In conformitate cu Statutul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), membrii sindicatului, ca persoane fizice, pot avea orice optiune sau simpatie politica, pot face parte din orice partid, pot sprijini orice partid si candidatura, pot ei insisi candida in afara cadrului organizat al SCMD.
In situatia in care membrii SCMD candidati in alegerile prezidentiale, generale, locale, vor fi alesi, pe durata exercitiului mandatului, calitatea de membru al sindicatului, in conformitate cu Statutul, le este suspendata.
SCMD, ca persoana juridica, este echidistant fata de partidele politice, dar deschis dialogului. Va sprijini, in limitele legii, orice candidat in alegerile prezidentiale, generale, locale, care va inscrie in programul sau obiectivele SCMD si va oferi garantii solide asupra bunei sale credinte in sustinerea acestora. Pentru ca 20 de ani de minciuni electorale , de promisiuni niciodata onorate, ne-au facut precauti!
Fata de cele de mai sus, SCMD este dispus la un singur compromis: va sustine neconditionat campania oricarui cadru militar in rezerva, indiferent de partidul din care face parte, fie ca este, fie ca nu este membru al sindicatului, dar care nu si-a uitat profesia de baza si juramantul de credinta fata de Patrie.
SCMD va sprijini in alegerile europarlamentare candidati independenti, cu precadere diplomati si juristi.
SCMD recomanda tuturor candidatilor sa nu piarda nici o secunda din vedere interesul natiunii romane in toate domeniile – economic, social, politic, spiritual, in relatiile externe si cu romanii din afara granitelor – si faptul ca Romania este REPUBLICA si STAT NATIONAL UNITAR si SUVERAN!
Ma numesc Ioan Caescu, sunt capitan comandor in rezerva si am fost disponibilizat in baza OUG 7/1998. Initiva dumneavoastra de a infiinta sindicatul este meritorie si corespunde nevoii imperioase de a raspunde organizat unor initiative abuzive si periculoase ale unor politicieni, indreptate impotriva noastra, a militarilor.
Doresc sa ma inscriu in acest sindicat si va rog sa-mi trimiteti documnetele, formularele si precizarile necesare pentru aceasta.
Va rog sa-mi permiteti sa sugerez ca ar trebui sa li se atraga atentia initiatorilor si sustinatorilor legilor salariilor si pensiilor unice ca daca militarii nu vor mai beneficia de salarii si pensii "speciale" ar fi normal ca intrega lor activitate sa se desfasoare nu dupa legi speciale, ci dupa Codul Muncii, la fel ca a tututror cetatenilor, fara obligatii neconditionate, fara privatiuni si fara restrangerea unor drepturi cetatenesti. Astfel, neexecutarea ordinelor, incalcarea consemnelor, dezertarea, refuzul indeplinirii misiunilor, refuzul de a lua parte la lupte ori de a participa la misiuni de razboi, de a se expune pericolului de a fi raniti, de a-si periclita sanatatea ori de a-si pierde viata, riscurilor de orice fel, precum si multe altele sa nu mai fie considerate infractiuni, sa fie considerate simple si banale abateri disciplinare, sanctionate cu avertisment ori diminuarea salariului pe cateva luni, in conformitate cu prevederile Codului Muncii.
28 octombrie 2009
COMUNICAT DE PRESĂ
În şedinţa din data de 28 octombrie 2009, Curtea Constituţională, sesizată în cadrul controlului anterior promulgării legii, prevăzut de art.146 lit.a) din Constituţie, cu obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la:
- Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional;
- Legea educaţiei naţionale;
- Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
având în vedere complexitatea problemelor juridice ce fac obiectul examinării şi care necesită o analiză deosebit de atentă, a decis amânarea dezbaterilor pentru data de 9 decembrie 2009.
Biroul de presă al Curţii Constituţionale
De mai multă vreme (poate prea multă!) presa audio-vizuală desfăşoară o agitată (şi agitatorie) campanie în sprijinul iniţiativei guvernamentale privitoare la salarii şi pensii, în cea mai “bună “ tradiţie bolşevică.
Noi nu atacăm prin acest semnal, de fapt, iniţiativa guvernamentală în sine (o vom face utilizând mai potrivitele instrumente juridice), ci prestaţia cu sens unic a numitei prese audio-vizuale care, în ciuda unor declaraţii formale de imparţialitate, nu a invitat pentru a participa la dezbateri pe nimeni dintre chiar cei vizaţi – militarii şi poliţiştii disponibilizaţi şi, mulţi dintre ei, pensionari ( de voie şi, mai ales, de nevoie ).
Nici un militar, nici un poliţist, nu s-au aflat în vreun studio pentru a-şi susţine, cu argumentele faptelor şi ale evenimentelor de viaţă trăite, opinia privitoare la ceea ce li se pregăteşte.
Despre viaţa, profesiunea şi misiunile lor au vorbit, ore în şir, persoane care nu deţineau, evident, nici cea mai mică experienţă în domeniu, distingându-se în context, prin spumoasă elocinţă şi bărbată vehemenţă, graţioase domnişoare, duduci, dudui şi doamne, aflate acolo fie în poziţia moderatorului, fie în aceea a invitatului.
Adresându-ne Dumneavoastră, domnilor colegi, adică unor oameni cu indiscutabilă competenţă în materie de presă şi comunicare, nu credem că mai este nevoie să mai despicăm firul şi în patru.
Cerem doar, în numele atât de mult invocatei, dar atât de puţin respectatei deontologii, ca la viitoare dezbateri pe subiectul amintit să asiguraţi, graţie unor afirmate prerogative funcţionale şi instituţionale de care dispuneţi, prezenţa şi a câtorva dintre aceia despre care este, de fapt, vorba. Sindicatul nostru vă stă, prin oamenii săi, la dispoziţie.
Au şi ei, nu-i aşa, dreptul, înainte de a se bucura de mângâierea legii româneşti –bună, rea, cum este – măcar să guste din fiertura postdecembristă a pretinsei libertăţi a cuvântului, a exprimării, fiertură care, după cum se vede, s-a cam răcit şi s-a cam înnăcrit în cazanul căznuit al mass-mediei autohtone. Nu credem că faptul de a le pretinde organizatorilor şi o astfel de logică, de firească prezenţă încalcă autonomia ori libertatea cuiva.
