Despre Legea sistemului unitar de pensii publice
şedinţa de guvern din 06.10.2009
Primul-ministru Emil Boc a anunţat, la finalul reuniunii Executivului de astăzi, că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru Legea sistemului unitar de pensii publice. Şeful Executivului a apreciat că această lege „este un angajament al Guvernului faţă de români, de a elimina privilegiile din sistemul de pensii, de a face sustenabil sistemul de pensii din România, de a întrona principiul contributivităţii, şi, în al doilea rând, este vorba de respectarea angajamentelor pe care le avem cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.”
Noul act normativ vizează asigurarea susţinerii financiare a sistemului de pensii publice din România, eliminarea privilegiilor şi a nedreptăţilor, a inegalităţilor din sistemul public de pensii din România, simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice şi adaptarea actualei legi la cerinţele din Uniunea Europeană, a afirmat Primul-ministru Emil Boc. Totodată, premierul a precizat că prin decizia de astăzi „Vom avea un singur cadru normativ cu privire la sistemul public de pensii din România”, spre deosebire de situaţia actuală, când sunt în vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public.
Şeful Executivului a afirmat că proiectul de lege adoptat astăzi de Executiv aduce mai multe schimbări:
v Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei, asigurându-se continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani la bărbaţi; până în anul 2030 vârsta de pensionare pentru toţi salariaţii să fie de 65 de ani, potrivit reglementărilor europene.
v Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale de la 55 de ani cât este în prezent, până la 60 de ani până în 2025.
v Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din rândul magistraţilor, diplomaţilor, personalului auxiliar din instanţele de judecată, funcţionarilor publici parlamentari.
v Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, prin stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru sistemele speciale cu cele practicate în sistemul unitar.
v Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.
v Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, în termen de şase luni de la apariţia noii legi. „Pensiile care au sfidat România vor fi reduse la un cuantum decent, pe măsura contributivităţii la sistemul de pensii”.
v Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, etc.
v Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale, prin înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie.
v Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, care au crescut exponenţial în ultimii ani.
v Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.
Principiile care stau la baza noului sistem unitar de pensii publice sunt: principiul unicităţii, principiul obligativităţii, principiul contributivităţii, principiul egalităţii, principiul repartiţiei, principiul solidarităţii sociale, principiul autonomiei, principiul imprescriptibilităţii şi principiul incesibilităţii.
*
* *
Primul-ministru Emil Boc a prezentat, de asemenea, o serie de probleme ale sistemului actual de pensii, care au determinat Executivul să adopte urgent măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia. Astfel, premierul a precizat că „începând cu anul 2006, bugetul de pensii are deficite anuale cronice, iar în 2009 s-a ajuns la cea mai mare valoare, ca deficit, din ultimii zece ani, şi anume bugetul de stat împrumută bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro aproximativ, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Asta ne arată că actualul sistem de pensii din România nu se poate susţine singur pe baza contribuţiilor pe care le plătesc salariaţii.”
Şeful Executivului a menţionat câteva disfuncţionalităţi:
v Existenţa unor pensii speciale „împovăra şi mai mult bugetul de stat, pentru că în condiţiile în care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contribuţiei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenţa de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat, din acea parte pe care o plătim toţi cetăţenii României, prin impozite şi taxe”.
v Numărul total de pensionari este 5,7 milioane iar numărul de contribuabili la sistemul de pensii este 4,9 milioane, astfel un contribuabil susţine 1,2 pensionari.
v Creşterea masivă, frauduloasă, a pensionărilor de invaliditate, de la circa 600.000 de persoane în 2001 la circa 900.000 de persoane în 2009, deci o creştere de 50%.
v Triplarea numărului de pensionări anticipate, care au ajuns în 2009 la 110.000.
v Diferenţa dintre vârsta reala de pensionare de 54 de ani, şi vârsta legală, de 58 de ani si 8 luni pentru femei, respectiv 63 de ani si 8 luni pentru bărbaţi ca urmare a existenţei „grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, îndeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare, datorită pensiilor de urmaşi, vârstelor de pensionare mai reduse practicate de unele sisteme speciale de pensionare - 50 de ani la personalul din aviaţia civilă, 55 de ani la militari, poliţişti sau 60 de ani la magistraţi şi personal auxiliar.
v Diferenţa uriaşa dintre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie: 350 de lei pensia sociala minimă, de la 1 octombrie, şi cea mai mare pensie în sistemul de pensii speciale de 35.000 de lei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu