PROIECTUL LEGII SINDICATELOR
-
IN ATENTIA JURISTILOR DIN SCMD SI SINDICATELE PARTENERE
IN CADRUL C.N.S.C. –
Doamnelor
si domnilor,
Dupa cum stiti, prin Legea nr. 62/2011, Traian Basescu si
acolitii lui, deranjati de amplele manifestatii sindicale din 2010, au urmarit
sa distruga miscarea sindicala in Romania. Nu numai ca au amestecat sindicatele
cu patronatele si ONG-urile, dar, obligati sa recunoasca existenta sindicatelor
anterior infiintate (prin Legea abrogata a sindicatelor), au gasit si solutia
desfiintarii prin lege a acestora la prima modificare a actelor constitutive
depuse la judecatorii. Pe scurt, au privit sindicatele in mentalul secolului
XIX, exclusiv ca sindicate de fabrica, pe relatia angajator-angajat, intr-o
tara in care nu mai exista fabrici. La orice modificare, de pilda cu ocazia
modificarii conducerii prin alegeri, cand sindicatul prezinta modificarile la
judecatorie, dosarul este trimis la Ministerul Muncii care sa constate ca ne
mai existand relatia angajat-angajator, sindicatul nu mai corespunde legii, si,
automat este radiat, eludandu-se si hotararea judecatoreasca, definitiva si
irevocabila de infiintare si statutul acestuia. Este cazul nu numai al SCMD ci
si al sindicatelor revolutionarilor (SRRD-1989 si Forta Romania), al
Sindicatului vanatorilor sau al sindicatelor pensionarilor, grupate in
Federatia Unirea. Este insa si cazul marilor centrale sindicale, ale caror
milioane de membri sunt, astazi, someri, simpli disponibilizati sau zilieri pe
meridianele planetei.
Anticipand manevra basista, sindicatul rezervistilor s-a
inscris ca sindicat al disponibilizatilor din structurile militare, adica al
celor care sunt apti de munca, au dreptul sa lucreze dar nu au unde, piata
muncii din Romania neavand locuri pentru toti specialistii din domeniu, dupa
modelul sindicatelor militarilor si politistilor activi (conform recomandarii
1572/2002 a Consiliului Europei) si al sindicatelor mercenarilor din Occident.
Doamnelor si domnilor,
Intr-o realitate numita Mileniul III si UE, principala
sarcina a unui sindicat este sa gaseasca locuri de munca membrilor sai. Mai
putin in Romania, unde guvernele le desfiinteaza nu le creeaza si mai mult in
UE si in restul statelor planetei. Apoi sa-i apere pe membrii sai in relatia cu
autoritatile din statele respective. Este cazul interventiei de succes, de anul
trecut, a CNSC prin SCMD si Clubul UZP la Ambasada Mexicului si la
organizatiile similare ale militarilor, politistilor si jurnalistilor din
Mexic, in apararea reporterului free lancer Mircea TOPOLEANU, arestat pentru ca
a filmat o manifestatie neautorizata de guvern la Ciudad de Mexico.
In fine, urmeaza datoria sindicatelor mai putin de a
negocia, ci de a interveni prin autoritatea lor in relatia angajat-patron,
aparand dreptul la salariu decent, conditii echitabile de munca si drepturile
conexe ale angajatilor.
In acest spirit, CNSC a inclus ca obiectiv, inca din 8
octombrie 2011, Legea sindicatelor, in Platforma Civica, apoi in Contractul
social semnat cu USL la 14 iulie 2012. Obiectiv permanent pentru sindicatele
partenere din CNSC, Legea sindicatelor a fost argumentata ca necesitate, atat
actualului Guvern, Parlament, cat si noului Presedinte al Romaniei, incepand cu
adresa nr. 39/20.04.2015. Presedintelui i s-a raportat ca CNSC s-a adresat cu
un Protest in 2012, Parlamentului Europei, tuturor guvernelor statelor membre
ale UE si NATO si marilor centrale sindicale europene si internationale, Protest
intitulat: “Romania:
regimul antidemocratic si antipopular Basescu urmareste subordonarea miscarii
sindicale nationale”.
La
ora actuala, urmare a angajamentelor asumate fata de noi, un grup de lucru al
actualei majoritati parlamentare elaboreaza un proiect al Legii sindicatelor.
Luand legatura cu domnii in cauza, impreuna cu doamna Denisa POPOVICI (USSCPR)
si domnii Dan HAZAPARU (FRDD), Gigel ANDRABULEA (SLPAB) si Ionel HRYNCZUK
(SRDD-1989), le-am comunicat ca ne-am saturat de legi facute pe genunchi, de
oameni care au in vedere propriile interese politice si nu realitatea,
convenind ca, pe 2 septembrie, sa le punem la dispozitie viziunea CNSC in ceea
ce priveste Legea sindicatelor.
Drept
urmare, stimati colegi, va trimitem forma propusa de juristii nostri a
Proiectului Legii sindicatelor, cu rugamintea ca, pana la 31 august a.c., sa ne
transmiteti eventualele dvs. propuneri de imbunatatire.
Numai
impreuna, prin efort comun, vom putea produce si sustine un Proiect de Lege a
sindicatelor in interesul intregii societati civile reale si al natiunii
romane, adaptat realitatii economice, sociale si politice a Romaniei mileniului
III, ca stat membru al UE si NATO.
Cu
multumiri anticipate,
Presedintele SCMD
Col.(r) dr. Mircea DOGARU
Legea
sindicatelor
Proiect
CAP. I - Dispoziţii
generale
ART. 1- (1) In conformitate cu prevederile art. 9, 40, 41 si 45 din Constitutia
Romaniei si a Recomandarii Consiliului Europei nr. 1572/2002, sindicatele,
denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite în scopul
apărării drepturilor si libertatilor prevăzute în legislaţia europeana si naţionala,
în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte,
in primul rand a dreptului la munca si a drepturilor conexe, dar și promovării
intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale categoriilor
socio-profesionale pe care le reprezinta.
(2) Organizaţiile sindicale
sunt independente fata de autorităţile publice, de partidele politice şi de
patronate. Acestea se pot constitui pe criterii profesionale, economice si/sau
sociale.
ART. 2 - (1) Persoanele apte de munca, încadrate sau nu, au dreptul sa constituie
organizaţii sindicale şi sa adere la acestea. Persoanele care exercita potrivit
legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori,
agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare sau care cauta un loc
de munca au dreptul, fără nici o ingradire sau autorizare prealabilă, sa adere
la o organizaţie sindicala.
(2) Pentru constituirea unei
organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din
aceeaşi ramura sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la
angajatori diferiţi.
(3) Nici o persoana nu poate
fi constransa sa facă sau sa nu facă parte, sa se retragă sau nu dintr-o
organizaţie sindicala.
(4) O persoana poate face
parte în acelaşi timp numai dintr-o singura organizaţie sindicala.
ART. 3 - Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai
unei organizaţii sindicale, fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a
reprezentanţilor lor legali.
ART. 4 – (1)
Persoanele care deţin funcţii de conducere, funcţii de
demnitate publica, conform legii, magistraţii, personalul militar din Serviciul
Roman de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Informaţii
Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi din unităţile
aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizaţii sindicale.
(2) Sindicatele constituite in
cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Apararii
Nationale nu pot interfera sub nicio forma in actul de comanda. Ele vor promova
si sustine drepturile personalului referitoare la dotare, echipare, hranire,
cazare, asigurare medicala, recuperare dupa efort, salarizare.
(3) In sindicatele constituite in unitatile militare se pot inscrie cu
drepturi depline si urmasii militarilor decedati pe timpul indeplinirii
misiunilor.
(4) Comandantii structurilor unde s-au constituit sindicate au obligatia
de a pune la dispozitia acestora un spatiu corespunzator unde sa-si desfasoare
activitatea in afara orelor de program.
CAP. II - Constituirea, organizarea şi funcţionarea
organizaţiilor sindicale
SECŢIUNEA 1 - Statutele organizaţiilor
sindicale
ART. 5 - Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea
activităţii unei organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat
de membrii săi, cu respectarea prezentei legi. In absenta unor prevederi
statutare exprese cu privire la reorganizarea şi încetarea activităţii
organizaţiei sindicale se vor aplica dispoziţiile de drept comun privind
încetarea persoanelor juridice.
ART. 6 - (1) Statutele organizaţiilor sindicale cuprind prevederi cel puţin cu
privire la:
a) scopul constituirii,
denumirea şi sediul organizaţiei sindicale;
b) modul în care se dobândeşte
şi încetează calitatea de membru al organizaţiei sindicale;
c) drepturile şi îndatoririle
membrilor;
d) modul de stabilire şi
încasare a cotizatiei;
e) organele de conducere,
denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi
atribuţiile lor;
f) condiţiile şi normele de
deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărârilor;
g) mărimea şi compunerea
patrimoniului iniţial;
h) divizarea, comasarea sau
dizolvarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea
patrimoniului, cu specificarea ca bunurile date în folosinţa de către stat vor
fi restituite acestuia.
(2) Statutele nu pot sa
conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor.
ART. 7 - (1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementări
proprii, de a-si alege liber reprezentanţii, de a-si organiza gestiunea şi
activitatea şi de a-si formula programe proprii de acţiune, cu respectarea
legii.
(2) Este interzisă
autorităţilor publice şi patronatelor orice intervenţie de natura sa limiteze
ori sa intrerupa exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA a 2-a: Conducerea organizaţiilor sindicale
ART. 8 - Pot fi aleşi în organele de conducere membri ai organizaţiei sindicale
care au capacitate de exerciţiu deplina, nu executa pedeapsa complementara a
interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesiune de
natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii
si nu detin functii de conducere in partide politice, parlament, guvern sau in
administratia publica.
ART. 9 - Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li
se asigura protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere
sau limitare a exercitării funcţiilor lor.
ART. 10 - (1) In timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea
mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor
sindicale, in situatia in care sunt incadrati in munca, nu li se poate modifica
sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, pe
care legea le lasa la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris
al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.
(2) Sunt interzise modificarea
si/sau desfacerea contractelor individuale de munca, atât ale reprezentanţilor
aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cat şi ale
membrilor acestora, din initiativa angajatorului, pentru motive care privesc
activitatea sindicala.
(3) Sunt exceptaţi de la
aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile
sindicale de conducere deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau
legale.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3)
se aplica în mod corespunzător şi raporturilor de serviciu ale funcţionarilor
publici.
ART. 11- (1) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere este
salarizata de organizaţia sindicala contractul sau individual de munca sau,
după caz, raportul de serviciu se suspenda, iar aceasta îşi păstrează funcţia
şi locul de munca avute anterior, precum şi vechimea în munca, respectiv în
specialitate sau în funcţia publica deţinuta, în condiţiile legii. Pe postul
acesteia poate fi incadrata o alta persoana numai cu contract individual de
munca pe durata determinata.
(2) La revenirea în postul
avut anterior persoanei aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) i se va
asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în
condiţii de continuitate în acel post.
ART. 12 - Prin contractele colective de munca sau, după caz, prin acorduri privind
raporturile de serviciu se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de
protecţie în afară celor prevăzute la art. 10 alin. (1), (2) şi (4) şi la art.
11, pentru cei aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
ART. 13 - Organul de conducere al organizaţiei sindicale are obligaţia de a tine o
evidenta a numărului de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de orice fel.
SECŢIUNEA a 3-a: Dobândirea
personalităţii juridice
ART. 14- (1) Pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia
sindicala, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului,
prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie sa depună o cerere de
înscriere la judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul aceasta.
(2) La cererea de înscriere a
organizaţiei sindicale se anexează originalul şi câte doua copii certificate de
reprezentantul legal de pe următoarele acte:
a) procesul-verbal de
constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
b) statutul organizaţiei
sindicale;
c) lista membrilor din organul
de conducere al organizaţiei sindicale, cu menţionarea numelui, prenumelui,
codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
d) procura autentică a
împuternicitului special, data prin procesul-verbal de constituire prevăzut la
lit. a).
ART. 15 - (1) Judecătoria competenta, potrivit art. 14 alin. (1), la primirea
cererii de înscriere este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la
înregistrarea acesteia, sa examineze:
a) dacă s-au depus actele
prevăzute la art. 14 alin. (2);
b) dacă actul constitutiv şi
statutul organizaţiei sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
(2) In cazul în care constata
ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiei sindicale nu sunt
îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de
consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 14 alin. (1), căruia îl
solicita, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel
mult 7 zile.
(3) In cazul în care sunt
întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea
cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor
fondatori ai organizaţiei sindicale.
(4) Instanta pronunţa o
hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotărârea judecătoriei se
comunica semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la
pronunţare.
ART. 16 - (1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de
15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de
recurs curge de la pronunţare.
(3) Recursul se judeca cu
citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei
sindicale, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs redactează decizia şi
restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.
ART. 17 - (1) Judecătoria este obligată sa ţină un registru special, în care se
înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele
membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data
înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de
admitere a cererii de înscriere.
(2) Înscrierea în registrul
special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie.
ART. 18 - Organizaţia sindicala dobândeşte
personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la
art. 17 alin. (1) a hotărârii juecatoresti definitive de admitere a cererii.