Cu cele mai bune nădejdi şi sentimente,
VICEPRESEDINTE SI PURTATOR DE CUVANT AL SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE,
Constituit in perioada 01.10.2008 – 15.03.2009, devenit persoana juridica la 18.08.2009, prin sentinta civila nr. 83 a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate este o organizatie sindicala conforma art. 40 (1) din Constitutia Romaniei, Legii 54/2003 si Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Titlul IV.
Sindicatul grupeaza militari disponibilizati cu sau fara drept de pensie anticipata, militari in rezerva avand inca drept si capacitate de munca in conformitate cu legislatia interna si europeana privind varstele de pensionare, cu pensie penalizata sau intreaga, indiferent de structura sistemului national de aparare din care au facut parte : MApN, MAI, MJ, MT, SRI, SIE, STS, SPP, SIPA, etc, deoarece in conceptia membrilor sai « Militar este purtatorul uniformei, indiferent de culoare, care a depus un juramant de credinta Patriei si a aparat Patria in conditiile si cu mijloacele specifice armei – infanterie, artilerie, politie, tancuri, aviatie, rachete, transmisiuni, radiolocatie, graniceri, informatii, contrainformatii, paza si protectie, logistica, serviciul sanitar, transporturi, muzici militare, etc. ».
Sindicatul isi propune ca obiectiv prioritar apararea drepturilor castigate prin lege, decurgand din conditionarile impuse de tratatele de aderare a Romaniei la UE si NATO, precum si a drepturilor castigate sau mostenite, astfel :
• Dreptul la PENSIE OCUPATIONALA, neinclusa in sistemul public de pensii, fie el unitar sau nu ;
• Dreptul la ASISTENTA MEDICALA GRATUITA pentru militari si familiile lor, prevazut prin legi organice dar nerespectat, adica sistematic si in mod nerusinat incalcat ;
• Dreptul la spitale, baze de agrement, case de odihna, etc, militare ;
• Dreptul la proprietatile mobile si imobile realizate de militari prin contributiile lor sau primite de catre militari, ordinele si asociatiile lor, ca donatii din partea suveranilor Romaniei sau a unor particulari ;
• Dreptul la salariile brute, neimpozitate, decise pentru pensionarii anticipati prin OUG 7/1998, ca decurgand din prevederile Tratatului de aderare a Romaniei la NATO si celelalte legi conexe in baza carora s-a infaptuit si se infaptuieste Reforma in intreg sistemul national de aparare, drepturi incalcate prin impozitare, tuturor categoriilor de militari din MApN, MAI, MJ, MT si Servicii ;
• Dreptul la munca si integrare in viata sociala, inclusiv cu sprijinul autorizat al institutiilor de reconversie profesionala ;
• Dreptul la demnitate si onoare, in conformitate cu articolele 16 (1 si 3), 23 (1-13), 24 – 31, 51 – 53 ale Constitutiei Romaniei ;
• Dreptul la pensie de urmas pentru familiile celor decedati in timpul serviciului militar sau dupa pensionare.
Sindicatul cadrelor militare isi propune apararea Legii fundamentale a Tarii impotriva oricaror violari legislative si interpretari abuzive, cucerirea prin mijloacele specifice ale actiunii sindicale, pentru membrii sai, a tuturor drepturilor fundamentale decurgand din aceasta, din Declaratia Universala asupra Drepturilor Omului, din legislatia europeana si tratatele la care Romania este parte.
Sindicatul cadrelor militare nu mai accepta stereotipul, dovada de analfabetism politic, privind « controlul societatii civile asupra armatei », deoarece « societatea civila » este acea parte a societatii unui stat care nu participa la actul politic decizional, or, structurile militare, fiind prin definitie apolitice, constituie de drept si de fapt COLOANA VERTEBRALA A SOCIETATII CIVILE.
Sindicatul cadrelor militare avertizeaza ca nu mai accepta sa se decida in Romania « NIMIC DE NOI, FARA DE NOI SI IN ABSENTA NOASTRA ». Vom atentiona in scris Legislativul, Guvernul, Presedintia si CNA ca vom chema in justitie pe toti cei vinovati de punerea in dicutie a unor masuri legale sau de organizarea unor dezbateri publice pe teme de interes militar, prevazute de Statutul Cadrelor Militare Disponibilizate, fara participarea reprezentantilor categoriilor de militari vizati.
Pentru insultele gen « pensii nerusinate », « n-au contribuit la... » etc., facand parte dintr-un amplu razboi de imagine, consecinta a celui psihologic care vizeaza structurile militare, Sindicatul cadrelor militare pretinde, deocamdata, scuze publice celor emitenti.
Deviza noastra este « HONOR ET PATRIA. VAE VICTIS ». Considerand ca, in ultimii 20 de ani, limitandu-se la vorbe goale de continut si executarea ordinelor, neintelegand ca « profesionalizarea » structurilor militare a insemnat invadarea acestora de catre neprofesionisti, in scop spoliator si urmarind exclusiv interese de partid, liderii militari au pierdut odata cu « pariul pe reforma » si ONOAREA si PATRIA, membrii Sindicatului cadrelor militare sunt ferm hotarati ca, facandu-si datoria fata de institutia militara, sa-si faca datoria si fata de natiune, recuperand pentru aceasta tot ceea ce s-a pierdut, ratacit, furat, distrus.
Animata de aceste obiective statutare, o delegatie a Comitetului Director al SCMD, formata din col.(r) dr. Mircea Dogaru, col.(r) Constantin Monac si lt. Col (r) Catalin Apostol, a dat curs, in ziua de marti, 20.10.2009, invitatiei Ministerului Muncii de a participa la dezbaterea publica privind proiectul Legii sistemului unitar de pensii, dezbatere prezidata de catre dl. Secretar de stat Mihai Seitan.
Delegatia SCMD a inaintat in scris conducerii Ministerului Muncii, un punct de vedere, rezultat al sintezei legislatiei in vigoare si propunerilor care ne-au parvenit din partea tuturor categoriilor de militari, membri sau nemembri ai sindicatului, realizata de Secretariatul SCMD sub coordonarea Secretarului General, domnul Monac Constantin, si a Vicepresedintelui, domnul Apostol Catalin, precum si nota rezumativa prezentata mai jos si pe care Secretarul General a sustinut-o verbal, cu argumente juridice suplimentare.
