miercuri, 15 ianuarie 2020

Dreptul la munca al rezervistilor, sesizat la Curtea Constitutionala a Romaniei


Către,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Domnului prof. univ. dr. Valer DORNEANU, Președinte



Stimate Domnule Președinte,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), organizație cu personalitate juridică ce reunește, în principal, cadre militare disponibilizate în baza Ordonanței Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în  perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerelui Apărării Naţionale (O.G. nr.7/1998), CUI 26096263, Cont bancar RO41BRDE441SV79262374410, deschis la BRD, cu adresa de corespondență în București, str. Pajurei, nr. 13, sector 1, CP 013152, Oficiul poștal nr. 26,
vă supunem atenției următoarele:

Suntem o structură alcătuită, în principal, din rezervisti, adica militari si politisti, disponibilizați începând cu anul 1998, ca urmare a restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale, ulterior si Ministerului de Interne, ca cerinta a integrarii României în Alianța Nord-Atlantică (NATO).


I. Eforturile de aderare a României la NATO s-au desfăşurat în mod unitar sub coordonarea unor comitete/comisii înființate de către Guvern, după cum urmează:

1.      Comitetul Naţional pentru Integrarea României în NATO. Componența Comitetului Interministerial pentru integrarea României în NATO a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 807 din 1996;
2.      Comisia interdepartamentală pentru integrarea României în NATO. Componența comisiei a fost cuprinsă Hotărârea Guvernului nr. 14 din 13 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interdepartamentale pentru integrarea României în NATO;
3.      Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană. Componența Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 15 din 19 decembrie 1996;
4.      Comisia naţională pentru integrarea României în NATO. Componența comisiei a fost cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 328 din 22 martie 2001 privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru integrarea României în NATO.

Programul Naţional al României pentru aderarea la NATO  a avut ca obiectiv central reformarea sistemului militar prin compatibilizarea acestuia cu standardele NATO.
Acest proces complex, cu mari implicaţii economico-financiare, structurale şi sociale, nu se putea realiza fără o ,,susţinere” legislativă corespunzătoare, fapt ce a impus ca Programul de îndeplinire a reformelor să aibă ca parte componentă un capitol important referiror la legislaţie.
Obiectivele procesului de amendare a legislaţiei au fost, în principal:
a) analizarea compatibilităţii cadrului constituţional naţional cu cerinţele Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949;
b) eliminarea oricăror impedimente legale, care ar fi putut obstrucţiona îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Alianţei (desfăşurarea rapidă de trupe peste graniţele ţării, intrarea trupelor aliate pe teritoriul naţional în scopurile prevăzute de tratate, cooperarea eficientă între forţele armate pe timpul misiunilor, apărarea comună a spaţiului aerian NATO etc.);
c) reorganizarea, restructurarea şi retehnologizarea forţelor armate;
d) redefinirea şi reorganizarea sistemului pentru pregătirea populaţiei economiei şi teritoriul pentru apărare;
e) armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul NATO.

II. Aspectele prezentate la pct. I au avut rolul de a vă introduce în contextul în care noi, membrii SCMD, am devenit disponibilizați.
Esențială, însă, în cadrul acestui proces, a fost problematica ce privește direct reorganizarea, restructurarea forţelor armate. In dezvoltarea acesteia, vom face referiri succinte și concrete la măsurile de protecţie socială a personalului militar şi civil, care au avut și au în continuare un impact major asupra militarilor disponibilizați.
Programul Naţional al României pentru aderarea la NATO a avut ca obiectiv central reformarea (restructurarea) sistemului militar prin compatibilizarea acestuia cu standardele NATO, dimensionând efectivele militare de la 326.000 la 70.000 militari.
II.1. Pentru a veni în întâmpinarea procesului de restructurare şi în scopul asigurării unor măsuri de protecţie socială pentru personalul militar disponibilizat, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr.7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerelui Apărării Naţionale (O.G. nr.7/1998).
Ulterior, O.G. nr. 7/1998 a suferit modificări și completări prin:
·         Legea nr. 37 din 7 martie 2001;
·         Legea nr. 118 din 30 iunie 2010.
Prin acest act normativ, la art. 1, se pevede că ”Personalul militar şi salariaţii civili din cadrul unităţilor militare, care se disponibilizează beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute în prezenta ordonanţa, ca urmare a programului de restructurare a armatei, care se referă la:
a) desfiinţarea de comandamente, mari unităţi, unităţi, subunitati şi formaţiuni din compunerea armatei în timp de pace;
b) transformarea sau redimensionarea structurilor militare, având drept urmare diminuarea numărului de funcţii prevăzute în statele de organizare în timp de pace;
c) redislocarea structurilor militare în alte localităţi, la o distanta mai mare de 50 km.”
Art. 24 al aceluiași act normativ prevede că ”Personalul militar pensionat în condiţiile prezentei ordonanţe poate cumula pensia cu salariul obţinut în cazul în care îşi continua activitatea ca angajat sau cu veniturile suplimentare realizate prin activităţi în scop lucrativ.”
Așadar, prin această ordonanță a guvernului, s-au stabilit măsurile pe care statul român le-a luat în sprijinul militarilor care, din motive obiective bine întemeiate (reducerea efectivelor militare), și-au încheiat cariera militară, împotriva voinței lor, înaintea vârstei de 55 de ani.
Mai mult, reconversia profesională după disponibilizare, în scopul integrării militarilor disponibilizați în muncă (în viața civilă), a presupus un amplu program de măsuri, pentru care statul român a utilizat sume importante[1], acordate Romaniei pentru reconversia profesionala a rezervistilor, inclusiv in administratia publica centrala si locala.
Acest lucru rezultă și din Expunerea de motive[2] a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.7/1998.
II.2. Tot ca măsuri de protecţie socială, care au venit în completarea celor prevăzute prin legea specială (O.G. nr. 7/1998), au fost prevăzute şi în unele dispoziţii din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege care crea un sistem echitabil de pensionare pentru cadrele militare, în funcţie de condiţiile de muncă, vechime sau vârstă.
Astfel, la art. 26 din lege se prevedea că „Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată/determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime în muncă, dobîndit până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.”

