SCMD
VERSUS LIA OLGUTA VASILESCU
- In
atentia tuturor celor interesati –
Doamnelor
si domnilor,
Conform
deciziei unanime a membrilor CNR, SCMD a chemat-o in Instanta pe d-na Lia
Olguta Vasilescu, in calitate de ministru al Muncii, pentru abuz de putere, in
solidar cu Ministerul Muncii si Justitiei Sociale.
Va
prezentam alaturat actiunea depusa, la Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a
Contencios Administrativ si
Fiscal, cu numarul 1218/2018.
Ii avertizam, deja, sa se pregateasca
sufleteste, pe toti politicienii care au detinut functia de ministru al
Apararii din decembrie 2015 si pana astazi, dar si pe domnii generali care au
detinut functiile de sefi ai Directiei Generale Juridice si ai Directiei
Financiare din MApN, in aceeasi perioada. In loc sa apere interesele
militarilor activi si in rezerva, domniile lor au patronat cu exces de zel
aberatiile legislative concepute pentru distrugerea Sistemului de Aparare, Ordine
Publica si Siguranta Nationala ca premisa a distrugerii Tarii.
Aveti, asadar, explicatia lipsei prezentei SCMD
la convocarile celor care patroneaza distrugerea rezervei si care executa
ordinul indepartarii rezervistilor de la starea de normalitate.
Honor et Patria! Vae Victis!
Presedintele SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Nr._______ din ______________________ Ex.nr.___
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOMNULE
PRESEDINTE,
Sindicatul
Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str.
Bogota, nr. 6, Sector 1, in
temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul
social, in numele membrilor sai de sindicat,
in calitate de reclamant, în contradictoriu cu paratul VASILESCU LIA-OLGUTA, ministrul muncii si justitiei sociale, in
solidar cu paratul Ministerului Muncii
si Justitiei Sociale, ambii parati cu sediul in str. Demetru I. Dobrescu nr.2,
Bucuresti, sector 3, formulam următoarea
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
prin care
solicitam pronuntarea unei hotarari privind:
recunoaşterea dreptului pretins,
respectiv actualizarea cuantumului
pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor
militare in activitate, conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015
cu abrogarea art.VII din OUG.59/2017
referitor la art.59 din Legea nr.223/2015 si
sanctionarea demersurilor nelegale de
care se face vinovata parata VASILESCU LIA-OLGUTA, prin intreaga
campanie mediatica de impotriva rezervistilor, sustinuta in perioada mai –
decembrie 2017, pentru sustinerea initiativelor legislative neconstitutionale
si discriminatorii, vizand modificarea Legii
nr. 223/2015 (Proiectul Legii nr. 153/2017 prin art 40, retras doar in urma
solicitarii exprese a conducerii PSD, OUG nr. 59/2017 si urmatoarele; OUG nr.
82/2017, OUG nr. 103/2017si OUG nr. 116/2017.
Adoptarea
OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr. 223/2015 a incalcat:
o
art.14 din Conventia Europeana a
Drepturilor Omului, care interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate
in situatii comparabile comparabile (dosar
CEDO/18.02.1991 Fredin contra Suedia nr.1, seria A, nr.192 si Dosar/23.11.1993
Van der Mussele contra Belgia, seria A nr.70) in speta militari si magistrati;
o
Decizia CCR nr.20/2000, dosar 5A/2000,
care a decis ca nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice
aplicarea unui tratament diferit intre pensia magistratilor si pensia militarilor;
o
prevederile Constitutiei Romaniei: art.1
alin.5, art.2 alin.2, art.4 alin.1, art.11 alin.1 si 2, art.16 alin.1 si 2,
art.30 alin.6 si 7, art.31 alin.1 si 2, art.41 alin.2 si 3, art.42 alin.1 si 2,
art.44 alin.1-4, art.53 alin.1 si 2, art.61 alin.1, art.115 alin.1, 2,4 si 6,
art.118 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1.
In
raport de prevederile legale sus-mentionate, invocam exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor OUG
nr. 59/2017, intrucat apreciem ca acest act normativ exclude
aplicarea dispozitiilor Legii nr.223/2015, respectiv actualizarea
pensiilor militare, (in fapt solda de rezervist) prin raportare la majorarea
soldelor cadrelor militare in activitate si prin lipsa de competenta in domeniu
al ministrului muncii si justitiei sociale, ca initiativele paratei constituie
un abuz
In consecinta, va rugam sa admiteti
exceptia invocata de neconstitutionalitate a OUG nr. 59/2017 si sa trimiteti
cauza spre competenta solutionare la Curtea Constitutionala.