ART. 19 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care
judecătoria certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte
acte depuse se restituie organizaţiei sindicale, iar al doilea exemplar al
tututor actelor prevăzute la art. 14 alin. (2), în copii certificate de
împuternicitul special şi vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva
acesteia.
ART. 20 - (1) Organizaţia sindicala este obligată sa aducă la cunoştinţa
judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare
ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de
conducere.
(2) Pentru aprobarea
modificării statutului sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art.
14-19.
(3) Judecătoria este obligată
sa menţioneze în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările
din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al
organizaţiei sindicale.
SECŢIUNEA a 4-a: Patrimoniul organizaţiei
sindicale
ART. 21 - Bunurile mobile şi imobile din patrimoniul organizaţiilor sindicale pot
fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fără a putea fi
împărţite între aceştia.
ART. 22 - (1) Organizaţia sindicala poate dobândi, în condiţiile prevăzute de
lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice fel de bunuri mobile şi
imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţată.
(2) Unităţile în care sunt
constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în
condiţiile legii, sunt obligate sa pună, cu titlu gratuit, la dispoziţia
organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzătoare funcţionarii acestora şi sa
asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.
(3) Pentru construirea de
sedii proprii confederatiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi,
în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din
proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Închirierea
sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea
competenta.
ART. 23 - Bunurile mobile şi imobile dobândite de către o organizaţie sindicala în
condiţiile prevăzute de lege, necesare întrunirilor acesteia, bibliotecii sau cursurilor
de pregătire şi perfecţionare a membrilor organizaţiilor sindicale, nu pot fi
urmărite, cu excepţia celor necesare pentru plata datoriilor către stat.
ART. 24 - Cotizaţia plătită de membrii organizaţiei sindicale, în cuantum de
maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibilă din baza de calcul a
impozitului pe venit.
ART. 25 - (1) Organizaţia sindicala poate, în condiţiile prevăzute de statut:
a) sa sprijine material si
juridic membrii săi în exercitarea profesiunii sau pentru gasirea unui loc de
munca in conformitate cu nivelul de pregatire si experienta profesionala
dobandit, pe teritoriul national sau al statelor membre ale Uniunii Europene
b) sa constituie case de
ajutor reciproc proprii;
c) sa editeze şi sa tipareasca
publicaţii proprii, în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor
săi şi pentru apărarea intereselor acestora;
d) sa înfiinţeze şi sa
administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de
cultura, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii profesionale si sindicale,
unităţi economico-sociale, comerciale;
e) sa constituie fonduri
proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
f) sa organizeze şi sa
sprijine material şi financiar activitatea sportiva în asociaţii şi în cluburi
sportive, precum şi activităţi cultural-artistice.
(2) In vederea realizării
activităţilor prevăzute la alin. (1), sindicatele au dreptul, în condiţiile
legii, la obţinerea de credite.
ART. 26 - (1) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale,
precum şi a unităţilor economico-sociale ale acestora se realizează prin
comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului.
(2) Controlul asupra
activităţii economico-financiare desfăşurate de organizaţiile sindicale, precum
şi asupra stabilirii şi virarii obligaţiilor fata de bugetul de stat se
realizează de către organele administraţiei de stat competente, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 5-a: Atribuţiile organizaţiilor sindicale
ART. 27 - In vederea realizării scopului pentru care sunt constituite,
organizaţiile sindicale au dreptul sa folosească mijloace specifice, cum sunt:
negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau
conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstratia şi greva, potrivit
statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 28 - (1) Organizaţiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg
din legislaţia europeana si nationala a muncii, statutele funcţionarilor
publici, contractele colective de munca şi contractele individuale de munca,
precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor
publici, în fata instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor
instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2) In exercitarea
atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a
întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în
justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din
partea celor în cauza. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de
organizaţia sindicala dacă cel în cauza se opune sau renunţa la judecata;
(3) În
exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale
au calitate procesuală activă.
ART. 29 - Organizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente,
potrivit art. 73 din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de interes
sindical.
ART. 30 - (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai
organizaţiilor sindicale reprezentative sa participe în consiliile de
administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic,
social, cultural sau sportiv.
(2) In scopul apărării
drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale,
culturale sau sportive ale membrilor, organizaţiile sindicale reprezentative
vor primi de la angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile necesare
pentru negocierea contractelor colectivesi/sau individuale de munca ori, după
caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în
condiţiile legii, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor
destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de munca, protecţiei muncii şi
utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale.
(3) Hotărârile consiliului de
administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare la probleme
de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi
comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data
desfăşurării şedinţei.
ART. 31 - Organizaţiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 41
alin. (2) şi (3), la cererea organizaţiilor sindicale din compunerea lor, pot
delega reprezentanţi care sa trateze cu conducerile administrative ale
unităţilor sa le asiste sau sa le reprezinte interesele acestora în toate
situaţiile.
SECŢIUNEA a 6-a: Raporturile organizaţiilor
sindicale cu membrii lor
ART. 32 - Raporturile dintre organizaţiile sindicale şi membrii lor sunt
reglementate prin prezenta lege şi prin statutele acestora.
ART. 33 - (1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din
organizaţia sindicala fără a avea obligaţia de a arata motivele.
(2) Membrii care se retrag din
organizaţia sindicala nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie
sau a sumelor ori bunurilor donate.
ART. 34 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale,
personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi
salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale sau în conformitate cu
prevederile contractului colectiv de munca.
(2) In funcţiile de
specialitate care necesita o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi
ai altor unităţi, urmând ca aceştia sa îşi desfăşoare activitatea în afară
programului de munca, precum şi pensionari.
(3) Persoanele încadrate
potrivit alin. (2) pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege, salariul si,
după caz, pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia
sindicala.
ART. 35 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale,
cu exceptia celor din organizatiile sindicale constituite in structurile
militare ale Ministerului Afacerilor
Interne si ale Ministerului Apararii Nationale, care lucrează nemijlocit în unitate în
calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile
pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale.
(2) Numărul de zile cumulate
pe an şi numărul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin
contractul colectiv si/sau individual de munca.
CAP. III - Reorganizarea
şi dizolvarea organizaţiilor sindicale
ART. 36 - Organizaţiile sindicale se pot dizolva prin hotărârea membrilor sau a
delegaţilor acestora, adoptată conform statutelor proprii.
ART. 37 - (1) In cazul dizolvării patrimoniul organizaţiei sindicale se împarte
conform dispoziţiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi,
potrivit hotărârii adunării de dizolvare.
(2) Dacă statutul nu prevede
modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o
hotărâre în aceasta privinţa, tribunalul judeţean sau al municipiului
Bucureşti, sesizat de oricare membru al organizaţiei sindicale, hotărăşte
asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face
parte sindicatul sau, dacă nu face parte din nici o organizaţie, unei alte organizaţii
sindicale cu specific asemănător.
ART. 38 - (1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii organizaţiei
sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligaţi sa ceara
instanţei judecătoreşti competente, care a operat înscrierea ei în registrul
special ca persoana juridică, sa facă menţiunea dizolvării organizaţiei
sindicale.
(2) După împlinirea termenului
de 5 zile orice persoana interesată din rândul membrilor organizaţiei sindicale
poate sa ceara instanţei judecătoreşti competente efectuarea menţiunii
prevăzute la alin. (1).
(3) Aceasta menţiune se va
face pe pagina şi la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special.
ART. 39 - Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda
activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei
publice sau ale patronatelor.
ART. 40 - In cazul reorganizării unei organizaţii sindicale, hotărârile asupra
patrimoniului se iau de către organele de conducere ale acesteia, dacă statutul
nu prevede altfel.
CAP. IV - Forme de
asociere a organizaţiilor sindicale
ART. 41 - (1) Organizaţiile sindicale legal constituite se pot asocia după
criteriul ramurii de activitate, al profesiunii, al interesului economic si
social sau după criteriul teritorial.
(2) Doua sau mai multe
organizaţii sindicale constituite la nivelul unor unităţi diferite din aceeaşi
ramura de activitate, profesiune ori
sfera de interes se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii
sindicale.
(3) Doua sau mai multe
federaţii sindicale din ramuri de activitate, profesiuni ori sfere de interes
economic si social diferite se pot asocia în vederea constituirii unei
confederatii sindicale.
(4) Federaţiile sindicale şi
confederatiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale.
ART. 42 - (1) Federaţiile şi confederatiile constituite prin asociere, potrivit
art. 41 alin. (2) şi (3), dobândesc personalitate juridică potrivit
dispoziţiilor prezentei legi.