Presedintele SCMD, constatand ca dezbaterea este de fapt o conferinta de presa cu martori, o informare manipulatorie a organizatorilor, menita sa atraga complici, a exprimat urmatoarele puncte de vedere, pentru care isi asuma prin semnatura, intreaga raspundere :
• Ca profesionisti NATO in manipulare si contracarare imagologica si psihologica, respingem tentativa de manipulare in scopul de a ne face complici la incalcarea art. 41 (1) din Constitutia Romaniei care prevede ca « Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera » ; or Proiectul de Lege a sistemului unitar de pensii nu face decat sa mascheze strecurarea prin frauda in «Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International » a OUG nr. 4/05.01.2009 si a « Proiectului de Lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale », respinse de catre Curtea Constitutionala ca anticonstitutionale ;
• Avertizam ca actualul proiect NECONSTITUTIONAL de Lege a sistemului unitar de pensii face parte dintr-un pachet de legi anticonstitutionale, de sorginte stalinista, vizand excluderea din viata sociala a tuturor categoriilor de militari pensionati, prin limitarea dreptului lor la munca, a dreptului lor la venituri multiple rezultate din munca, si a dreptului la pensie integrala rezultata din munca. Potrivit normativelor din luna mai a.c. privind functionarii publici, acestia sunt obligati sa aleaga intre o pensie militara anticipata si penalizata, rezultat al muncii depuse in cursul a 20 de ani de activitate ca militari si o pensie « civila » pentru 12 sau mai multi ani de munca, desi persoanele in cauza au muncit si cotizat 32 de ani sau mai multi la sistemul de pensii ;
• Informam ca, departe de a fi « nerusinate », pensiile militare medii sunt echivalentul pensiilor « civile » de 2 puncte ; de exemplu, fostul ministru al apararii, Generalul (cu 4 stele) Niculae Spiroiu are o pensie militara de 2700 lei ;
• Informam media total neprofesionista, neinteresata sau deloc « libera » ca, potrivit datelor oficiale, 81% din pensiile din Romania (3,9 milioane persoane) sunt sub 1000 lei lunar, 18,1% sunt intre 1000 si 2000 lei lunar si doar 0,9% « nerusinate », adica doar 44000 de persoane (parlamentari, judecatori, functionari guvernamentali, ofiteri superiori) au pensii de peste 2000 lei lunar ;
• Informam ca nu mai suntem dispusi ca media sa ni-l « asume » pe « domnul Geica » al aviatiei civile si nu militare, platit potrivit normelor OACI dintotdeauna, cu venituri care sa justifice riscul, si dorim ca si pilotii militari sa aiba, daca supravietuiesc serviciului, pensii mai mari decat 1800 lei cat au in prezent ;
• Informam media ca nici o femeie de serviciu care a muncit onest 40 de ani nu poate fi comparata cu un militar, pentru ca nu exista femei de serviciu care sa fi muncit mai mult de 8 ore pe zi si care sa fi murit din cauza serviciului, in timp ce militarii sunt in slujba 24 de ore din 24, au murit cu sutele la Canal, Transfagarasan, in aplicatii, si mor in continuare in Afganistan si Irak. Lor li se plateste sangele si vietile pierdute !
• Informam media si Guvernul ca nu mai acceptam minciuna, insultatoare la adresa inteligentei romanilor, ca 4.900.000 de salariati sustin 5.700.000 de pensionari, pentru ca, de exemplu, subsemnatul este si pensionar, sustinand din impozitul ILEGAL pe pensie 2 pensii mici si, din impozitul pe salarii, alte 8-10 pensii mici, iar ca mine sunt sute de mii de persoane. A calculat cineva cati din pensionarii invocati sunt in realitate SALARIATI CARE LUCREAZA ? Dupa calculele noastre sunt 2,7 milioane !
• Avertizam Guvernul ca, daca prin santaj, Curtea Constitutionala va aproba pe 28.11.2009 aberatia anticonstitutionala privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, respinse in ianuarie a.c., ne vom intalni in justitie si, in decembrie, veti vedea in strada o « ARMATA », care isi va cere drepturile, in conformitate cu prevederile legale privind mijloacele luptei sindicale, dar disciplinata si organizata, imposibil de « penetrat » de destabilizatorii de profesie si de deturnat de la protestul sau pasnic. Iar pe agentii de ordine ii asteptam in randurile noastre pentru ca in foarte scurt timp vor pati ce am patit si noi ;
• Presa ar trebui sa vada ca istoria se repeta. Nu s-a mai tras in noi cu gloante, nu am mai fost trimisi la canal. Am fost marginalizati, dispersati, dandu-ni-se pensii anticipate si penalizate pentru anii lucrati, salarii compensatorii ca sa uitam de penalizari, si ni s-a promis dreptul la munca incepand de la zero ani vechime, ca civili, adica dreptul de a mai castiga o pensie infima pentru 10 - 15 ani lucrati pana la varsta de 62 de ani, pentru ca, din 2 pensii modeste sa atingem 2/3 din cuantumul pensiei pe care am fi avut-o la sfarsitul carierei militare ;
• Informam media ca Romania a aderat la NATO, cu legislatie specifica in domeniul militar, cu LEGI OCUPATIONALE nu « speciale », si cu venituri clar stipulate pentru militari ;
• Informam media ca pentru noi « contributiile » s-au platit nu individual ci « in pausal » de catre Ministerul Apararii si ca din munca noastra, pana in 1989, in minerit, constructii, drumuri, poduri, agricultura, etc, armata nu numai ca si-a asigurat necesarul dar a dat la bugetul de stat miliarde de lei anual ;
Prin urmare ii informam pe toti fostii militari ca singura sansa de a-si cuceri dreptul si dreptatea consta in renuntarea la ambitiile marunte, vorbele goale, exacerbarea propriei importante intr-un trecut anulat de istorie, si inscrierea intr-una din filialele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate in vederea unei riposte hotarate, profesionist sustinuta, cu mijloacele specifice actiunii sindicale, utilizand toate prevederile legislatiei interne si europene, prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte. Pentru toti invinsii din Europa central-rasariteana, dreptatea nu se mai cucereste la Bucuresti, Budapesta, Praga sau Varsovia ci la Bruxelles, Strasbourg, Haga.
