurile pentru condiții de muncă la care expunerea la condiții de muncă este

aceeași, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de

până la 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;

analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat

relevante;

Ø

acordarea unui spor de performanță lunar, personalului care a realizat sau a participat

direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice

sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a

efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte

în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor,

în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite;


 

 


 

 


implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaționale în acelașii timp,

în scopul evitării apariției unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare și al

înlăturării posibilității contestării unor prevederi în fața instanțelor de judecată.

În prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în

urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele

identificate după data apariției Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit

din fonduri publice, respectiv luna iulie 2017, ca urmare a modificărilor legislative succesive

ale Legii-cadru în vigoare în Parlament, prin care unele categorii de personal au fost

favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar.

Mai mult decât atât, o serie de discrepanțe au apărut și ca urmare a efectelor unor hotărâri

judecătorești definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislația

anterioară Legii-cadru nr.153/2017.

La nivelul administrației publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între

unitățile administrative-teritoriale de nivel similar, în condițiile în care nivelul de salarizare al

personalului pentru fiecare în parte se stabilește prin hotărâre a consiliului local, a consiliului

județean sau a Consiliului General al Municipiului București.

Acest lucru a condus, pe de o parte, la existența unor niveluri diferite de salarizare pentru

aceeași funcție în cadrul administrației publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea

ierarhiilor firești pe nivele de complexitate a activității în administrația publică respectiv

administrație publică centrală, administrație publică teritorială și abia pe a treia poziție

administrația publică locală. Aplicarea legii a dus la situația în care unele salarii de bază din

administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală.

Cât privește plafonarea la 30% din suma salariilor de bază, a sporurilor acordate personalului

bugetar pe ordonator de credite, în prezent, există sectoare de activitate care sunt exceptate

de la acest plafon de sporuri, ceea ce determină acordarea unui număr mai mare de sporuri

pentru aceste categorii bugetare, în detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu

pot depăși acest plafon.

În acest sens, există excepții pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială şi

cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care suma

sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, acordate

cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din

suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor


 

 


 

 

gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a

indemnizaţiilor lunare, după caz.

Deoarece determinarea sporurilor se face în raport cu salariul de bază se creează o situație

discriminatorie, unele funcții beneficiind de un cuantum al sporurilor cu mult mai mare decât

altele, cu toate activitatea se desfășoară în aceleași condiții, iar expunerea la condiții

periculoase sau vătămătoare este aceeași, indiferent de funcția deținută.

Scopul elaborării noului cadru normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri

publice vizează eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar,

restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de

activitate, precum și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.

Propunerile formulate vor fi analizate și din punct de vedere al impactului financiar, prin

raportare la plafoanele cheltuielilor de personal stabilite prin legea nr.14/2021 pentru

aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021.

Față de cele prezentate, este necesar ca ministerele corespunzător familiilor ocupaționale de

funcții bugetare transmită în termen de 30 de zile, propuneri și observații de îmbunătățire

a legislației privind salarizarea în domeniul de competență, în vederea reașezării politicilor

salariale în conformitate cu principiile prezentate în acest Memorandum.

Facem precizarea activitățile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de credite,

corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare, iar pe parcursul desfășurării

etapelor de lucru, se va discuta și cu ceilalți actori implicați, respectiv confederațiile sindicale

reprezentative și structurile asociative.