“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU

- Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea -

(Urmare)

Partea a XIX-a

XXI. O CATASTROFA AERIANA CIUDATA – ZBORUL MH-17

Malaysia Airlines este o companie saraca, in prag de faliment (in 2013 avea un debit de 1,5 miliarde USD), apartinand unui stat sarac, incapabil sa ceara socoteala “monstrilor sacri” ai planetei, tip SUA, Rusia, UE, China etc. O companie care executa zboruri low cost, de lung curier si care nu poate refuza pe nimeni si nimic.

La 8 martie 2014, Malaysia Airlines a pierdut zborul MH-370, cu 239 de persoane la bord, ramase disparute, fara urma. Cercetarile au durat luni de zile dar au ramas fara rezultat intr-o epoca in care deplasarea oricarui obiect pe pamant este inregistrata, filmata, fotografiata de zeci de sateliti. Nu e clar nici oceanul in care s-ar fi scufundat, daca s-a scufundat, ipotezele mergand de la act terorist la deturnarea (practic imposibila) de catre servicii secrete, fundamentalisti sau … martieni. Daca informatia ca la bord se aflau 3 miliardari chinezi, detinatori impreuna a 60% din activele unei transnationale in domeniul I.T., cu sediul in SUA, se dovedeste reala, cu certitudine soarta zborului MH-370 va ramane un mister pentru urmatoarele trei generatii.

La 17 iulie 2014, deasupra regiunii Donetk, aflata in plin razboi, Malaysia Airlines a mai pierdut un Boeing 777, cu 298 persoane la bord – zborul MH-17.

Potrivit normelor internationale (OACI) de care nimeni nu vorbeste, culoarul de zbor il stabileste tara care acorda dreptul de survol, in cazul de fata, Ucraina. Kievul si nu Moscova a anuntat ca Donetk este zona de conflict armat, recomandand tuturor companiilor aeriene sa o evite. De ce a autorizat zborul MH-17 si de ce i-a stabilit un culoar cu 200 km. deviat de la ruta obisnuita? Sunt intrebari pe care nimeni nu le pune. Imediat dupa catastrofa si presa si oficialii occidentali, ba chiar si rudele decedatilor au vorbit despre un „accident”, sugerand insa ipoteza doborarii „din greseala”, cu o racheta sol-aer (SA-11), de catre separatistii rusi din Ucraina. Acestia, la randul lor, au acuzat insa aviatia ucraineana, declarand ca un SU-25 a insotit zborul MH-17, la 3 km. distanta. Bagandu-se, in mod nefericit in joc, John Kerry declara la 20 iulie ca racheta ar trebui sa provina de la rusi, deoarece „Noi stim confidential ca ucrainienii nu aveau un astfel de sistem, nicaieri in vecinatate in acel moment”. Separatistii au profitat pentru a declara ca nu poseda sistemul Buk SA-11, de care dispun doar Ucraina si Rusia.

Mergand pe ipoteza, convenabila dar de nimic sustinuta, ca avionul trebuie sa fi fost doborat „din greseala” de catre separatisti, serviciile americane, folosind in continuare termenul „accident”, au repetat in perioada 17-23 iulie, ca sunt la curent cu toate tipurile de arme avute sau primite de separatisti, dar nu pot confirma prezenta in posesia lor a unei rachete SA-11, intrucat nu exista probe in acest sens. Concluzia transmisa in numele Casei Albe de comunitatea serviciilor de informatii americane, la 23 iulie 2014, prin ABC-News Radio, este aceea ca: „Nu cunoastem rangul, nu cunoastem numele, nu cunoastem nationalitatea individului care a apasat pe declansator sau de ce a facut-o”. Putea „fi un rus, un separatist antrenat de Rusia, sau un voluntar, familiarizat cu sistemul rachetelor din armata ucraineana si care s-a alaturat separatistilor”.