Așadar, în compensare pentru faptul că am fost nevoiți să ne încheiem cariera militară cu mult îniantea vârstei de 55 ani, statul român ne-a conferit, prin lege:
-          Dreptul la o pensie militara de stat, penalizata (diminuată mult, deoarece nu avem cariera completă);
-          Dreptul de a munci după încheierea carierei militare (reconverise profesională etc.) si de a avea o a doua pensie de stat, civila.
-          Dreptul de a cumula pensia (în cuantum mult redus față de un militar cu cariera completă) cu salariul (fără a distinge – sistem bugetar sau sistem privat).

III. În data de 23.12.2019, Guvernul României și-a asumat răspunderea pentru proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x nr. 669/2019). Prin această lege, Guvernul legiferează, printre altele, și interdicția cumulului pensiilor cu veniturile salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială.
Prin interdicția cumulului pensiei cu salariul (din sistemul bugetar) în formularea
" Art. 18 - După articolul 41 se introduc trei noi articole, art. 411 - 413, cu următorul cuprins:
„Art.411. - (1) Beneficiarii dreptului la pensie pentru limită de vârstă aparţinând sistemului public de pensii, cât şi beneficiarii pensiilor de serviciu/pensiilor militare de stat/indemnizaţiilor pentru limită de vârstă, anticipată/anticipată parţială, reglementate prin acte normative cu caracter special, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăților naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
a) la data intrării în vigoare a prezentului articol sunt pensionari cumularzi;
b) după data intrării în vigoare a prezentului articol devin pensionaricumularzi.
(3)Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie sau care exercită un mandat ales în autorităţi publice prevăzute în Constituţie.
(4) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar, sănătate şi cultură, pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(5) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul din Academia Română pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(6) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, asistenţii personali ai persoanelor cu handicap pensionaţi pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, pot fi menţinuţi pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(7) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul din cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat, cărora li se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli prin hotărâre de guvern, pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivităţii, poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
(8) Prin excepţie de la prevederile prezentului articol, personalul angajat cu contract individual de muncă pe post de pilot din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă poate fi menţinut pe post, prin decizia ordonatorului principal de credite, numai în cazul în care postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar şi numai dacă neocuparea postului afectează buna funcţionare a instituţiei.
Art. 412. - (1) Pensionarii prevăzuţi la art. 411 alin.(2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a art. 411 să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie.
(2) Persoanele prevăzute la art. 411 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile lucrătoare de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie.
(3) Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut alin. (1) şi (2) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.
(4) În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la alin. (1) şi (2), plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii. Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.
(5) În termen de 5 zile lucrătoare de la exprimarea opţiunii, angajatorul are obligaţia de a notifica în scris casele teritoriale de pensii, Casa sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, Casa sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Casa sectorială a Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 413 - Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 412",
Statul român ne-a anulat drepturile acordate disponibilizaților în schimbul încheierii carierei lor militare înainte de împlinirea vârstei de 55 de ani.
Astfel, dacă această prevedere legală ar intra în vigoare, rezerviștii disponibilizați în temeiul O.G. 7/1998 ar fi puși în situația de a opta pentru pensie sau salariu, contrar voinței noastre și a obligațiilor pe care și le-a asumat România față de noi.
Facem precizarea că pensiile disponibilizaților, din cauza vechimii incomplete în cariera militară, sunt mult diminuate față de cele ale pensionarilor militari la limită de vârstă (care au îndeplinit, cumulativ, condițiile referitoare la vârstă și vechime în cariera militară).