In
fapt:
Demersurile legate de suspendarea
actualizarii pensiilor militare de stat in functie de majorarea soldelor au constituit
o imixtiune a ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA
si Ministerului Muncii si Justitiei Sociale in reglementarea unor dispozitii
privind pensiile militare de stat, intrucat paratii nu au competenta in
reglementarea pensiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate
nationala. Nelegalitatea demersului ministrului reiese si din tentativa de a
strecura, initial, continutul OUG nr. 59/2017, vizandu-i si pe magistrati, ca
art 40 in proiectul Legii nr. 153/2017.
Nelegalitatea demersului juridic
este completata de discriminarea si lipsa de moralitate ce decurge implicit din
aplicarea dispozitiilor OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr.223/2015, tinand
cont de faptul ca, incepand cu anul 2010, pensiile militare de stat au fost
supuse in mod constant unor modificari legislative in detrimentul exclusiv al
cadrelor militare in rezerva si retragere, modificari asupra carora ulterior
s-a revenit, dar pentru unii dintre membrii nostri de sindicat prea tarziu,
avand in vedere decesul acestora.
Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.
223/2015, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si
Serviciul Roman de Informatii prin Casele de Pensii Sectoriale au exclusiv in
competenta in competenta domeniul asigurarilor sociale pentru cadrele militare
in rezerva si retragere din subordine, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale nemaivand
competente in initierea sau punerea in aplicare a unor acte normative din acest
domeniu, cu incepere de la 01.01.2016.
Aratam ca instituirea pensiei de
serviciu pentru cadrele militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o
compensatie partiala a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor
speciale carora trebuie sa se supuna militarii, care sunt mult mai severe si
mai restrictive decat pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului
de pensii:
-
Interzicerea
activitatilor care le-ar putea aduce venituri suplimentare;
-
Asumarea
prin juramant a posibilitatii pierderii vietii in exerecitarea atributiilor;
-
Riscul
pe care il implica exercitarea profesiilor de catre cadrele militare din toate
structurile de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe plan intern
si extern;
-
Retribuirea
doar doar pentru 8 ore activitate/zi, in conditiile in care aceasta categorie
profesionala este considerata in activitate 24 ore din 24;
-
Inexistenta
militarilor si politistilor in Codul Muncii, cuvantul munca fiind inlocuit cu
precizarea constitutionala, ca ei presteaza o” activitate pentru indeplinirea
indatoririlor”, care nu poate fi taxata drept „ munca fortata” ( Constitutia
Romaniei art. 42 alin 1 si 2) etc.;
Reglementarea prevazuta de Legea nr. 223/2015
nu a constituit o incalcare a principiului egalitatii in fata legii ci o
diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru
alti asigurati, care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.
O asemenea interpretare tinde sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor
in favoarea membrilor nostri de sindicat, devenit cert si lichid odata cu
incetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscuta si prin Decizia
Curtii Constitutionale nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000, ce interzice
DISCRIMINAREA MILITARILOR FATA DE MAGISTRATI.
Trebuie avut in vedere faptul ca
militarii constituie singura categorie profesionala cu obligatii de serviciu si dupa trecerea in rezerva, intrucat, in caz
de necesitate, rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind
infractiune sanctionata de Codul penal.
Apreciem ca, in situatia noastra sunt
aplicabile dispozitiile art.60 din Conventie, potrivit caruia „nicio dispozitie
din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere
drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute
conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care
aceasta parte contractanta este parte”.
Precizam ca, incepand cu anul 2010,
legislatia adoptata a avut in vedere pe de o parte reducerea chetuielilor
publice, iar pe de alta modificarea retroactiva a legislatiei in domeniul
pensiilor militare, modificari care au afectat profund atat moral cat si
material aceasta categorie profesionala, din 2010 si pana in prezent.
Nemultumirile noastre sunt legate de
neintelegerea sau intelegerea defectuoasa a naturii juridice a pensiilor
militare de stat( ca solda se rezervist, ce implica si continuarea
activitatilor de pregatire militara), strans legata de particularitatile activitatii
tuturor cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si
securitate nationala, pe care le putem sintetiza astfel: activitatea nu s-a
limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat
posibilitatea compensarii muncii prestate cu timp liber sau plati suplimentare;
exercitarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si
securitate nationala se caracterizeaza prin continuitate; institutiile publice
au obligatia legala de a asigura realizarea drepturilor prin dispozitiile in
vigoare referitoare la specificul muncii prestate, importanta sociala si
restrictiile aferente; expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres,
risc si boli profesionale.