Cu variatiuni pe aceeasi tema, media occidentala a adoptat aceeasi pozitie, mai putin media din Israel, care s-a abtinut de la orice comentariu. De unde aceasta prudenta? Pentru ca, aratand discret si fara probe, cu degetul unilateral spre rusi, pentru a proteja Kievul, toti se tem sa nu apara cumva, undeva, de pilda in Romania, vreun istoric, inarmat cu cea mai periculoasa arma, intrebarea CUI PRODEST?, punand punctul „i”. Asadar ... „Cui foloseste?”. Foloseste catastrofa Rusiei sau rusilor din estul Ucrainei care vor sa atraga simpatii pentru cauza lor? Cu certitudine ... NU! Ceea ce nu exclude ipoteza aparitiei vreunui prost patriotard si fudul, care sa-si asume „meritul”, ca de atatea ori in astfel de cazuri, fiindca, zice el, asa ar descuraja inamicii patriei celei noi, numita „Noua Rusie”.

Foloseste catastrofa eventualilor implicati in disparitia zborului MH-370? Cu certitudine ...DA!, deoarece nimeni nu mai vorbeste despre ancheta care bate pasul pe loc in acest caz.

Foloseste companiei Malaysia Airlines? Din nenorocire …Da!, pentru ca pretul platit pentru cele doua catastrofe aeriene, de catre companiile internationale de asigurari, ar putea urca la 15 miliarde USD, ceea ce  ar scoate-o din faliment.

Foloseste Kiev-ului si globalist-comunistilor care vor sa smulga cu forta bogatiile Ucrainei? Da, pentru ca socul emotional produs de imaginile resturilor celor 298 de victime, ascunde sutele de morti si zecile de mii de refugiati, batrani, femei, copii, obligati de armata regulata a Kiev-ului, dotata cu aviatie, artilerie, rachete si blindate, sa-si ia lumea in cap, de la Slaviansk si Donetk. Foloseste si celor ce vor sa ascunda genocidul inexplicabil, recent declansat in Fasia Gaza. Si mai foloseste pentru lovirea celui mai puternic adversar al globalismului, la ora actuala, Vladimir Putin, acuzat nu cu probe ci legat de evenimente prin campania de zvonuri si manjire propagandistica manipulatorie. Expert in domeniu, John McCain, senator de Arizona, a produs doua astfel de atacuri prin sugestie, la adapostul cuvantului „daca” in 17 si 18 iulie a.c., in „Washington Times” si „Washington Post”: „Vor fi repercusiuni incredibile daca se adevereste ca a fost doborat de rebeli. Daca este rezultatul actiunilor separatistilor sau rusilor, cred ca fiecare din parti va plati un pret teribil. Asa trebuie sa fie!”, si respectiv „Daca atacul a fost actiunea unor rusi sau separatisti filorusi care au crezut ca avionul apartine Ucrainei, razbunarea va fi un iad”.

Politician adevarat, cu studii autentice, dupa ce da drumul afirmatiilor gongorice si inflamante, McCain se asigura insa, declarand ca: „E prea devreme pentru a se trage orice concluzie” si „Ar fi inadecvat sa tragem concluzii inainte de a avea mai multe informatii!”.

Nu acelasi lucru se poate spune insa despre Traian Basescu, ce pare a fi incaput pe mana acelorasi consilieri care l-au sfatuit pe Nicolae Ceusescu, in 1989, si, mai ales, in 21-22 decembrie, cum sa-si sape singur groapa.

Sa ne amintim cum in 1989, „Geniul Carpatilor” se ratoia la George Bush si Mihail Gorbaciov, explicandu-le cum devine treaba cu democratia si cu pacea mondiala, pana cand a primit o copita de la bizon si o laba de la urs de a zburat pana la zidul de la Targoviste, unde a ramas lat.

In mod similar, pe 21 iulie 2014, cu doua zile inainte ca oficialii SUA sa puna „batista pe tambal”, Traian Basescu a convocat o conferinta de presa, sarind la beregata lui Putin, ca un pudel la gatul unui grizzly. El a botezat din start insurgentii din estul Ucrainei, „teroristi”, si a afirmat ca „In opinia noatra, Federatia Rusa este partenerul acestor teroristi”. Apoi, in plin delirium, a repetat crescendo acuza: „Federatia Rusa este partenerul teroristilor in aceasta operatiune legata de uciderea a 298 de persoane”. Uitand cui se adreseaza, confundand planeta cu nava lui, Romania, procuror si judecator in acelasi timp, mai ceausist decat Ceausescu si mai neoconservator decat neoconservatorii, Basescu a dat si sentinta: „A aplica cu (cacofonia ii apartine – nn.) manusi, masurile din etapa a III–a (sanctiunile economice – nn.) este o eroare. Cu cat intarziem mai mult, cu atat vom plati mai scump neluarea la vreme a masurilor de stopare a entuziasmului d-lui Putin, de a-si recuceri imperiul fostei Uniuni Sovietice”.

