marți, 2 februarie 2021

 

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Adresa: Bucuresti, str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26

Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal:26096263

Adresa e-mail: sindicatulmilitarilor@gmail.com

Nr. 77 din 02.02.2021

                                                                                                      

 

CATRE

 

PRESEDINTELE COMISIEI SENATORIALE PENTRU CERCETAREA ABUZURILOR, COMBATEREA CORUPTIEI SI PETITII

 

           Doamna senator

Diana IOVANOVICI-SOSOACA

 

Doamna presedinte,

Acuzand abuzurile la care rezervistii sunt supusi de 11 ani, in mod constant si in forma continuata, prin manipularea parlamentarilor, de catre Directiile Generale Juridica si Financiara ale M.Ap.N., cu ajutorul ministrilor si secretarilor politici de stat pentru relatia M.Ap.N. cu Parlamentul, subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (S.C.M.D.), va supune atentiei urmatoarele…

In orice stat exista doua mari categorii de PENSII, CIVILE si MILITARE. Pensia civila este un bun patrimonial dobandit exclusiv in baza unor contracte de munca, normata la 8 ore, in timp ce ”pensia” militara, in fapt solda de rezervist (deoarece obligatiile noastre militare continua si dupa trecerea in rezerva) este un drept patrimonial dobandit in baza unor ”contracte de activitate” la ordin, 24h/24, cu renuntarea, prin juramant de sange, la drepturile civile.

Pe cale de consecinta, Constitutia Romaniei (Art. 42 Al. 1) interzicand utilizarea cuvantului ”munca” pentru activitatile militare, din punct de vedere juridic, rezervistii nu pot face obiectul unei legislatii initiate de sau aplicata prin Ministerul Muncii. Asupra drepturilor rezervistilor, prin lege organica (ex. 223/2015) nu se pot pronunta nici Ministerul Muncii, nici comisiile de munca din Senat si Camera Deputatilor. Doar comisiile de aparare si S.R.I. din Parlament, si M.Ap.N. care coordoneaza intregul ”Sistem de Aparare, Ordine Publica si Securitate Nationala”.

Drepturile financiare ale rezervistilor nu se platesc de la Casa Nationala de Pensii ci din bugetele proprii ale M.Ap.N., M.A.I. si S.R.I., prin Casele sectoriale de pensii. Care bugete au si alte surse (considerabile) de venit, decat cei 2% repartizati de la bugetul de stat, prin Tratatul de aderare la NATO.

Structurile militare si cele asimilate au doua componente inseparabile: cadrele in activitate si rezerva. Drepturile militarilor si politistilor in activitate si in rezerva au fost stabilite in anexele la Tratatul de aderare, ca obligatii pentru guvernele Romaniei. Obligatii pe care acestea nu le-au respectat si nu le respecta, datorita actiunii constante antirezerva, cu incepere din 2009, a M.Ap.N. in scopul utilizarii fondurilor interne pentru pensii in alte directii (achizitia politica de tehnica militara invechita, alimentarea fondului de rezerva al Guvernului, etc).

In fapt, batalia dusa de Directiile Generale mentionate ale M.Ap.N. prin ministrii si secretarii de stat politici, impotriva rezervei, este pentru desfiintarea statutului acesteia si aruncarea ei, sub aspect financiar, in mod neconstitutional, prin fals si uz de fals, pe seama Casei Nationale de Pensii. Un obiectiv realizat, temporar, de guvernarea Boc-Basescu, in anii 2010-2015, prin frauda parlamentara, numita ”Legea Anastase” (Legea 263/2010)!

Prin fals si uz de fals, ne-au fost fabricate, retroactiv, alte contributii decat cele avute in sistemul militar, direct la bugetul de stat (”fond pensii militare”), s-a introdus discriminarea intre rezervisti (prin OUG 1/2011), fiindu-ne incalcate toate drepturile legitime dobandite, pana la obtinerea Legii reparatorii nr. 223/2015. O lege neaplicata datorita desfiintarii abuzive a prevederilor sale, prin textele referitoare la rezervisti, fabricate la M.Ap.N. si introduse clandestin in OUG-uri de tipul 57/2015, 59/2017, 114/2018 sau 226/2020. Motiv pentru care S.C.M.D. a dat in judecata M.Ap.N., in solidar cu ministrii Apararii, prin Directiile Generale Juridica si Financiara (Dosar nr. 19640/3/2018).

Pentru intelegerea aspectelor acuzate, va rugam sa solicitati rapoartele auditurilor Curtii de Conturi din 2012 si 2020.

De un an si patru luni asteptam stabilirea de catre ICCJ a termenului de judecata. Care nu va veni, pentru ca noi acuzam M.Ap.N. de nerespectarea deciziilor obligatorii ale CCR (nr. 20/2000) si ICCJ (nr. 29/2011) privind egalitatea de tratament juridic intre militari si magistrati, invocata de acestia din urma (pentru Legea 303/2004). Intre timp, in Parlament, domnii ministru Nicolae Ionel Ciuca, general in rezerva si secretar de stat Marius Balu continua seria presiunilor pe linia unor proiecte legislative impotriva rezervei.

De zece luni, amendamentele formulate de 2 senatori si 6 deputati la catastrofalul Plx-119/2020, amendamente vizand intoarcerea la forma promulgata a Legii 223/2015, sunt blocate la Comisia de Aparare a Camerei Deputatilor, la interventia secretarului de stat al M.Ap.N. pentru relatia cu Parlamentul.

Pentru lamurirea tuturor acestor aspecte, adica pentru intelegerea abuzurilor care au ridicat mortalitatea rezervistilor, in ultimii 11 ani, la c. 600/luna, va solicitam o intrevedere, din perspectiva dublei calitati pe care o aveti, de avocat si presedinte al Comisiei senatoriale pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Coruptiei si Petitii.

Anexam prezentei, numai pentru dvs., forma finala, aflata in Comisia de Aparare a Camerei Deputatilor, a Plx-199/2020, cu amendamente, cu urmatoarele precizari: pe coloana din stanga se afla textul ”formei consolidate”, adica distrusa de OUG-uri, a Legii, organice si reparatorii, nr. 223/2015, pe coloana centrala se afla amendamentele initiate, neprocedural, de M.Ap.N. iar pe coloana din dreapta (vor apare cu rosu) amendamentele initiate procedural de senatori si deputati din vechea legislatura si sustinute de S.C.M.D., vizand intoarcerea legii la forma ei initiala, asa cum a fost promulgata.

 

Cu multumiri anticipate,

Presedintele S.C.M.D.

Col. (r) dr. Mircea DOGARU