Consideram
ca orice masura reparatorie trebuie sa priveasca un just echilibru intre
interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale
persoanelor, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea
sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina
excesiva si disproportionata.
In sprijinul celor mentionate mai
sus, aratam ca, ministrul si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale prin adresa
nr. 25183/RG/3266/LOV/2125/AMR/1914/DAS/11.09.2017, au raspuns la plangerea
noastra prealabila administrativa nr.719/18.08.2017 si a precizat ca actele
normative cu caracter special care stabilesc conditiile de acordare si formula
de calcul a pensiilor de serviciu sunt diferite fata de conditiile de acordare
si determinare a cuantumului pensiilor din sistemul public, reglementat de
Legea nr. 263/2010.
Cu toate acestea, prin Ordonanta de
Urgenta nr.59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din
domeniul pensiilor de serviciu, s-au modificat prevederile din toate actele normative
care reglementeaza pensiile de serviciu, sub aspectul masurii de actualizare -
in baza Legii nr.223/2015 se actualizau prin raportare la majorarea soldelor cadrelor
militare in activitate - in sensul realizarii din oficiu, anual, numai cu rata
medie anuala a inflatiei, in baza comunicarilor Institutului National de
Statistica.
In temeiul Ordonantei de Urgenta nr. 59/2017,
cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decat media
venitului net corespunzator venitului brut care a constituit baza de calcul a
pensiei de serviciu, respectiv a indemnizatiei pentru limita de varsta, fara a
se lua in calcul necesitatea catualizarii respectivului cuantum salarial, care
se modifica in practica anual.
Paratii, prin adresa mentionata mai sus,
au considerat ca Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 elimina inechitatile dintre
categoriile de pensionari, dat fiind ca majorarea pensiilor din sistemul public
nu se realizeaza prin raportare la majorarea salariilor persoanelor aflate in
activitate asa cum se procedeaza in cazul pensiilor de serviciu. In fapt, au
introdus discriminarea rezervistilor, prin calculare pensiilor din net, nu din
brut si dubla impozitare pentru cei a caror pensie trece in cuantum de 2000 mii
lei. In plus, initiativa a dus la inghetarea pensiilor militare de stat pe
viata, deoarece, introducerea sintagmei „indicator definitiv” exclude si
alinierea acestora la indexarea pensiilor civile cu rata inflatiei
Toate considerentele mentionate mai sus
au fost facute de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale in conditiile in care,
prin corespondenta pe care ne-au transmis-o au aratat ca au competente exclusiv
in sistemul public de pensii, iar potrivit Legii nr.223/2015 privind pensiile
militare de stat, gestionarea sistemului pensiilor militare se afla in
responsabilitatea Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor
Interne si Serviciului Roman de Informatii, cheltuielile legate de plata pensiilor
militare se fac din bugetele institutiilor mai sus-aratate, cu atributii in
stabilirea, calculul si plata pensiilor din acest sistem.
Din punctul nostru de vedere, masurile
de inghetare a pensiilor militare de stat dispuse prin Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 sunt masuri de
oportunitate, care vizeaza exclusiv aspecte de ordin financiar, asa cum in
trecutul apropiat au fost si masurile dispuse prin Legea nr. 119/2010 si OUG
nr.1/2011, la care ulterior s-a renuntat, tot ca urmare a unor modificari
legislative.
In consecinta, solicitam admiterea
actiunii asa cum a fost formulata, respectiv recunoaşterea dreptului pretins,
respectiv actualizarea cuantumului
pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor
militare in activitate, conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/201, abrogarea art.VII din OUG. 59/2017
referitor la art. 59 din Legea nr.223/2015 si constatarea demersurilor nelegale
ale ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA,
la care am facut referire in prezenta actiune.
In
drept:
Ne intemeiem acţiunea pe dispoziţiile
art. 1 si art.11 si art.28(1) din Legea
nr. 554/2004, coroborate cu art. 96 C .pr.civ. Anexam prezentei
actiuni copii după documentele invocate in actiune, conform cu originalul.
In dovedirea celor de mai sus intelegem
sa ne servim de proba cu inscrisuri, precum si orice alte probe prevazute de
lege.
Depunem
prezenta actiune in 3 exemplare, necesare comunicarii.
Presedintele S.C.M.D.
Col.(r)
dr. Mircea DOGARU
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI
SECTIA a II-a CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