Ii informam pe toti cei interesati ca, acolo unde generalii au fost invinsi, elevii ofiteri, locotenentii, capitanii si tinerii subofiteri ai anului 1989, tocmai pentru ca apartin celor doua lumi, cea veche si cea noua, avand si pregatirea consistenta si forta necesara, au toate sansele sa invinga. Vor invinge daca vor intelege ca a sosit timpul sa-si uneasca toate aceste forte, sa se alature organizat, disciplinat, constituind sau intarind filialele locale, municipale si judetene ale Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.
Asociatiile, ONG-urile sunt utile pentru supravietuirea culturala, spirituala a unei natii, sindicatele insa asigura supravietuirea sociala.
Veniti asadar, dragi camarazi, in ceea ce un inaintas al nostru ar fi numit « Adunarea Norodului », pentru ca « Patria este norodul iara nu tagma jafuitorilor » !
Cu stima si respect,
PRESEDINTE SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE,
Profesia militară aparţine unui domeniu de activitate socială care este organizat şi funcţionează în baza principiilor specifice ce definesc şi realizează securitatea naţională. Ca urmare, condiţia de existenţă a oricărui stat impune ca evaluarea securităţii sale să nu se facă prin indicatori proprii economiei de piaţă, precum productivitate, profit, eficienţă s.a., chiar dacă, pentru asigurarea resursei sale umane, armata profesionistă iese cu oferte pe piaţa muncii, care implică, în mod evident, o serie de privaţiuni.
Egalitatea de sanse
În timp de război sau de campanie, în interes naţional, privaţiunile serviciului militar înseamnă sacrificiul suprem. Pe timp de pace, ele aduc limitări drastice drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Nicăieri în lume asemenea privaţiuni nu se negociază, motiv pentru care sindicatele nu şi-au găsit locul în majoritatea armatelor. Daca oferta nu prevede o compensare pe măsura privaţiunilor impuse şi nu este atractivă pentru proiecţia unei cariere, nu va reuşi să stimuleze interesul unei resurse umane valoroase. Ea va fi doar o soluţie, acceptată, în extremis, de persoane lipsite, temporar sau nu, de alternative de existenţă. În majoritatea cazurilor, acestea nu răspund cerinţelor exercitării profesiei de militar. Ca urmare, armata, fie nu va avea resursa umană, fie va fi obligată să accepte una formală, slab pregatită, neutilizabilă.
A accepta, în mod conştient, o armată slab pregatită este un risc major la adresa securităţii naţionale, motiv pentru care cheltuielile necesare întreţinerii resursei umane reprezintă o investiţie pentru securitatea naţională. Ele se constituie într-un capitol distinct în structura bugetului pentru apărare, în cadrul căruia relaţia soldă – pensie, privită şi de poziţia formării unei cariere, se află într-un raport de intercondiţionare şi este indestructibilă.
O altă categorie de privaţiuni se referă la avansarea în grad şi funcţie a militarului profesionist. Ea se face în trepte şi militarul ajunge la un salariu maxim, într-o perioadă lungă de timp şi numai în ultimii câţiva ani de activitate. Atunci când el se afla abia la comanda unei companii, un civil, de vârsta şi cu pregatire comparabile cu ale lui, este liber si are şansa de a accede la o funcţie de director, secretar de stat, ministru, parlamentar ori patron de firmă. E drept că solda comandantului de companie îi asigură acestuia condiţii normale de viaţă, dar ea se afla sub valoarea veniturilor unui civil. Militarului îi sunt interzise dreptul de a avea o firmă privată sau de a presta şi o altă activitate, ca surse suplimentare de venit. Ca urmare şi contribuţia sa la fondul de pensii este limitată (într-o exprimare riguroasă – restricţionată), iar suma ei, pe întreaga perioadă activă, evident, este mai mică în comparaţie cu a civilului.
Principiul egalităţii de şanse, la care apeleaza toate armatele statelor cu democraţie autentică, este cel care intervine şi impune societăţii să compenseze aceste privaţiuni aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aşa se justifică faptul că pensia militarului, oriunde în lume, se calculează, în baza valorii soldei, de regulă, din ultima lună şi nu a mediei soldelor pe durata întregii activităţi şi a contribuţiei la fondul de pensii. Pe de altă parte, trebuie să fim de acord că nici o soldă, oricât de mare ar fi, nu poate compensa pierderea propriei vieţi sau privaţiunile suportate de militar şi familia sa.
Soţiile militarilor au fost şi sunt obligate la un lung periplu printr-o serie de garnizoane mici şi izolate, de cele mai multe ori fiind lipsite de un loc de muncă. Iar acolo unde găsesc, în majoritate, sunt sub nivelul pregătirii profesionale de bază. Această situaţie le privează de şansa şi dreptul la o pensie proprie sau de a beneficia de ea la valoarea pe care ar fi meritat să o aibă în raport cu o persoana din mediul civil cu care se poate compara.
Şi copiii au fost şi sunt frustraţi de egalitatea de sanse pentru a învaţa temeinic şi a se realiza pe deplin profesional. Pâna în 1990, cadrele militare nu aveau voie să-şi cumpere locuinţa proprietate personală, pentru a nu constitui un motiv de a refuza mutarea într-o altă garnizoană în interes de serviciu. Rare au fost cazurile în care, spre sfârşitul anilor ’80, li s-au permis să-şi cumpere un apartament. La pensionare, majoritatea au rămas în garnizoana în care i-a prins acest moment. Începând din 1990, lipsa unor acumulări materiale si financiare anterioare, precum şi privaţiunea de a nu se integra, încă de la început, în economia de piaţă care face azi diferenţa în societatea noastra, i-au marginalizat la dreptul, acordat acum, de cumpărare a apartamentului închiriat de la stat.
Multe din aceste garnizoane au fost desfiinţate, ca urmare a reformei de fond a armatei. Odată cu ele au dispărut şi structurile militare de asistenţă medicală, care ofereau servicii absolut necesare ameliorării bolilor cronice, inerente vârstei, dar şi datorate serviciului militar. Consecinţele înstrăinării de locurile natale, în unele cazuri, marchează dramatic situaţia de ansamblu a pensionarilor militari.
