“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a
mobilizarea
(Urmare)
Partea a-II-a
IV. NOUA ORDINE MONDIALA, DE
LA CADEREA ROMEI (476) LA CADEREA EUROPEI SI INSTAURAREA PUTERII MONDIALE BIPOLARE, AMERICANO-RUSA (1945)
Lumea Veche s-a inchegat, ca civilizatie si organizare
statala, in bazinul Mediteranei, grupand sudul Europei, Orientul Mijlociu si
nordul Africii. Dupa ce “lumina” s-a revarsat asupra umanitatii din aceasta
regiune timp de milenii, dinspre Orientul Mijlociu si nordul Africii (prin
Egipt), fuziunea statala si culturala traco-greaca, prin stramosul nostru
Alexandru Macedon (326 - 323), a impus coparticiparea la proces a sudului
Europei prin civilizatia elenistica. Ulterior, Roma a transferat primatul asupra
Europei, rezistand si contrareactiei produsa de Orientul Mijlociu prin nasterea
si exportarea crestinismului, noua religie fiind adoptata, oficial, nu in anul
313, cum se minte adesea, deoarece Constantin cel Mare a murit “Dominus et
Deus”, ci in anul 380. Imperiul Roman, la inceput pagan, apoi crestin, a consfintit
dominatia de catre Europa a civilizatiei Lumii Vechi, cu spada, apoi cu spada
si crucea. Din nefericire, imperiul s-a scindat la 17 ianuarie 395 in Est si Vest,
scindare care a marcat pana astazi si marcheaza in continuare istoria Europei.
In epoca pagana, principiul era un conducator militar
cu puteri absolute care tinde sa devina un despot absolut in sens oriental, un
stat, o civilizatie capabile sa absoarba popoare, mentalitati, zei etc. Imparatul
a devenitin epoca Domintaului, stapan absolut (Dominus) si zeu suprem (Deus).
Dupa absorbtia adevaratei credinte-ortodoxia, stapanul suprem a fost proclamat,
in ceruri, Dumnezeu, iar pe pamant, corespondentul sau, imparatul , care era
(din 380) si seful bisericii.
Noua Ordine Romana a fost spulberata in anul 476, cand
germanul Odoacru l-a depus pe ultimul imparat din Apus, Romulus Augustulus, s-a
proclamat rege al Italiei si a trimis insemnele imperiale la Constantinopol,
semn ca-l recunostea pe imparatul Rasaritul drept unic Dominus. Din acel moment
a inceput competitia europeana pentru o Noua Ordine si pentru statutul de sef
suprem al lumii crestine. Primul contestatar a fost Papa care a negat atat
calitatea de stapan laic, unic a imparatului, cat si calitatea de sef al
Bisericii si reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant, consacrate in formula
mostenita si utilizata in evul Mediu, de toti domnii romani, aceea de “Dominus
Dei Gratia”. In sprijinul ambitiilor lor imperiale, papii au atras capeteniile barbarilor
germanici carora, le-au acordat, ilegal, titlul de regi crestinandu-i peste
noapte si provocand astfel nasterea catolicismului, adica, practic, a unei noi
religii care amesteca ortodoxia cu vechile culte germanice ale lui Wothan si
Odin. Aceasta a fost religia specifica Occidentului medieval, reorganizat in
regate de noua aristocratie militara invadatoare germanica. O religie a
feudalismului care viza un stapan in cer, Dumnezeu, un reprezntant pe pamant,
Papa care ungea regi si imparati in subordine. Pentru ca, dupa revirimentul imparatulului
rasaritean care a recucerit cea mai mare parte a Italiei in sec. VI si a
pastrat-o pana in sec. XI, papii au inventat
un concurent – imparatul romano-german, subordonat lor, ca suveran al
Occidentului in cadrul Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana. Un concurent
care, insa, negand drepturile imparatului legitim, va nega si autoritatea
papala, considerandu-se stapanul de drept a ceea ce fusese candva Imperiul
Roman, din anul 801 pana in 1918.
Dupa prabusirea Imperiului de Rasarit (1453), un nou
competitor la Noua Ordine Mondiala si calitatea de stapan unic al Lumii Vechi a
intrat in joc – seful statului Otoman
care a proclamat: Un singur stapan in ceruri (Allah), un singur stapan
pe pe pamant (Padisahul), un singur stat pe planeta (Casa Islamului), toti
ceilalti suverani din Lumea Veche fiind considerati simpli bei fara importanta,
iar popoarele lor simple “turme” care trebuiau cucerite prin razboi sfant (cihad).
Papa a reactionat, lansand lozinca Republicii Crestine
ca Noua Ordine europeana si mondiala, cooperand cu imparatul german prin
lansarea chemarilor la cruciade si organizarea de ligi crestine sau sfinte.
Descoperirile geografice, in special descoperirea Americii (1492), au stimulat,
insa, ambitiile laicilor, comertul la mare distanta, care a impulsionat avantul
industrial, facand sa se nasca, practic, o noua religie a Dumnezeului – Ban,
Protestantismul care a desfiintat primatul Papei. Ascendentul industrial,
sustinut de exploatarea coloniilor create pe celelalte continente, avea sa duca
in desuetudine, nu numai pretentiile otomane, dar si ideea medievala de monarh
unic si atotputernic, uns al lui Dumnezeu pe pamant. Insusi Imperiul German
avea sa fie fragmentat, catolicii desueti ramanand concentrati in jurul
imparatului si a mosiilor sale germano-slavo-romane, care vor constitui, dupa
lovitura napoleoniana din 1806, Imperiul Austriac.
Razboaiele veacului XVI au produs un prim conflict
mondial, in prima jumatate a sec. XVII, cu participare masiva romaneasca, Razboiul
de 30 de ani (1618–1648) care a inaugurat ideea concurentei, nu dintre
suverani, ci dintre state si, in embrion, conceptul “echilibrului puterilor”. Pacile
din perioada 1648-1659 se constituie intr-o prima tentativa de creare a unui
organism, de tipul a ceea ce aveau sa fie, candva, Societatea Natiunilor, apoi
ONU.
Rasaritul, dupa o dominare de aproape trei veacuri de
catre domnii romani, in baza doctrinei celei de a treia Rome, elaborata de
calugarul Filoteu, la sfarsitul veacului XV, avea sa produca, din veacul XVII,
un nou concurent, cel revendicat, desuet, drept hegemon universal, in numele
lui Dumnezeu – imparatul rus (Tarul). Impotriva Tarului, care venea asupra
noastra in numele ortodoxiei, noi, romanii, ne-am aparat, tinand cu dintii de
limba latina, asa cum, impotriva Occidentului catolic, ce a venit asupra
noastra cu limba latina ca limba cultica, ne-am aparat cu ortodoxia. Atunci
cand am pierdut limba in Est si ortodoxia in Vest, am disparut etnic,
topindu-ne, prin mii de instrainati, in masa invadatorilor
Razboaiele pentru Noua Ordine au fost purtate cu sabia
de catre rusi, habsburgi, otomani, in intreg veacul XVIII, pana cand fortele
moderne, industrial bancare, au consfintit noua formula republicana, prin
Statele Unite ale Americii si Republica Franceza, create prin conceptul de
revolutie universala, la sfarsitul veacului XVIII. In veacul XIX, dominat de
conceptul echilibrului, bazat pe forta al puterilor, se naste, insa, si ideea
unei puteri bipolare, evident europeana, care sa implementeze Noua Ordine pe
planeta Pamant. Tentativa franco-rusa din anii 1807-1809 a esuat deoarece cei
doi aliati , Napoleon I si Alxandru I, erau fiecare tributari, inca,
conceptului imperial de hegemonie universala.
A doua tentativa de instaurare a puterii bipolare s-a
nascut dupa ce Primul Razboi Mondial a desfiintat Imperiul Britanic (stapan a
peste 38 milioane de km2 ai planetei) ca hegemon, iar Imperiile German,
Habsburgic si Rus, ca state. Ea a apartinut lui Hitler, mostenitorul ideii de
Reich si “Tarului Rosu” - Stalin, mostenitorul ideii imperiale ruse. Prin
pactul Ribbentrop - Molotov (23 august 1939) ei si-au impartit Europa si Lumea,
declansarea celui de-al II-lea Razboi Mondial gasindu-i, practic, in postura de
aliati, in razboi cu toate statele europene, asa cum preciza Hitler in
Reichstag, la 17 iulie 1940: “Pactul, semnat la Moscova, intre Reich si
URSS, a stabilit, precis si pentru totdeauna, sferele noastre de influenta.
Pana in prezent, nici Germania, nici Rusia nu a facut nici un pas in afara
limitelor zonelor de influenta fixate”. La 29 august 1940, in baza
acestui tratat, Hitler si Mussolini puteau emite Declaratia de intronare a Noii
Ordini in Europa si in Lume. Un eveniment care, pe noi, romanii ne-a costat
pierderea a 101.500 km2 si a peste 6,5 milioane de locuitori, jertfiti de
Hitler lui Stalin in favoarea Rusiei, Bulgariei si Ungariei, aceasta din urma
fiind si ea satelit, atunci, al URSS, prin pactul secret Csaki – Molotov.
Jocul a fost stricat de Hitler care, atacandu-si aliatul
la 22 iunie 1941, a pierdut si Reich-ul si Germania si Europa. Pe langa
englezii si francezii deveniti, fortuit, aliatii Rusiei bolsevice, au intrat,
insa, in joc SUA.
Inca la 17 decembrie 1939, Departamentul de Stat
American a infiintat Committee on Problems of Foreign Relations care,
schimbandu-si, succesiv, denumirea, sub conducerea lui Leo Palsvolsky va
functiona, pe durata participarii Americii la razboi, sub numele de Advisory
Committee on Post War Foreign Policy. Acesta a identificat 24 de zone de
conflict pentru Europa de dupa razboi si a elaborat organizarea Europei si
lumii postbelice prin inlocuirea Germaniei hitleriste de SUA si instaurarea
puterii bipolare americano-ruse. Trei dintre zone se refereau la Romania
postbelica, concluzia fiind ca cei 50.500 de km.2 (Basarabia, Bucovina, Herta),
rapiti Romaniei in 1940, erau teritorii romanesti, locuite majoritar de romani,
dar Romania nu ar suferi, cine site ce, daca ar ramane in componenta Rusiei,
pentru care erau esentiali in organizarea ofensivei spre Europa Centrala.
Avand “Perfidul Albion”, adica fosta mare glorie
Anglia, pe post de secondant, SUA au trecut, impreuna cu Rusia, inca din 1941,
la crearea instrumentelor puterii bipolare. La Bretton Woods s-au pus bazele
FMI si Bancii Internationale de Reconstructie (BIR). In paralel, s-au elaborat
“Principiile ABC1” (27 ianuarie -29 martie 1941) si, pe nava Prince of Wales,
in Golful Argentina din Newfoundland (10-14 august 1941), Carta Atlanticului
care vor pune bazele viitorului NATO. Conferintele tripartite de la Moscova
(1941, 1943) n-au dezbatut numai strategia razboiului impotriva Axei, ci au pus
si bazele viitorului ONU. De remarcat ca aceste initiative au avut loc inainte
de autoprovocatul Pearl Harbour (7 dec.1941),
o prima diversiune gen 11 septembrie 2001, care au permis intrarea de
catre SUA, cu aprobarea natiunii, in razboi.
Conferintele tripartite de la Teheran si Dumbarton
Oaks au pus bazele viitorului Consiliu de Securitate al ONU. Organizarea
planetara postbelica si sferele de influenta ruso-americane, inclusiv soarta
postbelica a Germaniei, au fost stabilite la Yalta si Potsdam (1945). ONU s-a
cristalizat in perioada 25 aprilie - 26 iulie 1945, devenind functional la 26
octombrie a aceluiasi an. In replica, rusii vor crea Tratatul de la Varsovia,
permitand, ulterior, si crearea NATO la 4 aprilie 1949.