Ca Traian Basescu vrea sa se sinucida, din punct de vedere politic, e treaba lui, dar de ce sa tarasca in groapa si Romania, statul cel mai interesat poate in problema ucraineana dupa Rusia, deoarece are 200.000 km.p. de pamant romanesc, furati de Rusia tarista in primul rand si „completati” de Uniunea Sovietica, inclusi in artificiala constructie „Ucraina” si milioane de romani aflati in diferite stadii de deznationalizare? Pentru ca in acest atac de o nebunie indecenta, Basescu a pretins ca reprezinta „punctul de vedere al Romaniei”, reiterand in final: „Aceasta este declaratia pe care cred ca trebuia sa o fac in numele Romainei”. Ca reprezentant al militarilor patrioti si al unei parti a Societatii civile, resping afirmatiile, declarand ca Basescu a vorbit exclusiv in nume propriu, eventual si in numele Elenei Udrea si al prietenului acesteia „presedintele Norvegiei”, crezand in mod absurd ca isi atrage aprecierea stapanilor neoconservatori si pastrarea imunitatii dupa noiembrie 2014.

In mod normal, dat fiind gradul inalt de periculozitate pentru statul roman al noilor prestatii basiste, Parlamentul Romaniei trebuia sa se sesizeze si, in sesiune de urgenta, sa ia act, in ziua de 22 iulie, de rezultatele Referendum-ului din ... iulie 2012 (mai bine mai tarziu decat niciodata), validand demiterea din functie.

Se pare ca, dupa mesajul de adio pe care i l-a transmis Joe Biden la Bucuresti, Basescu isi imagineaza ca poate obtine sprijinul UE prin manipularea Germaniei. Este clar ca, avand ecranul aburit, nu a urmarit in seara zilei de 13 iulie 2014, finala Cupei Mondiale la fotbal. Ar fi vazut modul inteligent si ingrijorator pentru Romania in care Viktor Orban si Joseph Blatter – presedintele FIFA, s-au miscat in tribuna oficiala, pentru ca Merkel si Putin sa ajunga unul langa altul, cand toti ochii erau atintiti pe teren, si cum i-au acoperit ca sa poata discuta in tihna. In plus, sa-i ceri lui Basescu sa vada dincolo de ratoielile presei germane, faptul ca impunerea de sanctiuni totale contra Rusiei ar duce la desfiintarea a peste 300.000 de locuri de munca in Germania si sa priceapa concluzia lui Donald Tusk – „Dependenta Germaniei de gazul rusesc poate limita cu adevarat suveranitatea Europei” – ar fi prea mult! Preocupat de Victor Ponta, Basescu nu a observat nici ca epoca protectorului sau, comunistul Barrosso, a luat sfarsit. La propunerea a 26 de state din 28 ale UE, Jean Claude Juncker – fostul premier luxemburghez, a fost nominalizat, in luna iunie, si votat pe 18 iulie (cu 422 de voturi din 751) presedinte al Comisiei Europene, pentru 5 ani. Barrosso va trebui sa-i predea functia la 1 noiembrie 2014. Si tot in noiembrie 2014, Basescu va preda functia, inca nu stim cui, dar speram sa fie un om intreg la minte, educat, diplomat, agreat si de romani si de mediile politice externe. Si, mai presus de toate, sa fie un autentic patriot, pentru ca problema Ucrainei trebuie abordata de pe alte pozitii, in interes exclusiv romanesc, nu cu tonul belicos al slugii care se ratoieste pentru a atrage atentia stapanului. Iar despre interesul romanesc, in ceea ce priveste Ucraina, trebuie sa ne ocupam in cele ce urmeaza, pentru ca nestiinta romanilor, care au fost obligati sa-si rezume cunostintele doar la inventatele „Basarabia” si „Bucovina” este, datorita incompetentei si servilismului clasei politice, de ieri si de astazi, cumplita.

(VA URMA)

Col. (r) dr. Mircea DOGARU,

Presedintele SCMD