Când cifrele vorbesc
Cele mentionate mai sus reprezinta doar câteva argumente care, în majoritatea tarilor cu democratie consolidata, justifica metodologia specifica de calcul a pensiilor militare, separata fata de cele civile. Ca urmare, si legislatia noastra actuala în domeniu, acum blamata, a fost inspirata si elaborata în baza acelorasi ratiuni. La solicitarea Parlamentului si a Guvernului României din anii ’90, structurile specializate din armata noastra, în contextul reformei si al adera rii la NATO, au primit consultatii si pe aceasta tema, din partea omologilor straini. Datele obtinute au constituit material documentar pentru elaborarea noului cadru juridic.
Principiile si metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare în majoritatea tarilor au trasaturi esentiale comune, astfel:
- sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, în spiritul celor de mai sus, si este reglementat prin lege separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala în armata (în majoritatea tarilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. În nicio tara nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vârsta de pensionare. În majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt si unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenti medicali) i se prelungeste vârsta de pensionare cu pâna la patru ani. În conditiile actuale, se vorbeste ca aceasta ar putea fi aplicata si altor specialitati si functii din structurile necombatante, îndeosebi la nivel central;
- în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Spre exemplu, într-o unitate de aviatie, pentru personalul navigant aero se stabileste un coeficient care se aplica numarului concret de ore de zbor în functie de tipul si categoria aeronavei, de conditiile de zbor – zi si meteo normale, noapte si meteo grele. Acesta nu se aplica personalului de stat major si administrativ nezburator. La fel se calculeaza pentru cei ambarcati pe submarine si anumite nave de suprafata, scafandri, parasutisti s.a. Celor care efectueaza serviciul si locuiesc cu familia în garnizoane considerate izolate (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol si alte obiective de importanta strategica) ori îndeplinesc misiuni operative în cadrul serviciilor speciale li se aplica alti coeficienti, scazându-lise însa perioadele de concedii de odihna, medicale, permisii, învoiri. Orele si perioadele de timp respective, în toate situatiile, sunt consemnate în fisa personala care însoteste dosarul de cariera. În functie de tara, aceste sporuri reprezinta 50 pâna la 150% din timpul total lucrat în conditii speciale. Asadar, sporurile în armata diferentiaza salariile si pensiile numai în cadrul sistemului militar si nu
pentru a-l particulariza fata de cel civil.
În final, indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultata prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie sa depaseasca valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adauga înca 5% pentru fiecare copil în plus. În armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite;
- la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt);
- În Austria, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea în caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
- în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;
- în general, pensia militara poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminueaza cu o treime, iar în Coreea de Sud, cu o doime).
Tarile foste socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, în conditiile în care armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si înalta performanta, pentru a evita, atât cât este posibil, sacrificiul suprem. Au devenit istorie armata întregului popor, armata de parada, de pe santierele sau ogoarele patriei, când simpla invocare a patriotismului tinea loc de înzestrare, echipare, instruire, de compensare a privatiunilor impuse. Iar criza financiara globala si recesiunile economice nu au generat, în nicio tara, discutii cu privire la justetea legislatiei adoptate în domeniul militar.
Argumentele de mai sus nu subestimeaza profesiile civile ci, în masura în care au fost întelese corect si cu buna-credinta, propune, în ultima instanta, recunoasterea unui drept acordat într-un stat democrat, precum si a primatului securitatii nationale si a individului înaintea oricarui tip de activitate sociala, fara de care acestea nu ar fi posibile. Invocarea faptului ca profesia militara este o optiune individuala asumata nu are temei, deoarece aici discutam de principii care trebuie sa reglementeze un domeniu de activitate sociala, deocamdata necesar. Dincolo de emotii, pasiuni, partizanat si interese, întreaga natiune trebuie sa realizeze ca actuala criza financiara globala reprezinta o amenintare majora la adresa securitatii nationale. În acest sens, recent, directorul Informatiilor Nationale al SUA, Dennis C. Blair, într-un raport prezentat în fata Congresului, sublinia: „Principala preocupare a Statelor Unite în materie de securitate nu mai este terorismul, ci criza financiara mondiala si implicatiile sale geopolitice”. Din punctul meu de vedere, planurile de iesire din criza si de limitare a consecintelor ei în tara noastra nu trebuie sa genereze manifestari de discreditare nemeritata a institutiilor din domeniile securitatii nationale, care trebuie sa fie apte a oferi mai mult ca oricând garantia stabilitatii statale, pe plan intern si international.
Ei nu pot protesta în stradă. Ei nu pot face grevă. Ei sunt militarii României şi nu pot vorbi public despre legile care-i privesc. Ar trebui să vorbească ministrul apărării. Ministrul tace. Cimitirele pline de crucile soldaţilor căzuţi în luptele istoriei noastre, din Tatra până în Urali, ne obligă pe noi, civilii, să vorbim pentru ei. De peste un an, statutul şi onoarea lor sunt ţinta minciunilor şi ironiilor groase ale unor inşi ale căror preocupări nu depăşesc buzunarul, intestinele şi sfincterele din dotare. Acestora nu le sunt pe plac soldele ostaşilor români, pensiile lor, faptul că drepturile lor sunt reglementate prin legi speciale. Peste opinia publică se rostogolesc vorbe grele despre veniturile şi pensiile „nesimţite” ale militarilor, magistraţilor, funcţionarilor.
Criza economică a subţiat veniturile grase ale unora, obţinute în România cu preţul salarizării modeste a angajaţilor şi al unei protecţii sociale ridicole a populaţiei. Dar şi-au găsit avocaţii: preşedintele şi prim-ministrul. De un an, ei vorbesc despre salariile şi pensiile nesimţite ale militarilor. Iar militarii tac. Alţii pot protesta, militarii nu. Ei nu pot spune că în toate statele moderne soldele militarilor sunt special reglementate, că pensiile militarilor sunt pretutindeni plătite din bugetul statului pe care ei trebuie să fie gata în orice moment să-l apere cu preţul vieţii.