Astfel, lumea, din momentul in care Departamentul de
Stat American si Prezidiul Sovietului Suprem s-au inteles (3 aprilie 1944),
avea sa fie condusa de tandemul SUA – URSS, ulterior Rusia. Intrucat “cateii”
nu trebuiau sa se prinda, cei doi mari au simulat un conflict numit “Razboiul
Rece” care sa le permita tinerea pe loc a pretendentilor la ciolanul puterii
mondiale, sub amenintarea cu “pericolul bolsevic” a vesticilor si, respectiv,
cu “pericolul imperialist” a esticilor. Termenii au fost sugerati de Churchill
care a lansat, in cadrul unei conferinte, la Fulton (1946), sintagmele “razboi
rece” si “cortina de fier” plagiate de el (Asta plagiat!) dupa articolul
“Cortina de fier” al lui Goebbels, aparut in revista Das Reich, la 25 februarie
1945 (“Pe masura ce tancurile noastre se vor retrage din Rasarit, o cortina de
fier va imparti Europa in doua. La adapostul ei, milioane de fiinte omenesti
vor fi lichidate”).
Diversiunea a functionat perfect, astfel incat nici
astazi, analistii nostri politici de doi lei nu pricep de ce un KGB-ist notoriu
si un mare mancator de “imperialisti” ca Brucan avea sa traiasca 6 ani de
‘dizidenta” pe banii americanilor, de ce toate odraslele de kominternisti (adica
Tismanenii) au fost reesapate in luptatori pentru democratie in SUA si serviti
noua dupa ’89 drept “bureti” de democratie, sau de ce nationalistii romani,
culesi de prin lagarele germane si sumar instruiti spre a lupta in Romania
impotriva bolsevismului, erau asteptati, la sol, de echipele KGB-ului, cu mult
inainte de a fi parasutati.
Noi, romanii, am fost vanduti rusilor inca de la 3
martie 1944, astfel incat marea tradare de la 23 august 1944 nu are nici o
relevanta. Polonezii au luptat tot razboiul, dupa ce si-au pierdut tara, de
partea anglo-americanilor si au fost zvarliti in “lagarul socialist”. Ungurii,
fascisti de tip italian, au luptat pana la capat de partea Germaniei naziste si
au sfarsit tot in “lagarul socialist”. Romanii au luptat, intai impotriva
rusilor, apoi impotriva nemtilor si au aterizat tot acolo. Alta solutie nu
exista! In acest context, dupa ce am fost indobitociti decenii de-a randul de
propaganda antiimperialista, acum suntem indobitociti de 25 de ani, de
propaganda impotriva a ceea ce n-a existat niciodata, nici macar in URSS, cu
atat mai mult la noi – “comunismul”.
Tandemul statal americano-rus a condus lumea
postbelica si, inca, rezista, desi, a fost si este nevoit sa faca fata unor
adversari neasteptati: criza celor doua sisteme, capitalist si socialist,
reactia occidentalilor (Proiectul “Statele Unite ale Europei”) si ofensiva,
fara precedent, a Marilor Asasini Economici mondiali, promotori ai
Globalismului irational, cu alte cuvinte, a transnationalelor.
Ca sa putem rezista trebuie sa intelegem cine ne sunt
adevaratii inamici astazi, adica “baronii razboiului” din Iugoslavia,
Transnistria, Afganistan, Iraq, mai nou Ucraina, de ce vor sa ne distruga
statal si spiritual, in slujba cui actioneaza “portocaliii” europeni in frunte
cu Barroso, Basescu sau Timosenko, cine este in realitate si cu ce ordine vine
la noi seful mafiei internationale energetice Joe Biden si cum de fostul stapan
si mare adversar, tandemul statal americano-rus, a devenit, de facto, prin
simbolurile Obama si Putin, singurul nostru garant.
Despre toate acestea, insa, in cele ce vor urma………
(Va urma)
Col. (r) dr. Mircea Dogaru,
Presedintele SCMD