(2) In vederea dobândirii personalităţii
juridice, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune la
tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui raza teritorială
îşi are sediul o cerere pentru dobândirea personalităţii juridice, însoţită de
următoarele acte:
a) hotărârea de constituire a
federaţiei sau confederaţiei;
b) hotărârile organizaţiilor
sindicale de a se asocia într-o federatie sau confederatie, semnate de
reprezentanţii legali ai acestora;
c) copii legalizate ale
hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase
definitive, ale organizaţiilor sindicale care se asociază;
d) statutul federaţiei sau
confederaţiei constituite;
e) lista membrilor din organul
de conducere, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia;
f) in conditiile de mai sus,
confederatiile, federatiile si sindicatele pot constitui Uniunea Generala a
Sindicatelor din Romania (UGSR)
ART. 43 - Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4),
dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederatiilor
sindicale care au hotărât constituirea acestora. In acest scop împuternicitul
special al federaţiei sau confederaţiei va depune o cerere de dobândire a
personalităţii juridice la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în
a cărui raza teritorială îşi are sediul uniunea, însoţită de hotărârea
federaţiei sau a confederaţiei pentru constituirea uniunii, potrivit
statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor si/sau
confederatiilor şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de
dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive.
ART. 44 - (1) Tribunalul competent prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43,
după caz, este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea
cererii, sa examineze:
a) dacă s-au depus actele
prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, după caz;
b) dacă actul constitutiv şi
statutul organizaţiilor sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
(2) In cazul în care constata
ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiilor sindicale nu sunt
îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de
consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43,
căruia ii solicita, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a
neregularităţilor constatate.
(3) In cazul în care sunt
întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea
cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.
(4) Instanta pronunţa o
hotărâre motivată de admitere sau respingere a cererii.
(5) Hotărârea tribunalului se
comunica semnatarului cererii de înscriere în registrul special, în termen de
cel mult 5 zile de la pronunţare.
ART. 45 - (1) Hotărârea tribunalului este supusă numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de
15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de
recurs curge de la pronunţare.
(3) Recursul se judeca, cu
citarea împuternicitului special, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs
redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului, în termen de 5 zile de la
pronunţare.
ART. 46 - (1) Tribunalele sunt obligate sa ţină un registru special, în care vor
consemna: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin
asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric
personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii
judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
(2) Înscrierea în registrul
special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal.
ART. 47 - Organizaţia sindicala constituită prin asociere dobândeşte personalitate
juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere
a cererii de înscriere în registrul special.
ART. 48 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care
tribunalul certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte
acte depuse se restituie organizaţiei sindicale constituite prin asociere, iar
al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la
art. 43, în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de tribunal,
se va păstra în arhiva acestuia.
ART. 49 - (1) Organizaţia sindicala constituită prin asociere este obligată sa
aducă la cunoştinţa tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile,
orice modificare ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în
compunerea organului de conducere.
(2) Pentru aprobarea
modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art.
42-48.
(3) Instanta este obligată sa
menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările
din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.
ART. 50 - Organizaţiile sindicale se pot
afilia la organizaţii similare internaţionale.
CAP. V - Sancţiuni
ART. 51 - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:
a) încălcarea de către membrii
aleşi în organul de conducere al organizaţiei sindicale a obligaţiei prevăzute
la art. 38 alin. (1), cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor
art. 30 alin. (1), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei.
ART. 52 - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de
către personalul împuternicit de ministrul muncii şi solidarităţii sociale.
(2) Contravenţiilor prevăzute
la art. 51 le sunt aplicabile
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările ulterioare.
ART. 53 - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la
2 ani sau cu amenda de la 3.000 lei la 8.000 lei următoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului
dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, în scopurile şi în
limitele prevăzute de prezenta lege;
b) condiţionarea sau
constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor
funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
c) furnizarea de date neconforme cu realitatea
la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale, precum şi în
timpul fiintarii acesteia.
(2) Acţiunea penală este pusă
în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în conformitate cu
dispoziţiile Codului de procedura penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute la
alin. (1) lit. c).
CAP. VI - Dispoziţii
finale
ART. 54 - Cererile şi actele de procedura ale organizaţiilor sindicale în fata
instanţelor judecătoreşti sau actele de procedura întocmite pentru acestea sunt
scutite de taxa de timbru.
ART. 55 - In termen de 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial
al României, Partea I, organizaţiile sindicale existente la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor pune de acord statutele proprii cu prevederile
acesteia.
ART. 56 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 62/2011
cu privire la dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptată
de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din ……………………., cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI
………………………………………….. ……………………………..
Bucureşti, ………………...
Nr. ……………...