În spaţiul public s-a insinuat ideea că sistemele speciale de „remunerare” şi pensionare a militarilor din România sunt nişte şmecherii puse la cale de Iliescu şi Năstase. Că dinamitarea acestor sisteme care asigură statutul special al militarilor în societate ar fi măsura unui grandios curaj guvernamental şi prezidenţial în eliminarea „resturilor” comunismului. Dar mizeria verbală care ne inun-dă în aceste zile îl ucide pentru a doua oară pe Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. El, marele reformator al statului român, modernizatorul dintâi al Principatelor Române, este acela care a întărit armata şi i-a asigurat statutul necesar unei istorii cu care ne mândrim, dar pe care prea puţin o cunoaştem. El a introdus Regulamentul soldelor în anul 1863, Legea asupra poziţiei ofiţerilor în anul 1864 şi Regulamentul pensiilor militarilor în anul 1865. Prim-ministrul care l-a ajutat în această istorică misiune a fost un eminent jurist şi profesor de drept, Constantin Bosianu.
Au trecut aproape 150 de ani de atunci şi profesorul de drept Boc, cu justificări mincinoase, distruge o parte a moştenirii primite de la înaintaşul său în importanta funcţie de prim-ministru şi de la Domnul Unirii. Cuvintele grele cu care-şi apără iniţiativa legislativă, prin care face una cu pământul o întreagă istorie, încurajează un climat social violent, lipsit de onoare şi de înţelepciune. Domnul Boc îşi face un titlu de glorie din respectarea unor condiţionalităţi convenite cu prea mare uşurinţă în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional. Da, Fondul Monetar Internaţional a solicitat regăsirea echilibrelor bugetare, dar guvernanţii şi preşedintele ţării sunt cei care au avut de ales între modificarea fiscalităţii şi reducerea cheltuielilor cu salarizarea bugetarilor. Şi au ales aşa cum vedem. Domnul Jeffrey Franks, reprezentantul FMI la Bucureşti, declara că „pentru a face situaţia fiscală mai sustenabilă pe termen mediu, Guvernul a fost foarte dornic să anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice”. Excesul de borduri a rezistat, statutul militarilor, nu. Recent, în faţa unor reprezentanţi ai mediului de afaceri, preşedintele Băsescu şi-a întărit promisiunea de a apăra cota unică de impozitare, atât de dragă unor conturi bancare impresionante.
Fondul Monetar Internaţional nu are nicio datorie de respect pentru istoria României. Politicienii români însă au. Domnul dezbinării românilor risipeşte vesel moştenirea Domnului Unirii. Iar premierul Boc declară că nu are frică. Dar ruşine are?
STIMATI COLEGI, FOSTI SI ACTUALI MILITARI DIN SISTEMUL NATIONAL DE APARARE,
In afara de critici la Proiectul noii legi a pensiilor este necesar sa ne stabilim, in mod democratic, un punct de vedere coerent fata de acest proiect al Guvernului Romaniei, pe care sa-l sustinem prin orice mijloace si cu orice metode.
Nu este suficient sa spunem doar ca acest proiect este nedrept, inechitabil, discriminatoriu, etc., pentru Armata Romaniei: trebuie sa aducem argumente in acest sens. Trebuie sa oferim legiuitorilor articole alternative la cele din proiectul de lege.
Mai avem la dispozitie 5 (cinci ) zile pentru a realiza acest lucru.
Totodata, daca dorim sa fim luati in seama de catre societatea civila, Sindicatul Militarilor trebuie sa devina si o forta numerica. Va rugam sa faceti un efort si sa constituiti filiale in toate fostele si actualele garnizoane ale tarii. Conform Legii sindicatelor, numarul minim de membri este 15 (cinsprezece).
Cei care sunteti izolati in diverse localitati si doriti sa faceti parte din Sindicat, veti fi luati in evidenta, in prealabil, la nivel central, pana la constituirea organizatiilor judetene de Sindicat. Asteptam urgent cererile dumneavoastra de adeziune.
Nu avem timp de pierdut. Ne organizam din mers, lucram la mai multe esaloane. Nu asteptam sa cada Guvernul - ne pregatim pentru orice varianta.
Un coleg spune ca numarul membrilor delegatiei noastre la negocieri este prea mic. OK! Putem mari acest numar. Numai ca acesti oameni trebuie sa vorbeasca pe aceeasi limba, oriunde s-ar prezenta. De aceea, dorim din partea celor care se ofera sa ne reprezinte, un puct de vedere scris, in prealabil, pe marginea caruia noi, masa de sindicalisti, sa putem face corecturi si observatii. Acesta este criteriul de nominalizare si nu foste sau actuale functii si grade.
Va prezentam mai jos, raspunsul Ministerului Muncii la cererea noastra din 06.10.2009.
Von: Silvia Dumitrean
Betreff: Legea privind sistemul unitar de pensii publice
An: sindicatulcmd@yahoo.de
Datum: Mittwoch, 7. Oktober 2009, 7:02
Stimate domnule Preşedinte,
Urmare solicitării dumneavoastră transmisă pe adresa de e-mail relatiicupublicul1@mmuncii.ro, referitoare la proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, dorim să vă comunicăm că persoana responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă este Silvia Dumitrean, inspector – Direcţia Politici Publice şi Comunicare. Adresa de e-mail pe care puteţi transmite observaţiile şi propunerile dumneavoastră este dezbateri@mmuncii.ro .
Cu stimă,
Silvia Dumitrean - responsabil pentru relaţia cu societatea civilă
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Adresa: Bucuresti, str.Bogota, nr. 6, Sector 1
E-mail: sindicatulcmd@yahoo.de ; Site : http://sindicatulcmd.blogspot.com
Telefon : 0728118094, 0722320859, 0723603885
Fax : 0216684232
Nr. 2/07.10.2009
Catre,
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE
Spre stiinta :
1. PRESEDINTELE ROMANIEI
2. GUVERNUL ROMANIEI
3. MINISTERUL APARARII NATIONALE
In atentia : Domnului Ministru Interimar Gheorghe Pogea
Subiect : Aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica.
In conformitate cu Legea nr. 52/2003, va rugam sa ne comunicati numele si datele de contact ale persoanei desemnate de catre institutia dumneavoastra, care sa primeasca, in termenul legal, propunerile, sugestiile si opiniile membrilor nostri de Sindicat cu privire la Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, publicat pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale in data de 06.10.2009.