IV. Măsura despre care am făcut vorbire anterior, din cuprinsul legii sus menționate, în opinia noastră este vădit neconstituțională, fiind încălcate:

- Art. 41 și 47 din Constituția României, republicată, întrucât pensia este un drept fundamental, garantat în întregime și se datorează pentru munca prestată în trecut. În schimb, salariul constituie retribuția angajatorului pentru munca prezentă, datorată de către angajator, deci și de stat (în situația în care acesta este angajator).
Mai mult, prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 Curtea Constituțională a statuat că, prin instituirea unei obligații de a opta între pensie și venitul din salarii se ,,afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art. 41”;

- Art. 53 din Constituția României, republicată, întrucât interdicția anterior descrisă  constituie o restrângere a dreptului nostru la pensie și a dreptului nostru la muncă, restrângere care însă nu se realizează în condițiile stabilite prin art. 53 din Constituție, potrivit căruia:
            ,,(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfacerea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
             (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere dreptului sau a libertății
Or, conform datelor Eurostat și Institutului Național de Statistică:
- România are a doua creștere economică din Europa cu 4,6%;         
- Față de anul 2018, PIB a înregistrat o creştere cu 4,6%. În semestrul I 2019, comparativ cu semestrul I 2018, Produsul Intern Brut a crescut cu 4,8%, iar în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut s-a constatat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.
În consecință, măsura luată de guvern, în contextual prezentat anterior, nu se justifică.
În cauză, dispozițiile criticate privind interzicerea cumulului pensie cu salariu doar pentru un grup restrâns de persoane sunt excesive, nejustificate și implicit neconstituționale întrucât Guvernul României nu poate invoca Decizia CCR nr. 1.414/2009 și nici Decizia CEDO/2012, pronunțată în Cauza Ionel Panfile, pentru simplul fapt că, în acest moment, nu există o criză financiară globală, nu există un context care să pună în pericol statul de drept și care să impună, în numele ”interesului public” național, adoptarea unor măsuri excepționale.

            - Art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor din România. Prin Decizia CCR nr. 375/2005 judecătorii au stabilit că "Nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament [...] să aibă o raţiune licită".
Vă rugăm să observați că în expunerea de motive nu există prezentată nicio rațiune a măsurii astfel luate, precum și nici a discriminării menționate.
Anulat neconstitutional prin cap.IV al Legii nr. 329/2009 dreptul la munca al rezervistilor a fost reinstituit prin Legea nr. 134/2014 a carei Motivatie asumata inclusiv de Curtea Constitutionala, v-o prezentam in Anexa.
Problema revine in actualitate in contextul noilor disponibilizari generate de reorganizarea M.A.I. (demilitarizarea jandarmilor, pompierilor, etc) si a M.Ap.N.
            Pentru aceste considerente, apreciem că textul anterior enunțat din Legea privind unele măsuri fiscal bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituțional, motiv pentru care vă adresăm rugămintea de a admite sesizarea de neconstituționalitate formulată de către un grup de parlamentari ai Partidului Social Democrat, sesizare ce reprezintă obiectul Dosarului nr. 3452A/2019.

Cu deosebit respect,

Președinte al SCMD

Col. Dr. (rez.) Mircea DOGARU



[1]Începând cu anul 2000, Ministerul Apărării Naţionale a pus bazele ,,Programului de reconversie profesională a personalului militar disponibilizat din Armata României”, elaborat cu expertiza specialiştilor NATO şi acceptat spre finanţare de Banca Mondială.  În anul 2001, Banca Mondială a alocat armatei, prin intermediul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, o primă tranşă de 500.000 USD. 
Pentru utilizarea acestor fonduri, au fost încheiate acorduri de colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 
Demersurile s-au finalizat cu modificarea Acordului de împrumut RO 3849, încheiat între România şi Banca Mondială în 1995, aprobat prin  Hotărârea de Guvern nr. 746 din 26 iulie 2001 pentru aprobarea amendamentelor convenite prin Scrisoarea semnată la Washington la 1 iunie 2001 şi la Bucureşti la 26 iunie 2001 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare referitor la Proiectul privind forţa de muncă şi protecţia socială, semnat la Washington la data de 23 august 1995.
După finalizarea cadrului legislativ, pe baza Acordului de colaborare dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale/Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, încheiat la 30.03.2001, s-a trecut la realizarea măsurilor active de protecţie socială, cursuri de calificare/recalificare, plasament pe piaţa forţei de muncă, servicii de ocupare-mutare, asistenţă pentru deschiderea unei afaceri, acordarea de microcredite şi incubatoare de afaceri. Aceste măsuri s-au derulat conform prevederilor şi criteriilor stabilite de instituţia finanţatoare şi au fost cuprinse în Ghidul de implementare a măsurilor active de protecţie socială, al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.