Totodata, solicitam, in conformitate cu art. 6, paragraful (7) din Legea nr. 52/2003, sa decideti organizarea unei intalniri in care sa se dezbata public proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Delegatia noastra va fi alcatuita din 3 (trei) persoane.
Primul-ministru Emil Boc a anunţat, la finalul reuniunii Executivului de astăzi, că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru Legea sistemului unitar de pensii publice. Şeful Executivului a apreciat că această lege „este un angajament al Guvernului faţă de români, de a elimina privilegiile din sistemul de pensii, de a face sustenabil sistemul de pensii din România, de a întrona principiul contributivităţii, şi, în al doilea rând, este vorba de respectarea angajamentelor pe care le avem cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.”
Noul act normativ vizează asigurarea susţinerii financiare a sistemului de pensii publice din România, eliminarea privilegiilor şi a nedreptăţilor, a inegalităţilor din sistemul public de pensii din România, simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice şi adaptarea actualei legi la cerinţele din Uniunea Europeană, a afirmat Primul-ministru Emil Boc. Totodată, premierul a precizat că prin decizia de astăzi „Vom avea un singur cadru normativ cu privire la sistemul public de pensii din România”, spre deosebire de situaţia actuală, când sunt în vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public.
Şeful Executivului a afirmat că proiectul de lege adoptat astăzi de Executiv aduce mai multe schimbări:
v Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei, asigurându-se continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani la bărbaţi; până în anul 2030 vârsta de pensionare pentru toţi salariaţii să fie de 65 de ani, potrivit reglementărilor europene.
v Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale de la 55 de ani cât este în prezent, până la 60 de ani până în 2025.
v Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din rândul magistraţilor, diplomaţilor, personalului auxiliar din instanţele de judecată, funcţionarilor publici parlamentari.
v Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, prin stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru sistemele speciale cu cele practicate în sistemul unitar.
v Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.
v Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, în termen de şase luni de la apariţia noii legi. „Pensiile care au sfidat România vor fi reduse la un cuantum decent, pe măsura contributivităţii la sistemul de pensii”.
v Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, etc.
v Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale, prin înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie.
v Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, care au crescut exponenţial în ultimii ani.
v Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.
Principiile care stau la baza noului sistem unitar de pensii publice sunt: principiul unicităţii, principiul obligativităţii, principiul contributivităţii, principiul egalităţii, principiul repartiţiei, principiul solidarităţii sociale, principiul autonomiei, principiul imprescriptibilităţii şi principiul incesibilităţii.
*
* *
Primul-ministru Emil Boc a prezentat, de asemenea, o serie de probleme ale sistemului actual de pensii, care au determinat Executivul să adopte urgent măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia. Astfel, premierul a precizat că „începând cu anul 2006, bugetul de pensii are deficite anuale cronice, iar în 2009 s-a ajuns la cea mai mare valoare, ca deficit, din ultimii zece ani, şi anume bugetul de stat împrumută bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro aproximativ, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Asta ne arată că actualul sistem de pensii din România nu se poate susţine singur pe baza contribuţiilor pe care le plătesc salariaţii.”
Şeful Executivului a menţionat câteva disfuncţionalităţi:
v Existenţa unor pensii speciale „împovăra şi mai mult bugetul de stat, pentru că în condiţiile în care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contribuţiei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenţa de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat, din acea parte pe care o plătim toţi cetăţenii României, prin impozite şi taxe”.
v Numărul total de pensionari este 5,7 milioane iar numărul de contribuabili la sistemul de pensii este 4,9 milioane, astfel un contribuabil susţine 1,2 pensionari.
v Creşterea masivă, frauduloasă, a pensionărilor de invaliditate, de la circa 600.000 de persoane în 2001 la circa 900.000 de persoane în 2009, deci o creştere de 50%.
v Triplarea numărului de pensionări anticipate, care au ajuns în 2009 la 110.000.
v Diferenţa dintre vârsta reala de pensionare de 54 de ani, şi vârsta legală, de 58 de ani si 8 luni pentru femei, respectiv 63 de ani si 8 luni pentru bărbaţi ca urmare a existenţei „grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, îndeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare, datorită pensiilor de urmaşi, vârstelor de pensionare mai reduse practicate de unele sisteme speciale de pensionare - 50 de ani la personalul din aviaţia civilă, 55 de ani la militari, poliţişti sau 60 de ani la magistraţi şi personal auxiliar.
v Diferenţa uriaşa dintre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie: 350 de lei pensia sociala minimă, de la 1 octombrie, şi cea mai mare pensie în sistemul de pensii speciale de 35.000 de lei.
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 33 din 16 ianuarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
La apelul nominal se prezintă din partea instituţiei Avocatul Poporului expert pentru probleme juridice Bianca Drăghici.
Magistratul-asistent referă asupra actelor depuse la dosar prin care Stănică Vergică, Asofie Ionel, Ristea Voicu, Constantin Stancu, Popescu Răzvan Dragoş, Iancu Florin, Truşcă Adrian şi Chiriac Constantin, reprezentaţi prin avocat Lucian Bolcaş, formulează o cerere de intervenţie în cauză. De asemenea, a menţionat şi actul depus de Radu-Cristian Brăileanu, prin care se solicită intervenţia în interes propriu.
Domnul avocat Lucian Bolcaş, prezent în sală, solicită admiterea cererii de intervenţie, invocând art. 14 din Legea nr. 47/1992.
Preşedintele dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererilor formulate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor de intervenţie accesorie şi intervenţie în interes propriu, arătând că acestea sunt aplicabile doar în procesul civil, iar nu şi în faţa jurisdicţiei constituţionale.
Curtea, deliberând, respinge cererile de intervenţie formulate, întrucât dispoziţiile art. 49 din Codul de procedură civilă, referitoare la cererile de intervenţie, sunt aplicabile doar în ceea ce priveşte procesul civil, iar nu şi în faţa Curţii Constituţionale, care îşi exercită atribuţiile potrivit unei proceduri jurisdicţionale autonome.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul pe fond reprezentantului Avocatului Poporului.
Reprezentantul Avocatului Poporului solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 nu aduce atingere dreptului la pensie şi dreptului la muncă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Adresa nr. 000108 din 7 ianuarie 2009, înaintată Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocă trei aspecte principale care pun în discuţie constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008.
1. Actul normativ criticat este contrar art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art. 41 şi art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală. În acest sens, aminteşte că, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 1.189/2008, sensul juridic al verbului "a afecta" cuprinde mai multe nuanţe, precum pe cel de "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza" sau "a antrena consecinţe negative". Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă, precum şi celor ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. În plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi decent al cetăţenilor.
Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea dreptului la muncă, Avocatul Poporului consideră că este încălcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.
În lumina tuturor acestor texte, arată că dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale fizice şi intelectuale pe care singură le poate aprecia.
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 contravine art. 135 alin. (2) lit. f) din Legea fundamentală, care stabileşte în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.
De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată, precum şi ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Buchen contra Cehiei - 2002, noţiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Aşa fiind, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce contravine art. 44 alin. (3) din Constituţie.
Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală.
3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalcă şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. În aceste condiţii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 este constituţională. În acest sens, arată că acest act normativ prevede exercitarea unui drept de opţiune, şi nu o suprimare a dreptului la muncă sau la pensie, aşa încât nu sunt incidente prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. Astfel, "dreptul la muncă prevăzut de art. 41 din Constituţie nu limitează exercitarea acestuia doar în cazurile în care cetăţeanul este angajat cu contract individual de muncă sau desfăşoară o activitate pe baza unor raporturi de serviciu, ci vizează şi acele situaţii în care prestaţiile se plătesc cu ora sau în alte moduri, stabilite prin convenţia părţilor". De asemenea, dreptul la pensie nu este desfiinţat, suspendarea intervenind doar ca urmare a opţiunii exprimate a persoanei pensionate de a se reîncadra în corpul activ al societăţii, prin angajarea în cadrul sistemului public. Această suspendare nu operează şi în situaţia reîncadrării în sistemul privat.
Guvernul mai arată că, "aşa cum prin lege se impun condiţii specifice referitoare la studii, vechime etc., în acelaşi mod, printr-un act normativ cu forţă juridică de lege, poate fi stabilită condiţia de a nu beneficia de pensie la momentul încadrării într-o funcţie din sistemul public", fapt ce nu contravine art. 41 alin. (1) din Constituţie. În sprijinul acestor argumente este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 739/2008, în care s-a arătat că art. 41 din Legea fundamentală nu interzice stabilirea unor condiţii în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care doreşte să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste condiţii legale.
În legătură cu susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 ar contraveni art. 115 alin. (6) din Constituţie, Guvernul arată că posibilitatea de a cumula dreptul pensiei cu salariul "nu reprezintă un drept în sine, cu atât mai puţin un drept fundamental", ci o opţiune a legiuitorului în funcţie de realităţile sociale şi economice de la un moment dat. În acelaşi sens, susţine că "nu se poate pune nici problema unei limitări a exerciţiului unor drepturi, care, fiecare în sine şi separat, se pot exercita în condiţii nemodificate de actul normativ contestat", iar dreptul la muncă "nu presupune obligaţia corelativă a statului de a asigura tuturor angajarea în sistemul public".
În sensul celor arătate, invocă şi considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 375/2005 şi Decizia nr. 290/2004. În schimb, se apreciază că jurisprudenţa invocată de Avocatul Poporului în motivarea sa are în vedere alte situaţii decât cele în speţă.
În legătură cu susţinerea de neconstituţionalitate raportată la art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, Guvernul arată că acest articol instituie o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, iar această obligaţie trebuie apreciată "în raport cu circumstanţele unui anumit stadiu de dezvoltare economică".
Critica privind încălcarea dreptului de proprietate şi realizarea unei exproprieri este respinsă cu motivarea că, potrivit Legii nr. 33/1994, obiectul exproprierii poate fi doar bunuri imobile, iar nu şi sume de bani pe care o persoană nu le-a obţinut încă, iar exproprierea se realizează pentru lucrări de interes public, ceea ce nu este cazul în speţă.
În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat noţiunea de "bun" în cauza Buchen contra Cehiei, Guvernul, fără a contesta că dreptul la pensie poate fi considerat un "bun", arată că acest drept nu este încălcat, ordonanţa de urgenţă criticată vizând doar cumulul pensiei cu salariul. În plus, arată că, în speţa amintită, Curtea de la Strasbourg nu s-a pronunţat asupra acestei probleme.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând sesizarea formulată de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 - 33 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009.
Avocatul Poporului susţine că acest act normativ încalcă următoarele prevederi constituţionale: art. 1 alin. (5) care consacră supremaţia Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art. 135 alin. (2) lit. f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideră că este încălcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit susţinerilor Avocatului Poporului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe aspecte. Unele dintre aceste aspecte pun în discuţie constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conţinutul reglementării în sine.
Astfel, autorul excepţiei susţine că acest act normativ afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă şi dreptul la pensie, contravenind astfel art. 115 alin. (6) din Constituţie, care stabileşte domeniile în care ordonanţele de urgenţă nu pot reglementa. De asemenea, între motivele invocate în susţinerea excepţiei se regăsesc şi cele referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, nerespectarea obligaţiei statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, acţiunea retroactivă a prevederilor ordonanţei prin desfiinţarea unor drepturi câştigate şi nerespectarea supremaţiei Constituţiei.
Curtea urmează să analizeze mai întâi dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 respectă condiţiile de constituţionalitate extrinsecă puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacă afectează drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţă, art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Din această perspectivă, Curtea constată că prin dispoziţiile cuprinse în ordonanţă se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia.
Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală.
Luând în considerare prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea Constituţională urmează să constate că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece afectează drepturile fundamentale menţionate mai sus.
Faţă de cauza de neconstituţionalitate astfel reţinută, Curtea Constituţională constată că nu mai este cazul să se examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate invocate de Avocatul Poporului.
Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 32 - 33 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2009.
Comitetul Director
Departamentul Relatii
Departamentul Juridic
Departamentul Economic-Financiar
Departamentul Munca si Resurse Umane
Departamentul Media si Relatii Publice
Departamentul Organizare si Actiuni Sindicale
Departamentul Sanatate, Sport si Turism
Secretariatul General
